Ir al contenido

Ir al índice

¿Sakayua biʼia ɓua kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudau ʉ̃rʉbena?

¿Sakayua biʼia ɓua kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudau ʉ̃rʉbena?

¿Sakayua biʼia ɓua kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudau ʉ̃rʉbena?

¿KÃARE pasai basaa Daniel, chi warr ẽpermo kanserɗeeba chi artikulo naeɗe berreasiɗauɗebena ichia chi kĩrawãrea neeburuu kʉ̃risiayu ɓuiɗaabasirã? ¿Biuubai baɗa kanserɗeeba? ¿Wabiɗa chokae ɓubaka? Ẽbẽrarãba bustapanuu kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudau ʉ̃rʉbena, jãarã biɗa makabʉ jaraɗakau. Bariara biʼia ɓuu kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudauɗebena adua, nauba dachi akawa anibiibai ẽperma koɓeeruuɗe.

Notisiaɗe CBS News berreaɓoosii chi dotor Nathan Cherney ome, sakayua kʉ̃risiayu kĩrawãrea neebudauɗebena mauburu anibiibai dachi ẽperma duanuuɗe ʉ̃rʉbena. Chi dotorba naka asii: “Chi nuree mukĩrarãba ãchi wẽramaa iadaabadaa nejoma kĩrawãrea neeburuu ãrĩã kʉ̃risiakauɗeeba. Maamina nau ariɗe ɓuuwẽ, chi ẽpermo kiruu kanserɗeeba alentawẽebʉrã ichi kulpa wãʼãe ɓuuɗeeba”.

Chi nuree ẽbẽrarã ãrĩã suprimaaduanuu ẽpermo atua duanuuɗeeba. Chi deeɗabenarãba kʉ̃risiabiɗakau ãchidu kulpaɗeeba alentaɗakau. Makãrã, ¿kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudau ʉ̃rʉbena akawa serbiwẽka?

Makawẽma. Chi dotor Cherney espesialista niibʉ ichia aiɗawẽ chi ẽpermo kiruu anibiyua ni maucha chokae nureabiyua. Bari, ichia aiɗaɓua chi ẽpermo keɗee biʼia sentibiyua chokae nureemisa. Naarã dotorãba ariɗe kerepanuu bariara ẽpermo atua ɓuɓusiɗa chi tratamientoba ãrĩã serbiɓuu ãchi biʼia sentiyua. Aribiaurãmaa ara jãka pasaɗabaɗa, mauɗeeba biʼia kʉ̃risiayu neeburuuɗe ariɗe serbiɓua.

Kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudauɗebena biʼia ɓua

“Kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudauɗebena ãrĩã serbiɓua ẽpermo nureeɗe”, chi dotor mauɗe periodista medisinaɗebena W. Gifford-Jonesba naka jarasii. Ichia jʉrʉɗabaɗa nauba saka biʼia ɓuu aiɗayua ẽpermo atua nuree biʼia sentibiyua. Nau aseruuba aiɗayua chi ẽpermo keɗee chi mipitaaburu kʉ̃risiapaneeɗayua. 1989ɗe kawasiɗaa mau tratamiento asesiiɗe chi ẽpermo keɗeerã waaburu chokae nibasiɗau. Mambea waabenarãba jʉrʉsiɗauɗe ara jãka jaraabasiɗau nauɗebena. Maamina, chi ẽpermo duanuu biʼia sentibiruubʉrã nomaa akubueɗaabai ni puʼua ãrĩã sentiɗaabai aɓau kañabara.

