Amual ti dungu

Cümelu troquirpufiñ Chau Dios ñi raquiduamqueel mollfüñ meu

Cümelu troquirpufiñ Chau Dios ñi raquiduamqueel mollfüñ meu

Cümelu troquirpufiñ Chau Dios ñi raquiduamqueel mollfüñ meu

Quiñe doctor nütrami tañi rupan

HOSPITAL MU nütramcalelquefun pu doctor chum tripai quiñe autopsia. Tüfachi huentru niefui quiñe tumor. Feipifiñ engün: “Tuculelngen mu fentren mollfüñ tañi cuerpo mu, niehuelai globulos rojos, hemolisis pingei ta tüfa. Cafei rume huesañmahui tañi riñon, insuficiencia renal aguda pingei tüfa. Feimu larpui tüfachi huentru”.

Quiñe huentru quimeltuquelu pu doctor, illcutripai. Fei feipi: “¿Huelulcaiñ taiñ tuculelfiel mollfüñ piqueimi?”. “No, feipimequelan tati” pifiñ. Fei pengelelfiñ foto pengelquelu ti huentru lalu ñi riñon. Fei hula feipifiñ: “Cüme quimfali ñi niehuenon globulos rojos tañi riñon mu, feimu rume huesañmahui tañi riñon” pifiñ. * Com pu allcütulu huesa duamnagingün. Iñche rume llicaquefun. Quisu fentren quimün niefui, iñche hue doctorngen, huelu mülefui tañi dungual.

Rupalu tüfachi dungu, iñche petu testigongelan. 1943 tripantu mu choyüngen Sendai pingechi huaria, Japón mapu mu. Tañi chau cüme adümquefui fillque cutran, patologia ca psiquiatria pingei tüfa. Feimu iñche ca eluhun doctorngeal. 1970 tripantu mu niehuiyu Masuko iñchiu. Feichi mu yenien epu tripantu tañi chillcatumequen.

Patologia cüdau inarpun

Petu chillcatulu tañi doctorngeal iñche, tañi domo cüdaucülefui tayu mongeluhual. Rume ayühuleneu com tañi quimürpuel. Rume afmatuleneu ñi chumlen pu che ñi cuerpo, huelu ramtuuquelafun: “¿Inei deumafi com pu che?”. Raquiduamquefun: “Cüme doctorngeli, falintuafiñ tañi mongen” pin. Feimu dehuelcalu tañi chillcatun, eluhun tañi estudiayal patologia. Tüfa estudiaquefi fillque cutran, chumngechi cutrani pu che ca cheu ñi tuhun chi cutran.

Femlu iñche autopsia tati pu che contulu cancer cutran, fei ngüneduamün: “¿Rüf cümepei mai ñi tuculelngeal mollfüñ ta che?”. Pu che contulu cancer cutran ñami tañi mollfüñ, fei contuafeyu anemia. Huelu femngele quimioterapia, doi cutranafui. Feimu pu che femngechi cutranlu tuculelngequei mollfüñ tañi cuerpo mu. Huelu iñche raquiduamquefun: “Tuculelngele mollfüñ ta che, fill püle foliluhuafui ti cancer”. Famülque mu cüme quimngequei quiñe che tuculelngele mollfüñ, pepi incaulai tañi cuerpo. Huiño nietuafui chi tumor, fei layafui. *

1975 tripantu mu rupan chem tañi nütramcan ti hunen parrafo mu. Ti quim huentru estudiaquefui ñi chumlen ti mollfüñ, hematologo pingei tüfa. Feimu feipifilu iñche: “Tüfachi huentru lai, tuculelngen mu mollfüñ”, afmatulaeneu fente tañi illcun. Huelu iñche fentecünulan tañi hueupin, fei ñochiquechi tüngnagi ti huentru.

Ngehuelayai cutran ca lan no rume

Feichi mu quiñe cushe lamngen pemefi tañi domo. Tañi nütramcan mu üitufi ta Jehová, fei tañi domo ramtueyu: “¿Chem üi feipimi?”. Taiñ lamngen lloudungui: “¡Chau Dios ñi üi tati!”. Pichicalu tañi domo papeltuquefui ta Biblia, huelu tañi Biblia mu re “ÑIDOL” piquefui. Feichi antü tañi domo quimürpui Chau Dios tañi üi.

Feimeu müten tañi domo eluhui ñi quimelelngeal ta Biblia. Feimu aculu tañi ruca pun meu, ayühunquechi feipieneu: “Biblia feipi ngehuelayai ta cutran ca lan no rume”. Iñche feipifiñ: “Müna ayüfalngeafui”. Ca feipieneu tañi domo: “Püllelepai ti hue mapu, ngünamcalayaimi tami tiempo”. Raquiduamün: “Feipicaeneu ñi elcünual tañi cüdau”. Iñche illcutripan, fei cüme yeucülelayu.

