1-2. Ki santiman sertin ti ena kan zot ti pe frekante?

 KAN de dimounn pe frekante, se enn moman bien zwaye! Si to pe frekante, sirman to anvi ki to frekantasion pas bien. Pou boukou koup, zot frekantasion ti bien zwaye. Tsion, a enn ser ki res Letiopi, dir: “Enn parmi bann moman pli zwaye dan mo lavi, se kan mwa ek mo misie nou ti pe frekante. Nou ti koz lor bann kitsoz inportan, me nou ti osi koze-riye ansam. Mo ti ere parski mo ti trouv enn kikenn ki kontan mwa, ek ki mo’si mo kontan.”

² Parkont, Alessio, enn frer ki res Oland, dir: “Pandan ki nou ti pe frekante, mo ti bien kontan pou aprann konn mo madam. Selman, nou ti osi gagn bann difikilte.” Dan sa lartik-la, nou pou get sertin difikilte ek sertin prinsip Labib ki kapav ed bann ki pe frekante pou donn loner Zeova. Nou pou gete osi kouma lezot dan lasanble kapav ed bann ki pe frekante.

KIFER DE DIMOUNN FREKANTE?

3. Kifer de dimounn frekante? (Proverb 20:25)

³ Mem si frekantasion se enn moman ki bien zwaye, se enn kitsoz ki bien serye. Kifer? Parski kan de dimounn frekante, zot fer sa parski zot ena lintansion pou marye. Zour zot maryaz, zot promet Zeova ki zot pou kontan ek respekte zot kamarad toutlong zot lavi. Enn promes, se enn kitsoz ki bien serye. Akoz sa, nou bizin reflesi bien avan ki nou fer li. (Lir Proverb 20:25.) Kan de dimounn frekante, zot aprann konn zot kamarad pli bien pou ki zot kapav pran enn bon desizion, setadir swa zot marye, ouswa zot aret frekante. Si zot desid pou aret frekante, sa pa vedir ki zot frekantasion pa’nn pas bien. Okontrer, sa inn ed zot pou pran enn bon desizion.

4. Konsernan frekantasion, ki kitsoz nou tou nou bizin konpran?

 ⁴ Li bien inportan ki bann selibater konpran kifer de dimounn frekante. Zot frekante pou kone si zot pou marye ouswa non. Alor, si to pena lintansion pou marye, fode pa to koumans frekante. Me se pa zis bann selibater ki bizin konpran sa; nou tou nou bizin konpran sa. Kifer? Parski sertin panse ki kan de dimounn frekante, zot oblize marye. Sa fason panse la met enn presion lor bann selibater. Melissa, enn ser selibater ki res Letazini, dir: “Kan enn frer ek enn ser pe frekante, sertin Temwin panse ki zot oblize marye. Akoz sa bann dimounn-la, sertin selibater ezite pou aret zot frekantasion, mem si zot kone ki sa pa pou marse ant zot. Ena mem sertin selibater ki desid pou pa frekante ditou. Akoz sa bann dimounn-la, ena boukou presion lor bann selibater.”

APRANN KONN ZOT KAMARAD BIEN

5-6. Kan de dimounn pe frekante, ki zot bizin kone lor zot kamarad? (1 Pier 3:4)

⁵ Si to pe frekante, ki kitsoz kapav ed twa pou deside si to pou marye ouswa non? Zot bizin aprann konn zot kamarad bien. Avan ki to koumans frekante, sirman to ti konn sertin kitsoz lor sa dimounn-la. Me aster-la ki to pe koumans frekante, to pou gagn lokazion pou konn li pli bien; pou kone “seki [li] ete andan dan [so] leker.” (Lir 1 Pier 3:4.) To pou konn so personalite, so fason panse, ek si li ena enn bon lamitie ar Zeova. Avek letan, to pou kapav reponn sa bann kestion-la: ‘Eski li pou enn bon konzwin pou mwa?’ (Prov. 31:26, 27, 30; Efe. 5:33; 1 Tim. 5:8) ‘Eski nou donn nou kamarad latansion ek lamour ki sakenn bizin? Eski nou pou kapav viv ansam malgre nou bann defo?’ b (Rom. 3:23) Amezir ki zot aprann konn zot kamarad pli bien, pa bliye sa: Seki pli inportan, se pa ki zot ena boukou pwin komin, me se ki zot reisi adapte ar zot kamarad ek pas lor zot bann defo.