Chi ɓeeba jʉrʉsiɗau ẽbẽrarã ãchi korason ẽpermo duanuuɗe, biʼia kʉ̃risiaɗarã alentao kiɗibai, maebʉrã kachirua kʉ̃risiasirã audeburu ẽperma kopaneeɗai. 1.300 mukĩrarã aude kawa ochiasiɗaa kawayua saka kʉ̃risiapanuu nureaɗaiɗebena. Mauɗe 10 año pasaɗakare waya ochiasiɗauɗe 12% ãchiɗebena chi korason ẽpermo ɓeesiɗau. Ãchiɗebena ãrĩã kachirua kʉ̃risiasiɗaa. Laura Kubzanskyba propesor chi Salud y Conducta Social ʉ̃rʉbena Facultad Salud Públicaɗe Harvarɗebena jaraɓuu: “Kabanaa ẽbẽrarãba jarabadaa ‘ariɗe ɓuudu biʼia kʉ̃risiayu alentao nureaɗai baitaʼ, maamina nakaburu jarabadaa ẽbẽrarãba. Daibara biʼia jʉrʉɗapeɗa komprobasiɗau medisinaɗeeba biʼia kʉ̃risiayu ãrĩã serbiɓua chi korason ẽpermo nureerã anibii baita”.

Chi dotorãba unubibadaa waabenarãba a kʉ̃risiaduanuuɗe: “Mʉ kachirua ãrĩã ɓuu”, ãchi operasion aseɗakare aude demorabadau alentayua, maamina “mʉ ẽpermawẽa ɓoobarii” asirã, isa alentayua. Ẽbẽrarãba biʼia ɓuudu kʉ̃risiabadauɗe waa nibaɗai ɓua. Ara mau kĩra pasabadaa chõrachekerã paneeɗakare. Chõrachekerãba ũrisiɗauɗe ãchi aude kuitaabadau mauɗe esperiensia aude irapanuu, kĩrajʉʉ jipa kãribasiɗau. Naka jaraaruuba aude biʼia ɓoosia ãchirã baita 12 semana ejersisio ãchi chaareabiyua kañabara.

Ẽbẽrarãba kʉ̃risiaduanuubʉrã nejoma kĩrawãrea neebudauɗebena, mauɗe chi biʼia ɓuudu, ¿sakayua nau aseduuba alentao duanabiɗayua? Chi dotor mauɗe chi sientipikorã abiɗa adua nureerã saka waunuree dachi kakua mauɗe dachi kʉ̃risiaɗeeba. Chi nuree espesialistarã kuitaanureerãba jãarãburu biʼia jaraɗai ɓua nauɗebena. Jari, chi propesor Neurologíaɗebenaba jaraɓuu: “Kʉ̃risiaburuuɗe chi biʼia ɓuu neeruuɗebena mauɗe kĩrajʉʉburu akuduanuuɗe, aude biʼia ɓuu, nakaburu dachi kakua biʼia nureabaria. Mauɗeeburu ara dachi du aɓa ara jãka aseɗai ɓua ẽpermawẽa nureaɗai baita”.

Naka kʉ̃risiaruuba chi nuree dotor, sikoloko mauɗe sientipiko baita wiɗi ɓuu, maamina chi Bibliaɗebena kawanureerã baita chi wiɗi wãʼãema. 3.000 año basii chi aude kuitaanibasii Salomonba Jeowa kʉ̃risiaɗebena naka jarasia: “Dachi korason kĩrajʉʉ ãrĩã ɓuubʉrã,dachi kakua alentao nibabii ɓua. Maamina nomaa akuduanuubʉrã chi ɓʉʉrʉ sekabiyua (Proverbios 17:22). ¡Nau bersikuloba ariɗe jarakiruma! Dachi kĩrajʉʉ nureeɗeebiɗa, nakaburu dachi kakua akawa ẽpermawẽa nureaɗai jaraabasii, bari jarasii: “Dachi kakua alentao nibabii ɓua”.

Nejoma kĩrawãrea neebudauɗebena kʉ̃risiaruu ʉrmidia kĩraka ɓuubʉrã, ¿joma dotorãba ẽpermo keɗeemaa nau ʉrmidia deaɗaabai baɗa?