Huelu tañi domo afeluulai, llellipuquefi Chau Dios ca ngüneduamquefui chem pin Biblia tañi quelluaeteu. Ñi feipin Eclesiastés 2:22, 23 puhui tañi piuque mu, feipi: “¿Chem llohuafui quiñe huentru fente ñi cüdahun mu, ca tañi cüpa yequeteu ñi fente cüdahual Mapu mu? [...] Pun meu no rume tañi piuque ürcütuquelai. Com tüfa ngünam tati”. Tüfa tañi femün iñche, rumeñma cüdaucülequefun, huelu ayühulquelaeneu.

Quiñe domingo antü, julio cüyen 1975 tripantu mu, tañi domo amui trahunhue ruca mu. Feichi pulihuen iñche ca inaye amun trahun mu. Puulu iñche tañi domo afmatulehuei ca com pu peñi ca lamngen cüme llohueneu, feica müten fill domingo amuquen trahun mu. Quiñe cüyen rupalu, eluhun ñi quimelelngeal Biblia. Cüla cüyen rupai tañi pemengeel tañi domo, fei fautizahui.

Cümelu troquifiñ ñi feipin Biblia mollfüñ mu

Pichin rupalu quimürpun Biblia feipilei tati pu cristiano ñi famentuafiel ti mollfüñ (Hechos 15:28, 29; Génesis 9:4). Iñche quimniefun ti mollfüñ quelluquelaeyu ti pu che. Feimu cüdautulan ñi feyentuafiel ta Biblia, * fei raquiduamün: “Mülele inei tañi deumaeteu, mülei taiñ feyentuafiel com tañi feipin”.

Cafei quimürpun Adán tañi femün mu cutranqueiñ ca laqueiñ (Romanos 5:12). Feichi mu iñche estudiaquefiñ tati arteriosclerosis cutran. Füchalu quiñe che tañi ina mollfüñ, vena pingelu, pichiñmalei ca yafülei. Fei hula ti che contuafui fillque cutran tañi piuque, tañi müllo cam tañi riñon. Quimfali llemai com iñchiñ cutranqueiñ taiñ culpafe chengen mu. Quimlu iñche Jehová ñi apümcayafiel ti cutran ca ti lan dungu, ñochiquechi ayühulhuelaeneu tañi cüdau.

Yeniefun regle cüyen tañi quimeltulelngen Biblia. Feimu marzo cüyen 1976 tripantu mu elcünufiñ tañi estudio tañi doctorngeal. Llicalequefun tañi penoal cüdau, huelu petufiñ quiñe cüdau cangelu hospital mu. Mayo cüyen 1976 tripantu mu, fautizahun. Fei hula julio cüyen 1977 tripantu mu, eluhun ñi precursorngeal.

Incañpefiñ Biblia ñi feipin

Noviembre 1979 tripantu, huiñamtuhuiyu quiñe trahunche mülelu Chiba huaria mu. Üyeu duamniengequefui amuldunguquelu. Tüfa mu pen quiñe cüdau hospital mu. Ti hunen antü amulu tañi hue cüdau mu, quiñeque doctor operachequelu ramtucaeneu: “Eimi Dunguquelu Ineingen Jehová ngeimi, huelu acule quiñe cutran duamnielu ñi tuculelngeal mollfüñ, ¿eimi chumaimi?”.

Yamquechi huiñoldungufiñ engün: “Iñche feyentuquefiñ Biblia ñi feipin mollfüñ dungu mu”. Ca feipifiñ engün: “Mülei caquelu lahuentun, fei chumafun rume ñi montulafiel tañi pu cutran” pifiñ. Rumeñma nütramcaqueiñ, fei hula ti huentru adniequelu pu doctor operachequelu feipieneu: “¡Felei tati! Huelu acule quiñe cutran duamnielu ñi tuculelngeal mollfüñ, iñchiñ lahuentuñmayafiyiñ”. Feichi doctor ngünefalngelai. Huelu fentepuulu feiti nütram, cüme yeucüleyu ca yamnieneu tañi feyentun.

Yamniengequei ñi feipin Biblia tati mollfüñ meu

Mülelu iñchiu Chiba huaria mu, cangelu huaria Ebina pingelu, deumangequefui quiñe hue Betel ruca. Quiñe rupa fill semana mu, tañi domo iñchiu amuquefuyu tayu lahuentuñmayafiel pu quelluntucuquelu. Quiñeque cüyen rupalu, mangelngeyu cüdahual fill antü cheu ñi deumangequen ti hue Betel. Fei marzo 1981 tripantu mangelngeyu Betel mu, tüfa mu mülefui doi 500 che. Pulihuen mu liftuquefun tripatripatuhue, fei hula lahuentuquefun pu betelita.