⁶ Ki kitsoz ankor to bizin kone lor li? Avan ki to bann santiman pou li vinn pli for, to bizin koz ar li lor bann kitsoz ki inportan, kouma so bann lobzektif ek so  bann proze pou lavenir. Me eski to bizin koz lor bann kitsoz personel, kouma so bann problem lasante, so bann problem finans, ouswa bann move kitsoz ki’nn ariv li dan lepase? Kan to pe koumans frekante, to pa bizin konn tousala. (Konpar ar Zan 16:12.) Si to panse ki li ankor tro boner pou koz lor bann kitsoz personel, fer dimounn-la kone. Selman, si zot pe kontign frekante, avek letan dimounn-la pou bizin konn sa bann kitsoz-la pou ki li kapav pran enn bon desizion. Alor, ariv enn moman, to pou bizin koz fran lor sa bann kitsoz-la.

7. Kan de dimounn pe frekante, kouma zot kapav aprann konn zot kamarad pli bien? (Get lankadre “ Kan To Pe Frekante ar enn Kikenn Ki Res Lwin.”) (Get zimaz osi.)

⁷ Kouma to kapav aprann konn li pli bien? To kapav fer sa kan to koz fran, to poz li bann kestion, ek to ekoute kan li reponn. (Prov. 20:5; Zak 1:19) Pou zot gagn lokazion pou koze, zot kapav fer bann kitsoz ansam, kouma par exanp, zot manze ansam, zot promne ansam, ek zot prese ansam. To pou aprann konn li pli bien osi kan to pas letan ar so bann kamarad ek so fami. Zot kapav osi fer bann kitsoz ar bann lezot dimounn, koumsa to pou trouve kouma li azir ar lezot ek osi kouma li reazir dan diferan sitiasion. Aschwin, enn frer ki res Oland, rakonte seki li ti fer kan li ti pe frekante ar Alicia. Li dir: “Nou ti fer bann kitsoz ansam pou nou aprann konn nou kamarad pli bien. Souvan, nou ti fer bann kitsoz bien sinp, kouma prepar manze ouswa fer louvraz ansam. Gras-a sa, nou ti trouv nou bann kalite ek nou bann defo.”

8. Kan de dimounn pe frekante, kifer li inportan ki zot etidie Labib ansam?

⁸ Zot pou aprann konn zot kamarad osi kan zot etidie Labib ansam. Si zot marye, zot pou bizin ena letan pou fer zot ladorasion an fami. Koumsa, Zeova pou ena enn plas inportan dan zot lavi maryaz. (Ekle. 4:12) Alor, depi aster-la mem, li bon ki zot pran letan pou etidie Labib ansam. Biensir, parski zot pankor marye, frer-la pankor vinn sef ser-la. Selman, kan zot pou etidie Labib regilierman ansam, zot pou kapav trouv relasion ki sakenn ena ar Zeova. Max ek Laysa, enn koup ki res Letazini, dir: “Kan nou’nn koumans frekante, nou ti etidie bann piblikasion ki koz lor  frekantasion, maryaz, ek lavi fami. Gras-a sa, nou ti gagn lokazion pou koz lor bann kitsoz bien inportan, ki kitfwa nou ti pou gagn difikilte pou koze si nou pa ti etidie ansam.”

BANN LEZOT KITSOZ LOR KI TO BIZIN REFLESI

9. Kifer to bizin fer sertin dimounn kone ki to pe frekante?

⁹ Kisann-la zot pou fer kone ki zot pe frekante? Se zot ki bizin deside. Kan zot koumans frekante, zot kapav deside ki zot pou dir zis sertin dimounn, kouma par exanp sertin manb lafami, bann kamarad ki ena lexperyans, ouswa bann ansien. (Prov. 17:27) Koumsa, sa bann dimounn-la pa pou poz zot bann kestion ek pa pou met presion lor zot. Anplis, bann-la pou kapav ed zot ek donn zot bann konsey. (Prov. 15:22) Parkont, si zot pa dir personn, sa kapav bien danzere. Kifer? Parski zot pa pou gagn led ar personn, ek si arive zot tousel, zot riske fer enn kitsoz ki pa pou fer Zeova plezir.

