Fascinantele figuri rupestre din Val Camonica

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN ITALIA

MILENII la rând au fost martore tăcute ale unui străvechi stil de viaţă. Este vorba de unele figuri stilizate, gravate în piatră, înfăţişând oameni care vânează, cultivă pământul, se luptă sau se închină. În frumoasa vale alpină Val Camonica, aflată în nordul Italiei, sute de mii de astfel de figuri împodobesc stâncile de aici.

Cei ce vizitează azi Val Camonica pot admira sub primele raze ale dimineţii aceste incizii rupestre, care se disting încă destul de clar. Dar cine au fost autorii lor şi cu ce scop le-au făcut?

Camunii

Numele acestei frumoase văi vine de la numele locuitorilor ei antici: camunii. Ei sunt menţionaţi pentru prima oară în analele istoriei în anul 16 î.e.n., când se spune că au fost cuceriţi de romani, pierzându-şi astfel independenţa. Însă inciziile rupestre de la Val Camonica au fost realizate cu multe secole înainte ca legiunile romane să sosească în regiune.

În plus, analizând reprezentările gravate — arme, unelte, animale domestice, hărţi ale unor sate —,  specialiştii au ajuns la concluzia că artiştii aparţineau unei populaţii cu o economie dezvoltată. Printre multele îndeletniciri ale acestei populaţii se pare că se numărau metalurgia, fabricarea articolelor textile, agricultura, creşterea animalelor şi comerţul.

Cele mai multe figuri gravate au fost realizate în primul mileniu î.e.n., existând însă numeroase figuri mult mai vechi. Se pare că populaţia camună a atins apogeul pe plan cultural în perioada 1000–800 î.e.n. Mii de desene gravate datând din această perioadă reprezintă detalii ale modului lor de viaţă. Se pot vedea oameni legaţi între ei şi bărbaţi călare înarmaţi cu suliţe, scenă ce ar sugera luarea de prizonieri. Figurile mai prezintă fierari, cai de tracţiune şi căruţe, precum şi case cu stâlpi de susţinere.

Munţii — sursă de inspiraţie

Specialiştii îi prezintă pe autorii acestor desene drept „preoţi-artişti“, oameni al căror act creator avea la bază influenţe mistice sau religioase. Este posibil ca ei să se fi retras în locuri liniştite, departe de lume, ca să poată medita în voie. În această privinţă, sursa de inspiraţie a camunilor au constituit-o, probabil, cel puţin două fenomene extraordinare ce au loc în Val Camonica timp de numai câteva zile pe an.

Primăvara şi toamna, soarele răsare din spatele muntelui Pizzo Badile, un vârf maiestuos ce domină întreaga vale. În unele zile, înainte de răsăritul soarelui se produce un fenomen de refracţie a razelor solare în jurul muntelui, iar pe cerul lăptos se profilează o umbră uriaşă, înconjurată de raze strălucitoare. Această imagine sugestivă este cunoscută şi în prezent ca „spiritul muntelui“. Iar, când soarele apune în spatele unei crăpături din muntele Concarena, aflat de cealaltă parte a văii, o rază de lumină ce pare că taie muntele în două se înalţă în mod spectaculos pe un cer întunecat timp de doar câteva minute, după care dispare. Se pare că aceste fenomene, pe atunci inexplicabile, i-au făcut pe locuitorii din antichitate ai văii să atribuie locului puteri supranaturale.

La poalele muntelui Pizzo Badile şi în apropierea lui se găsesc un număr foarte mare de incizii rupestre. Ele au fost făcute cu unelte de piatră, corn, os şi fildeş. Uneori, artistul a trasat o schiţă cu un instrument ascuţit. Inciziile variază în ce priveşte adâncimea, de la nişte zgârieturi pe piatră la crestături de peste 3 cm adâncime. Există dovezi că artiştii foloseau şi vopsele de diferite culori; azi însă culorile nu se mai văd cu ochiul liber.

Figurile gravate — o formă de rugăciune

Camunii se închinau, după cât se pare, soarelui. Aşa s-ar explica de ce una dintre temele inciziilor rupestre apare ca un laitmotiv: o figură umană cu braţele ridicate, rugându-se în faţa unui disc, probabil simbolul soarelui. Chiar dacă arheologul Ausilio Priuli consideră ca principală formă de închinare „cultul zeului-soare“, el spune că existau şi alte „culte minore“. El declară: „Procesiunile, dansurile pentru îmbunarea zeităţilor, sacrificiile, luptele rituale şi rugăciunile în grup erau actele religioase cel mai des reprezentate. Acţiunea de a grava constituia în sine o formă de rugăciune“. Dar pentru ce se rugau?

Emmanuel Anati, specialist în artă rupestră preistorică, este de părere că executarea acestor incizii „făcea parte din activităţile absolut necesare pentru asigurarea bunăstării economice şi sociale a grupului şi pentru păstrarea unor relaţii bune cu forţele oculte“. Camunii reprezentau, probabil, aratul în speranţa că terenul va deveni mai productiv, creşterea animalelor pentru ca păşunile să fie mai bogate, războiul ca să câştige luptele purtate cu duşmanii lor şi aşa mai departe.

Val Camonica este o regiune care face parte din Patrimoniul Mondial ocrotit de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Este interesant că figuri rupestre pictate şi gravate s-au găsit în cel puţin 120 de ţări — în Africa, America de Nord şi de Sud, Asia, Australia, Europa şi pe numeroase insule. Remarcabil este şi faptul că în arta rupestră din întreaga lume se regăsesc teme asemănătoare. Acest lucru constituie o mărturie a dorinţei înnăscute a omului de a se exprima artistic şi de a avea sprijinul forţelor spirituale ce sunt mai presus de el.

[Legenda fotografiilor de la pagina 26]

Razele soarelui trec printr-o crăpătură din muntele Concarena

Val Camonica face parte din Patrimoniul Mondial

Figuri rupestre gravate cu scopul de a asigura succesul la vânătoare

Figură umană cu braţele ridicate în rugăciune

[Provenienţa fotografiilor]

Muntele Concarena: Ausilio Priuli, „IL Mondo dei Camuni“; figuri rupestre gravate şi figură umană: Parco nazionale delle incisioni rupestri: su concessione del Ministero per i Beni e le Attività Culturali. Ogni riproduzione è vietata