1

• Integritatea lui Iov și bogăția lui (1-5)

• Satan pune la îndoială motivațiile lui Iov (6-12)

• Iov își pierde bunurile și copiii (13-19)

• Iov nu dă vina pe Dumnezeu (20-22)

2

• Satan pune din nou la îndoială motivațiile lui Iov (1-5)

• Lui Satan i se permite să se atingă de corpul lui Iov (6-8)

• Soția lui Iov: „Blestemă-l pe Dumnezeu și mori!” (9, 10)

• Sosesc trei prieteni ai lui Iov (11-13)

3

• Iov regretă că s-a născut (1-26)

  • Se întreabă de ce suferă (20, 21)

4

• Primul discurs al lui Elifaz (1-21)

  • Ia în râs integritatea lui Iov (7, 8)

  • Relatează mesajul primit de la un spirit (12-17)

  • ‘Dumnezeu nu are încredere în slujitorii săi’ (18)

5

• Primul discurs al lui Elifaz continuă (1-27)

  • ‘Dumnezeu îi prinde pe înțelepți în viclenia lor’ (13)

  • ‘Nu respinge disciplinarea de la Dumnezeu’ (17)

6

• Răspunsul lui Iov (1-30)

  • Susține că este îndreptățit să se plângă (2-6)

  • Consolatorii săi sunt trădători (15-18)

  • „Cuvintele adevărate nu sunt dureroase!” (25)

7

• Răspunsul lui Iov continuă (1-21)

  • Viața este ca o muncă obligatorie (1, 2)

  • „De ce m-ai făcut o țintă a ta?” (20)

8

• Primul discurs al lui Bildad (1-22)

  • Insinuează că fiii lui Iov au păcătuit (4)

  • ‘Dacă ai fi curat, Dumnezeu te-ar ocroti’ (6)

  • Insinuează că Iov este lipsit de pietate (13)

9

• Răspunsul lui Iov (1-35)

  • Omul muritor nu poate să lupte cu Dumnezeu (2-4)

  • ‘Dumnezeu face lucruri de nepătruns’ (10)

  • Omul nu se poate certa cu Dumnezeu (32)

10

• Răspunsul lui Iov continuă (1-22)

  • ‘De ce se ceartă Dumnezeu cu mine?’ (2)

  • Dumnezeu în contrast cu Iov, un om muritor (4-12)

  • „Să am parte de puțină liniște” (20)

11

• Primul discurs al lui Țofar (1-20)

  • Îl acuză pe Iov că are o vorbire deșartă (2, 3)

  • Îi spune lui Iov să renunțe la ce este rău (14)

12

• Răspunsul lui Iov (1-25)

  • „Nu sunt mai prejos decât voi” (3)

  • ‘Am ajuns de râs’ (4)

  • ‘Înțelepciunea este la Dumnezeu’ (13)

  • Dumnezeu este mai presus de judecători și de regi (17, 18)

13

• Răspunsul lui Iov continuă (1-28)

  • ‘I-aș vorbi chiar lui Dumnezeu’ (3)

  • „Sunteți cu toții niște doctori de nimic” (4)

  • „Știu că am dreptate” (18)

  • Întreabă de ce Dumnezeu îl consideră dușman (24)

14

• Răspunsul lui Iov continuă (1-22)

  • Omul are viața scurtă și plină de necazuri (1)

  •  „Până și pentru un copac este speranță” (7)

  • „O, de m-ai ascunde în Mormânt!” (13)

  • „Dacă omul moare, poate el trăi din nou?” (14)

  • Lui Dumnezeu îi va fi dor de lucrarea mâinilor sale (15)

15

• Al doilea discurs al lui Elifaz (1-35)

  • Insinuează că Iov nu se teme de Dumnezeu (4)

  • Îl acuză pe Iov că este înfumurat (7-9)

  • ‘Dumnezeu nu are încredere în sfinții lui’ (15)

  • ‘Cel rău se chinuie’ (20-24)

16

• Răspunsul lui Iov (1-22)

  • „Sunteți toți niște consolatori care mă chinuie!” (2)

  • Susține că Dumnezeu l-a făcut ținta sa (12)

17

• Răspunsul lui Iov continuă (1-16)

  • „Batjocoritorii mă înconjoară” (2)

  • „El m-a făcut să fiu disprețuit” (6)

  • „Mormântul va deveni casa mea” (13)

18

• Al doilea discurs al lui Bildad (1-21)

  • Arată ce se întâmplă cu păcătoșii (5-20)

  • Insinuează că Iov nu-l cunoaște pe Dumnezeu (21)

19

• Răspunsul lui Iov (1-29)

  • Respinge mustrările prietenilor săi (1-6)

  • Spune că este părăsit (13-19)

  • „Eliberatorul meu este viu” (25)

20

• Al doilea discurs al lui Țofar (1-29)

  • Se simte insultat de Iov (2, 3)

  • Insinuează că Iov este rău (5)

  • Susține că Iov își găsește plăcerea în păcat (12, 13)

21

• Răspunsul lui Iov (1-34)

  • ‘De ce le merge bine celor răi?’ (7-13)

  • Îi demască pe așa-zișii săi consolatori (27-34)

22

• Al treilea discurs al lui Elifaz (1-30)

  • „Poate omul să-i fie de folos lui Dumnezeu?” (2, 3)

  • Îl acuză pe Iov că este lacom și nedrept (6-9)

  • ‘Întoarce-te la Dumnezeu și vei prospera din nou’ (23)

23

• Răspunsul lui Iov (1-17)

  • Vrea să-și prezinte cauza înaintea lui Dumnezeu (1-7)

