Lumea în obiectiv

Bebeluşii au auz muzical

„S-a observat la copiii mici o capacitate deosebită de a reacţiona la muzică chiar înainte de a începe să vorbească“, semnalează revista Scientific American. Potrivit articolului publicat în revistă, bebeluşii reuşesc să sesizeze nu numai diferenţele dintre sunetele muzicale, ci şi schimbările de tempo şi de ritm dintr-o piesă muzicală. De asemenea, reuşesc să recunoască o melodie chiar şi când este interpretată într-o altă tonalitate. Bebeluşii de numai două luni preferă sunetele muzicale armonioase în locul celor discordante. „Peter Hepper, de la Queen’s University din Belfast, a descoperit că, cu aproximativ două săptămâni înainte de a se naşte, fetuşii recunoşteau diferenţa dintre o melodie necunoscută şi tema muzicală a unei emisiuni TV [de mare audienţă], pe care mamele lor au auzit-o zilnic timp de mai multe săptămâni“, se arată în articol.

 Atmosfera paşnică din maşină şi siguranţa

„Pasagerii din maşină trebuie să evite certurile cu orice preţ“, avertizează TÜV (societate germană de supraveghere tehnică) în paginile ziarului Berliner Morgenpost. „Fără să-şi dea seama, şoferul începe să conducă mai agresiv, ceea ce creşte riscul producerii unui accident.“ O „discuţie aprinsă“ ce se naşte într-o maşină poate degenera rapid, întrucât din cauza spaţiului limitat o persoană n-are unde să se retragă, arată articolul. Prin urmare, pasagerilor li se recomandă să evite subiectele delicate, care pot duce la certuri. Ar fi bine ca toţi cei aflaţi în maşină să se considere o echipă care urmăreşte un ţel comun. Articolul sfătuieşte: „Înainte de a porni la drum, ar trebui să se stabilească în ce mod pasagerul aflat pe scaunul din faţă îl poate ajuta pe şofer la urmărirea drumului, la găsirea unui post de radio sau la rezolvarea unor situaţii dificile“.

Marea Neagră se reface

În Marea Neagră sunt acum mai mulţi delfini, crabi şi crevete — vieţuitoare care în mod normal nu trăiesc în ape poluate — decât în trecut, semnalează ziarul ucrainean Demokratucina Ukraina. Până şi în zona portului Odessa, considerată în general cea mai poluată zonă a Mării Negre, există din nou o populaţie numeroasă de căluţi-de-mare. „Ecosistemele din Marea Neagră şi Marea Azov se refac cu paşi mici, dar siguri de pe urma unei «boli» îndelungate“, a declarat Boris Aleksandrov, directorul filialei din Odessa a Institutului de Biologie a Mărilor Sudului. Cum a fost posibil acest lucru? „După căderea comunismului, Rusia, Ucraina, Moldova, România şi Bulgaria au fost nevoite din considerente economice să reducă drastic cheltuielile pentru îngrăşămintele chimice folosite în agricultură. Prin urmare, în anii ’90, scurgerile de azotaţi în Marea Neagră au scăzut brusc“, se arată în revista Science News. Deşi Marea Neagră a tras foloase de pe urma utilizării unor cantităţi mai mici de îngrăşăminte chimice, „colapsul din economie şi reducerea lucrărilor agricole nu soluţionează problema zonelor [marine] lipsite de viaţă“, spune în continuare revista. Laurence Mee, specialist în politici ecologice pentru zonele marine şi de coastă şi profesor la Universitatea din Plymouth (Anglia), oferă o altă soluţie. Iată ce spune el: „Ca să limităm scurgerile de azotaţi ar trebui să învăţăm să practicăm agricultura mai înţelept“.

Irigaţii cu ape reziduale

„O zecime din toate plantele cu valoare economică se cultivă cu ajutorul apelor reziduale“, anunţă ziarul austriac Der Standard. Aşa se obţin o mare varietate de legume şi fructe, de la tomate la nuci de cocos. „Apele reziduale, în mare parte netratate, intră în reţeaua de irigaţii direct din marile oraşe“, se arată în ziar. Citându-l pe specialistul Chris Scott, de la Institutul Internaţional al Administrării Apei cu sediul în Sri Lanka, ziarul explică: „În multe regiuni din apropierea marilor oraşe care se dezvoltă în ritm rapid, aceasta este singura modalitate de a evita lipsa de apă“. Pe aproximativ 20 de milioane de hectare de teren agricol de pe glob, agricultorii nu prea au de ales: apele reziduale nu numai că asigură îngrăşămintele gratuit, dar reprezintă şi singura sursă de apă accesibilă, mai precizează ziarul.

Trafic de carne vie

„Traficul de carne vie a devenit a treia sursă de venit pentru reţelele internaţionale ale crimei organizate, după traficul de droguri şi de arme, aducându-le un venit de 6 până la 9 miliarde de dolari pe an“, precizează ediţia internaţională a ziarului The Miami Herald. La o conferinţă de presă ţinută recent în Ciudad de Mexico, John Miller, directorul Biroului pentru Urmărirea şi Combaterea Traficului de Persoane din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite, a declarat ziariştilor că, anual, aproximativ 17 500 de oameni sunt introduşi ilegal în Statele Unite, o treime din ei fiind aduşi din sau prin Mexic. „Nu mă refer la cei ce imigrează ilegal, ci la bărbaţi, femei şi copii care sunt constrânşi să ducă o viaţă de sclavi“, a declarat Miller. El a numit traficul de carne vie în scopul exploatării sexuale şi al muncii forţate „una dintre principalele probleme legate de drepturile omului din secolul al XXI-lea“.

Soarele şi viitoarele mămici

„În urma unui studiu efectuat în rândul femeilor însărcinate s-a constatat că un număr alarmant de mare au un deficit semnificativ de vitamina D, ceea ce pune în pericol sănătatea fetusului“, semnalează ziarul australian Sun-Herald. Copiii mici cu deficit de vitamina D pot ajunge să aibă picioarele deformate, convulsii şi rahitism, boală care afectează oasele. Un studiu efectuat la Spitalul St. George din Sydney pe un lot de 1 000 de femei însărcinate a dezvăluit că „una din zece femei cu pielea deschisă la culoare şi una din cinci femei cu pielea închisă la culoare aveau un deficit de vitamina D“. Soluţia la problemă e destul de simplă. Organismul omului produce aproximativ 90% din necesarul de vitamină D în urma expunerii la razele blânde ale soarelui. „Majoritatea femeilor [au nevoie] de numai 10 minute pe zi de stat la soare sau de aproape o oră pe săptămână pentru a avea un nivel corespunzător al vitaminei D“, se arată în ziar.

Sindromul femeii atletice

Femeile care fac cu regularitate exerciţii fizice de intensitate excesivă ar putea ajunge să sufere de osteoporoză, tulburări ale comportamentului alimentar şi amenoree (absenţa menstruaţiei), precizează ziarul brazilian Folha. Turíbio Leite de Barros Neto, coordonatorul Centrului de Medicină Sportivă al Universităţii din São Paulo, a declarat: „Ideal ar fi ca o femeie să aibă cu 10% mai multă masă adipoasă decât un bărbat. Cu alte cuvinte, masa adipoasă a unei femei ar trebui să depăşească 15% din masa ei corporală“. Dacă o femeie are mai puţină grăsime decât valoarea indicată mai sus, organismul ei nu va putea, probabil, produce hormonii necesari pentru reglarea ciclului menstrual, iar calciul din oase ar putea scădea, ceea ce duce la osteoporoză, se mai spune în ziar.