10. Kan de dimounn pe frekante, ki zot bizin fer pou zot kontign ena enn konportman ki fer Zeova plezir? (Proverb 22:3)

¹⁰ Kouma zot kapav kontign ena enn konportman ki fer Zeova plezir? Plis zot pou kontan zot kamarad, plis zot pou santi zot atire ar zot kamarad. Ki kitsoz kapav ed zot pou kontign ena enn bon konportman? (1 Kor. 6:18) Fode pa ki zot ena bann konversasion imoral, fode pa ki zot bwar boukou, ek fode pa ki zot retrouv zot tousel. (Efe. 5:3) Kifer? Parski sa bann kitsoz-la kapav fer zot ena bann dezir ek bann sansasion ki pa bizin, ek sa kapav fer zot osi perdi kontrol. Akoz sa, li bon ki souvan zot koz lor seki zot bizin fer pou respekte zot kamarad ek pou swiv bann prinsip Zeova. (Lir Proverb 22:3.) Dawit ek Almaz, ki res Letiopi, dir: “Nou ti zwenn dan bann plas kot ena boukou dimounn, ouswa kan nou ar nou bann kamarad. Zame nou ti tousel dan enn loto ouswa enn lakaz. Gras-a sa, nou ti evit tou bann sitiasion kot nou ti kapav tom dan tantasion.”

11. Kan de dimounn pe frekante, lor ki kitsoz zot bizin reflesi konsernan fason ki zot pou montre lafeksion anver zot kamarad?

¹¹ Amezir ki zot lamour vinn pli for, zot kapav deside pou montre lafeksion anver zot kamarad. Selman, zot bizin fixe bann limit lor fason ki zot montre sa lafeksion-la. Kifer? Parski si sa fer zot ena bann dezir ek bann sansasion ki pa bizin, zot riske pran bann move desizion. (Kantik S. 1:2; 2:6) Anplis, kan nou montre nou lafeksion pou nou kamarad, bien vit nou kapav perdi kontrol ek fer bann kitsoz ki pa fer Zeova plezir. (Prov. 6:27) Akoz sa, kan zot koumans frekante, li bon ki zot reflesi lor bann prinsip Labib ek ki zot fixe bann limit lor fason ki zot pou montre zot lafeksion. c (1 Tes. 4:3-7) Zot kapav demann zotmem: ‘Fason ki nou montre nou lafeksion pou nou kamarad, ki bann dimounn panse lor la? Eski sa fer nou ena bann dezir ek bann sansasion ki pa bizin?’

12. Si souvan zot ena bann dezakor, lor ki kitsoz zot bizin reflesi?

¹² Kouma zot kapav regle bann problem ek bann dezakor? Ena fwa, zot pa pou dakor ar zot kamarad. Me eski sa vedir ki sa pa pou marse ant zot? Pa neseserman, parski tou bann koup gagn bann dezakor.  Pou ki enn maryaz reisi, toule-de bizin respekte zot kamarad ek fer zefor pou adapte ar zot kamarad. Alor, fason ki zot pe regle bann problem ki zot pe gagne aster-la, pou montre si zot maryaz pou reisi. Zot kapav demann zotmem: ‘Kan nou pa dakor ant nou, eski nou gard nou kalm ek nou kontign respekte nou kamarad? Eski nou rekonet nou bann defo ek nou fer zefor pou sanze? Eski nou dispoze pou sede? Eski nou demann pardon fasilman, ek eski nou pardone?’ (Efe. 4:31, 32) Selman, si pandan zot frekantasion zot touletan pe diskite ek zot pa dakor ant zot, fode pa zot panse ki sa pou ameliore apre zot maryaz. Alor, si zot trouve ki zot pa pe adapte ar zot kamarad, vomie zot aret frekante. Samem meyer desizion ki zot toule-de kapav pran. d

13. Pou zot kone komie letan zot bizin frekante, lor ki kitsoz zot bizin reflesi?

¹³ Komie letan zot bizin frekante? Kan nou pa pran ase letan pou reflesi avan ki nou pran enn desizion, souvan nou fer bann erer. (Prov. 21:5) Li vre ki zot pou pran letan pou aprann konn zot kamarad bien. Selman, fode pa zot res frekante mem; ariv enn moman zot bizin pran enn desizion. Labib dir: “Kan seki enn dimounn pe atann pe tarde pou realize, sa fer so leker malad.” (Prov. 13:12) Anplis, plis nou frekantasion long, plis li vinn difisil pou kontrol nou bann dezir sexiel. (1 Kor. 7:9) Alor, olie ki to demann tomem pandan komie letan zot bizin frekante, demann tomem: ‘Eski ena ankor kitsoz ki mo bizin aprann lor sa dimounn-la avan ki mo pran enn desizion?’