  • Spune că nu-l poate găsi pe Dumnezeu (8, 9)

  • „Am rămas pe calea lui și nu m-am abătut de la ea” (11)

24

• Răspunsul lui Iov continuă (1-25)

  • ‘De ce nu hotărăște Dumnezeu un timp?’ (1)

  • Spune că Dumnezeu permite răutatea (12)

  • Păcătoșii iubesc întunericul (13-17)

25

• Al treilea discurs al lui Bildad (1-6)

  • ‘Cum ar putea fi nevinovat omul înaintea lui Dumnezeu?’ (4)

  • Susține că integritatea omului este zadarnică (5, 6)

26

• Răspunsul lui Iov (1-14)

  • „Cum l-ai ajutat tu pe cel fără putere!” (1-4)

  • ‘Dumnezeu suspendă pământul pe nimic’ (7)

  • ‘Acestea sunt doar marginile căilor lui Dumnezeu’ (14)

27

• Iov este hotărât să-și păstreze integritatea (1-23)

  • „Nu voi renunța la integritatea mea” (5)

  • Cei lipsiți de pietate sunt fără speranță (8)

  • „De ce spuneți numai vorbe goale?” (12)

  • Cei răi nu se aleg cu nimic (13-23)

 28

• Iov pune în contrast bogățiile pământului cu înțelepciunea (1-28)

  • Munca grea a minerilor (1-11)

  • Înțelepciunea valorează mai mult decât perlele (18)

  • Teama de Iehova este adevărata înțelepciune (28)

29

• Iov își amintește de zilele fericite dinaintea încercărilor sale (1-25)

  • Respectat la poarta orașului (7-10)

  • Faptele sale de dreptate din trecut (11-17)

  • Toți ascultau de sfatul său (21-23)

30

• Iov arată cum i s-a schimbat situația (1-31)

  • Batjocorit de oameni netrebnici (1-15)

  • Aparent, fără ajutorul lui Dumnezeu (20, 21)

  • „Pielea mi s-a înnegrit” (30)

31

• Iov își apără integritatea (1-40)

  • „Am făcut legământ cu ochii mei” (1)

  • Cere să fie cântărit de Dumnezeu (6)

  • Nu este un om adulter (9-12)

  • Nu este iubitor de bani (24, 25)

  • Nu este idolatru (26-28)

32

• Tânărul Elihu începe să vorbească (1-22)

  • Se mânie pe Iov și pe prietenii lui Iov (2, 3)

  • A așteptat cu respect înainte să vorbească (6, 7)

  • Vârsta în sine nu face pe cineva înțelept (9)

  • Elihu este nerăbdător să vorbească (18-20)

33

• Elihu îl mustră pe Iov pentru că acesta se consideră drept (1-33)

  • S-a găsit o răscumpărare (24)

  • Întoarcerea la vigoarea tinereții (25)

34

• Elihu apără dreptatea lui Dumnezeu și căile sale (1-37)

  • Iov a spus că Dumnezeu i-a refuzat dreptul la judecată (5)

  • Adevăratul Dumnezeu nu face niciodată ce este rău (10)

  • Iov nu are cunoștință (35)

35

• Elihu arată că modul de gândire al lui Iov este greșit (1-16)

  • Iov a spus că este mai drept decât Dumnezeu (2)

  • Dumnezeu este atât de sus, încât nu poate fi afectat de păcat (5, 6)

  • Iov ar trebui să-l aștepte pe Dumnezeu (14)

36

• Elihu laudă măreția de nepătruns a lui Dumnezeu (1-33)

  • Cei ascultători prosperă; cei lipsiți de pietate sunt respinși (11-13)

  • ‘Care instructor este ca Dumnezeu?’ (22)

  • Iov ar trebui să-l preamărească pe Dumnezeu (24)

  • „Dumnezeu este mai mare decât putem ști noi” (26)

  • Dumnezeu are putere asupra ploii și a fulgerului (27-33)

37

• Forțele naturii dezvăluie măreția lui Dumnezeu (1-24)

  • Dumnezeu poate opri activitățile omului (7)

  • „Cugetă la lucrările minunate ale lui Dumnezeu!” (14)

  • Oamenii nu-l pot înțelege pe Dumnezeu (23)

  • Niciun om nu ar trebui să se creadă înțelept (24)

38

• Iehova arată cât de neînsemnat este omul (1-41)

  • „Unde erai tu când am întemeiat pământul?” (4-6)

  • Fiii lui Dumnezeu au scos strigăte de laudă (7)

  • Întrebări despre unele fenomene ale naturii (8-32)

  •  „Legile care guvernează cerurile” (33)

39

• Creația animală arată cât de puține lucruri cunoaște omul (1-30)

  • Caprele-de-munte și căprioarele (1-4)

  • Măgarul sălbatic (5-8)

  • Taurul sălbatic (9-12)

  • Struțul (13-18)

  • Calul (19-25)

  • Șoimul și acvila (26-30)

40

• Alte întrebări puse de Iehova (1-24)

  • Iov recunoaște că nu are nimic de spus (3-5)

  • „Îmi vei pune tu la îndoială dreptatea?” (8)

  • Dumnezeu descrie puterea behemotului (15-24)

41

• Dumnezeu descrie impresionantul leviatan (1-34)

42

• Răspunsul pe care i-l dă Iov lui Iehova (1-6)

• Cei trei prieteni ai lui Iov sunt condamnați (7-9)

• Iehova îl aduce pe Iov la starea de dinainte (10-17)

  • Fiii și fiicele lui Iov (13-15)