Iñche cuidaquefun quiñe lamngen Ilma Iszlaub pingelu, tüfachi lamngen misionerangefui. Fei 1949 tripantu acui ta Japón. Leucemia cutran contueyu ca tati pu doctor feipieyu ñi mongeleal quiñeque cüyen müten. Ilma pilai ñi tuculelngeal mollfüñ tañi doi mongeleal, dulli ñi müleal Betel mu tuntepuule tañi mongen. Feichi mu quimngequelafui chumngechi lahuentuñmayafiel pu cutran ñi nieal doi globulos rojos, ngelafui eritropoyetina pingechi lahuen. Quiñeque mu taiñ lamngen epe niehuelafui hemoglobina tañi mollfüñ mu. Iñche cüme cuidaniefiñ. Taiñ lamngen Ilma feyentuquefui Chau Dios tañi feipin tuntepuulu tañi mongen. Rupalu regle tripantu lai, enero 1988 tripantu.

Rupayechi tripantu mu operangeingün fentren peñi ca lamngen cüdauquelu Betel Japón mu, huelu tuculelngelai mollfüñ hospital mu. Rume saquifalingün pu doctor pünequenolu mollfüñ. Fentren rupa mangelngen ñi peal ti operacion, ca quiñeque mu quelluntuculen ñi operayal. Rume mañumniefiñ feichi pu doctor yamniequefilu taiñ feyentun. Quiñeque mu ca nütramcalelfiñ engün chem tañi feyentuel. Quiñe doctor tañi nütramcafiel fautizangei.

Quimfali llemai pu doctor pünequenolu mollfüñ, quelluqueingün ñi müleal doi cümeque lahuen. Pu doctor feipingün: “Tuculelngenole mollfüñ ta che, doi cüme tripaquei ti operacion ca doi cüme tremotuingün”.

Doi cüme quimürpufiñ ta Chau Jehová

Yafüluuquen ñi quimürpual tati hueque lahuentun, huelu ca yafüluuquen ñi doi cüme quimürpuafiel ta Chau Jehová. Fei cüme quimnieñmaeiñmu quisuque taiñ piuque ca taiñ raquiduam (1 Samuel 16:7). Iñche re pequelan pu che tañi cutran, doi mai Jehová reque yafüluuquen ñi peal tañi chumlen engün. Femngechi tañi doi cüme quelluafiel.

Famülque mu tañi domo iñchiu petu cüdaucüleyu Betel mu. Rume ayühuleneu quellucheal ñi quimafiel ta Jehová ca quimeltulelfiñ engün chem raquiduamquei Jehová mollfüñ meu. Com piuque mu llellipuquefiñ ta Chau Jehová ñi apümcayafiel com pu cutran ca tati lan dungu.—Ñi nütramcael Yasushi Aizawa.

[Pu quimngeal dungu]

^ Quiñe quim domo Denise M. Harmening huirintucui ti lifru Métodos modernos de almacenamiento y transfusión de sangre (Modern Blood Banking and Transfusion Practices). Tüfachi lifru feipi: “Ti pu che tuculelngelu mollfüñ, ti pu niepüñeñcülelu ca pu tuculelngelu hue organo. Tüfachi pu che doi contueyu tüfachi cutran, reaccion transfusional hemolitica tardia pingelu”. Petu tañi tuculelngenon mollfüñ ta che, ti anticuerpo pingelu quimfal-lai ñi chum duamal ti che. Ti lifru Apuntes de Dailey sobre la sangre pingelu (Dailey’s Notes on Blood), feipi: “Pu medico huelulcaule engün ñi tuculelfiel pichin mollfüñ rume, ti hemolisis cutran contuafeyu ti pu che. Ti riñon cüme cüdaunole, quisutu venenohuafui ca com tati cuerpo llemai. Tüfa am liftuquefilu ti mollfüñ”.

^ Ti papel Journal of Clinical Oncology tripalu agosto cüyen 1988 tripantu mu, feipi: “Operangen mu quiñe che cancer cutran nielu, fillque rupa tuculelngequei mollfüñ. Huelu doi cutraningün tati pu che tuculelngenolu mollfüñ mu”.

^ Tami doi quimal tüfachi dungu, peafuimi ti papel feipilelu: ¿Cómo puede salvarle la vida la sangre?, entulu pu Dunguquelu Ineingen Jehová.

[Feipin]

“Mülei caquelu lahuentun, fei chumafun rume ñi montulafiel tañi pu cutran pifiñ”.

[Feipin]

“Tuculelngenole mollfüñ ta che, doi cüme tripaquei ti operacion ca doi cüme tremotuingün”.

[Fillque adentun]

Huente püle: Petu hueupiquen

Man püle: Tañi domo Masuko iñchiu