KOUMA NOU KAPAV ED BANN KI PE FREKANTE?

14. Kouma nou kapav ed bann ki pe frekante? (Get zimaz osi.)

¹⁴ Si nou konn de dimounn ki pe frekante, kouma nou kapav ed zot? Nou kapav invit zot pou manze, ouswa pou nou ladorasion an fami. Nou kapav osi fer enn ti program ansam ar zot. (Rom. 12:13) Koumsa, zot pou gagn lokazion pou konn plis zot kamarad. Eski zot bizin enn lift ouswa enn sapron? Kitfwa nou kapav ed zot. Nou kapav osi invit zot kot nou pou ki zot aprann konn zot kamarad pli bien. (Gal. 6:10) Alicia, ki nou ti mansione taler-la, dir ki li ek Aschwin ti bien apresie led ki bann  frer ek ser ti donn zot. Li dir: “Nou ti bien kontan kan bann frer ek ser ti dir nou ki nou kapav vinn kot zot pou nou frekante, koumsa nou pa ti pou tousel.” Si de dimounn ki pe frekante demann twa pou fer sapron, konsider sa kouma enn privilez. Ek kan to pe fer sapron, pa tas ar zot; res enn distans ek les zot koze an prive. Selman, fode pa ki to les zot tousel.—Fil. 2:4.

15. Ki kitsoz ankor nou kapav fer pou ed bann ki pe frekante? (Proverb 12:18)

¹⁵ Nou kapav osi ed bann ki pe frekante kan nou vey bien lor seki nou dir. Ena sertin kitsoz ki nou kapav dir, me ena lezot kitsoz ki fode pa nou dir. (Lir Proverb 12:18.) Par exanp, nou pa pou dir lezot ki de dimounn pe frekante, parski kitfwa zot ti pou kontan partaz sa nouvel-la zotmem. Fode pa osi ki nou fer palab lor zot ek ki nou kritik zot. (Prov. 20:19; Rom. 14:10; 1 Tes. 4:11) Fode pa osi ki nou poz zot bann kestion ouswa nou dir zot bann kitsoz ki pou met presion lor zot. Elise ek so mari, dir: “Nou ti bien anbarase kan lezot ti demann nou kouma nou pe organiz nou maryaz, alor ki nou-mem nou pa ti ankor koz lor la.”

16. Kouma nou bizin azir kan de dimounn desid pou aret frekante?

¹⁶ Kouma nou bizin azir kan de dimounn desid pou aret frekante? Fode pa nou rod kone kifer, ek fode pa nou dir ki se akoz enn ant zot de ki sa finn arive. (1 Pier 4:15) Enn ser ki apel Lea, dir: “Kan mo ti aret frekante ar enn frer, mo ti tann lezot pe fer palab lor la. Sa ti bien bles mwa.” Kouma nou’nn trouve taler-la, kan de dimounn desid pou aret frekante, sa pa vedir ki zot frekantasion pa’nn pas bien. Okontrer, zot frekantasion inn permet zot pran enn bon desizion. Selman, akoz sa desizion-la, kitfwa zot tris, zot soufer, ek zot santi zot tousel. Alor, nou bizin trouv bann fason pou soutenir zot.—Prov. 17:17.

17. Si to pe frekante, ki to bizin kontign fer?

¹⁷ Kouma nou’nn trouve dan sa lartik-la, frekantasion se enn moman bien zwaye. Selman, li ena osi so bann difikilte. Jessica dir: “Frekantasion, se vremem enn bel linvestisman. Selman, mo kontan ki nou’nn fer li parski sa finn permet nou aprann konn nou kamarad pli bien.” Si to pe frekante ar enn kikenn, kontign fer zefor pou aprann konn li pli bien. Gras-a sa, zot toule-de pou kapav pran enn bon desizion.