Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tinai i te manaˈo haaparuparu!

A tinai i te manaˈo haaparuparu!

A tinai i te manaˈo haaparuparu!

EAHA to tatou huru ia farerei tatou i te fifi? Te parau ra te feia hiˈopoa e tauturu mai te pahonoraa i tera uiraa ia ite mea maitai anei to tatou huru feruriraa aore ra aita. E faaruru tatou paatoa i te fifi, e te vai ra te faaruru ra e rave rahi atu â fifi! Te vai ra vetahi ia faaruru ratou i te fifi, e tia faahou mai ratou, area te tahi atu, e fifi nainai roa, ua taora ratou i te tauera! No te aha tera taa-ê-raa?

A feruri na te imi ra oe i te tahi ohipa, haere atura oe i te hoê farereiraa, aita râ oe i ravehia. Eaha to oe huru i tera taime? E inoino anei oe a manaˈo atu ai, ‘Eita iho â te hoê noa ˈˈe taata e tihepu ia ˈu! Eita roa ta ˈu ohipa e noaa i te hoê mahana!’ Te mea ino roa ˈtu, e tae roa paha oe i te parau, ‘No ˈu te hape, mea faufaa ore au!’ Tera ïa te huru o te hoê taata e faatupu i te manaˈo haaparuparu.

Eiaha e haaparuparu!

E nafea ia aro i tera huru feruriraa? Na mua roa, a farii e ere to oe feruriraa i te mea maitai. I muri iho, a imi i te ravea no te taui. A feruri eaha mau na te tumu i ore ai tera ohipa i noaa ia oe. Parau mau iho â anei aita te hoê taata i hinaaro e tihepu ia oe? Aore ra ua imi noa ratou i te hoê taata e aravihi taa ê to ˈna i roto i te hoê tuhaa taa maitai.

Ua papu mau anei ia oe eita ta oe ohipa e roaa i te hoê mahana? Mai te peu e tiatonu noa oe i nia i te mau manaˈo e haaparuparu, e tupu mai te inoino rahi atu â. E ere no te mea aita oe i manuïa i roto i te tahi tupuraa, mea ino ïa to oe oraraa taatoa. Peneiaˈe i te tahi aˈe pae, e taata here oe i te Atua, i to oe utuafare e i to oe mau hoa! No reira ia hiti mai te manaˈo haaparuparu, a tinai i te reira! Eaha ˈtu â te tauturu mai ia faaea i te faatupu i te manaˈo haaparuparu?

A faatupu i te feruriraa maitai

Eaha te tiaturiraa? I te mau matahiti i mairi, ua parau te feia hiˈopoa, te tiaturiraa, o te manaˈoraa ïa e naea ta oe mau fa ia oe. Mai ta tatou râ e ite mai i roto i to mua ˈtu tumu parau, e tauturu atoa te tiaturiraa ia tatou ia faatupu i te feruriraa maitai e ia haamau i te aveia papu no tatou.

No te naea i te hoê fa, mea faufaa na mua ia haamau i te reira. Te uiraa râ, e fa anei ta oe? No te ohipa e no te huru oraraa i teie mahana, eita paha tatou e rave i te taime no te feruri eaha ta tatou e hinaaro mau ra i roto i to tatou oraraa e eaha te mea faufaa no tatou. Mea tano roa ïa te faaueraa Bibilia o te faaitoito mai ra ia taa maitai ia tatou “eaha te mea faufaa roa ˈˈe.”—Philipi 1:10.

Ua ite anaˈe tatou eaha te mea faufaa, mea ohie aˈe ia haamau i te fa i roto e rave rau tuhaa o to tatou oraraa. Mea faufaa râ eiaha e haamau e rave rahi fa i te hoê taime, a maiti mai râ hoê o te naea oioi ia oe! Mea fifi anaˈe ia naea i te hoê fa, e nehenehe tatou e haapeapea e e haaparuparu. Mea maitai aˈe ïa ia haamau i te fa ohie ia naea, hoê i muri mai i te tahi.

Ua faaroo aˈena paha tatou i te taata ia parau: “Mai te peu e hinaaro mau oe, e tapae iho â oe!” Oia mau, mea puai anaˈe to tatou hinaaro, e tutava tatou ia naea iho â ta tatou fa! E nafea ia puai noa tera hinaaro? E feruri anaˈe i te mau maitai e roaa mai ia naea ta tatou fa. Papu e farerei tatou i te fifi, eiaha râ tatou e vaiiho i te reira ia haaparuparu mai!

No Rick Snyder, te tahi taata tei hiˈopoa maite i te faufaaraa o te tiaturiraa, mea maitai atoa ia feruri atea i te mau ravea e rave rau no te faatupu i te tahi opuaraa. Aita anaˈe te ravea matamua i manuïa, a tamata i te piti, i te toru e tupu roa ˈtu ai ta oe opuaraa.

Te faaitoito atoa ra Snyder ia ineine tatou i te taui i te fa. Mai te peu e mau noa tatou i nia iho i te hoê fa tei ore i naea, e toaruaru tatou! Mea maitai aˈe ïa ia taui i te reira, ia maiti râ i te hoê fa e maraa ia tatou.

Te faahiti ra te Bibilia i te tahi hiˈoraa nehenehe mau i roto i tera tuhaa. I opua na te arii Davida e patu i te hoê hiero no to ˈna Atua ra o Iehova. I te parauraahia râ ia ˈna e horoahia tera haamaitairaa na ta ˈna tamaiti o Solomona, aita Davida i inoino, ua taui noa râ o ˈna i ta ˈna fa. Ma to ˈna aau taatoa, ua haaputu Davida i te moni e te taihaa ia oti iho â te paturaa o tera hiero i ta ˈna tamaiti.—Te mau arii 1, 8:17-19; Paraleipomeno 1, 29:3-7.

Noa ˈtu râ e tutava tatou i te faatupu i te feruriraa maitai e i te haamau i te aveia papu i roto i to tatou oraraa, e hiti mai iho â te manaˈo haaparuparu no te mau fifi e tupu ra na te ao nei mai te veve, te tamaˈi, te ohipa tia ore, te maˈi e te pohe. Teie nei, eaha ïa te tauturu ia tatou ia tapea noa i te hoê feruriraa maitai?

[Hoho‘a]

Mai te peu eita oe e tihepuhia no te tahi ohipa, te auraa anei eita roa ta oe ohipa e roaa i te hoê mahana?

[Hoho‘a]

Ua farii te arii Davida i te taui i ta ˈna fa