Nejoma kĩrawãrea neebudauɗebena kʉ̃risiayu maebʉrã chi miaɗaaɗebena kʉ̃risiayu naarã dachi biʼia nureabii ɓua maebʉrã biʼiawẽ nureabii ɓua

Chi imbestikadorãba kawapeɗaaɗa dachia kʉ̃risiaburuuɗe chi biʼia ɓuudu neeruuɗebena, nakaburu dachi kakua biʼia nureabaria. Chi ẽbẽraba biʼia kʉ̃risianii, jãu biʼia wãɓua trajoɗe, eskuelaɗe mauɗe jemenebadauɗebena. Jʉrʉɗabasia wẽrarã pirabadaurãmaa. Chi kawabibadaurã biʼia piraɗayua ãchia jʉrʉsiɗau, saka ɓua chi wẽrarã kakua piraɗayua, mauɗe ãchia saka kʉ̃risiabadau chi neeburuuɗebena. Chi biʼia ɓuudu kʉ̃risianureerã biʼia wãɗai kawaɗabasia. Makãrã, ¿sakayua biʼia ɓua kʉ̃risiayu nejoma kĩrawãrea neebudauɗebena?

Ãrĩã kawapeɗaaɗa kachirua kʉ̃risiayu neebudauɗebena. 1960ɗeeɗebena 1970ɗaa chi imbestikadorãba kawasiɗau animararãba kãare pasabadaa ara mau kĩra ẽbẽrarãba pasabadau. Jari, ẽbẽrarãmaa chi ruido mechibena ũribisiɗau, maucha ũriɗaamaba kawabisiɗau saka ãchia eɗaa sũɗai ɓoosia boton. Jomaurãba mau biʼia asesiɗau.

Ara maka asesiɗau junebena ẽbẽrarã ome, maamina boton eɗaa sũɗakare wabiɗa chi ruido mechibena ũriduanasia. Mauɗeeburu, ãrĩãrãba poyaawẽ ɓuuɗeeba maucha eɗaa boton sũɗaabasiɗau. Mambea chi boton eɗaa sũɗaabasiɗaa ãchia kuitaapanasii nau ruido akabaabasiiɗeeba. Maamina waabenarãba ɓaʼãra berekaɓoosia nau ũriɗaamaba.

Chi dotor Martin Seligmanba madu unusiiɗe, imbestikakoɓeesia biʼia kʉ̃risiayua maebʉrã biʼia kʉ̃risiaɗaamaba ʉ̃rʉbena. Ichia kawaɓoosii chi ẽbẽrarãba kawayuswẽa ɗiɗibariiɗe ãchi baita chaarea ɓuu barikiau kosa asei baita asta poyaaɗawẽa ɗiɗibarii. Seligmanba naka jarasii chi miaɗaa kʉ̃risiayu ʉ̃rʉbena: “Mʉ 25 año kawapeɗa dachia kʉ̃risiaɓeeruubʉrã ‘mʉdu kulpa baraaɓuuʼ chi ẽbẽraba kawawẽa kʉ̃risianii jaraɓuu kĩra, chi problema akabaabayua, mauɗeeba dachia biʼia poyaa aseebayua maka kʉ̃risiaruubʉrã problema ãrĩãdu baraarua, chi ẽbẽrarãba kʉ̃risiaruu makawẽ ɓuuɗe”.

Mambea chi waabena ẽbẽramaa mau chi wiɗi ɓuu kĩraka ɓua, maamina dachi chi Biblia estudianureemara mau chi wiɗiwẽ ɓua. Bibliaɗe proverbioba naka jaraɓua: “¿Chi diarã neeburuuɗe problema ãrĩãɗe bichi nomaa barika? Bichi puersa wãʼãe bai” (Proverbios 24:10). Makabʉ, Bibliaba jaraɓua dachi nomaa akuɓuumare dachia biʼiawẽ kʉ̃risiaɓuumaa, mauba dachi puersa kitabaria kosa asei baɗa. ¿Kãare aseɗaiba biʼiawẽ kʉ̃risiaɗaamaba mambea nejoma kĩrawãrea neebudauɗebena mauɗe biʼia ɓuudu kʉ̃risiaɗayua?

[Poto]

Dachia kʉ̃risiaburuuɗe chi biʼia neeruuɗebena nakaburu dachi biʼia nureabaria