Tinerii se întreabă . . .

Când o prietenie de la şcoală devine prea strânsă?

„La şcoală, copiii vorbeau despre cât de bine s-au distrat împreună în weekend. Mă simţeam dată la o parte.“ — Michelle *.

„Uneori, când văd un grup de copii îmi zic: «Uau, ce prieteni buni sunt! Aş vrea să fiu şi eu cu ei».“ — Joe.

„Mi-era foarte uşor să-mi fac prieteni la şcoală. De aici au început problemele mele.“ — Maria.

EŞTI împreună cu colegii de şcoală o mare parte a zilei. Te confrunţi cu aceleaşi probleme şi dezamăgiri ca şi ei şi ai parte de aceleaşi realizări. În unele privinţe poate consideri că ai mai multe lucruri în comun cu ei decât cu părinţii, fraţii tăi sau colaboratorii creştini. E lesne de înţeles că îţi doreşti să te împrieteneşti cu ei. Dar este greşit acest lucru? Ce pericole există? Când o prietenie la şcoală devine prea strânsă? Unde ar trebui să pui o limită?

Ai nevoie de prieteni

Toţi avem nevoie de prieteni, alături de care să ne petrecem momentele plăcute, dar şi pe care să ne bazăm când trecem prin clipe grele. Isus a avut prieteni şi i-a plăcut să stea în compania lor (Ioan 15:15). Iar când a fost ţintuit pe un stâlp de tortură, alături de el s-a aflat Ioan, prietenul său apropiat, „discipolul pe care îl iubea [în mod deosebit]“ (Ioan 19:25–27; 21:20). Ai nevoie de astfel de prieteni, care să-ţi fie alături la bine şi la rău. Iată ce spune un proverb biblic: „Prietenul adevărat iubeşte oricând şi în nenorocire ajunge ca un frate“. — Proverbele 17:17.

Poate crezi că ai găsit o astfel de persoană la şcoală: un coleg de clasă cu care te-ai înţeles bine chiar de la început. Aveţi preocupări comune şi vă place să staţi de vorbă. E adevărat, poate că nu e un colaborator în credinţă; totuşi, consideri că nu se încadrează în categoria ‘asocierilor rele’ (1 Corinteni 15:33). Într-adevăr, există tineri care, deşi nu-ţi împărtăşesc convingerile creştine, au principii sănătoase  de viaţă (Romani 2:14, 15). Dar asta înseamnă că ar trebui să legi prietenii strânse cu ei?

Creştinii sunt sociabili

Un lucru e clar: Adevăraţii creştini nu îi evită pe cei necredincioşi. Pentru a-şi îndeplini sarcina de ‘a face discipoli din oameni ai tuturor naţiunilor’, creştinii vorbesc cu bărbaţi şi femei aparţinând oricărei rase, religii sau culturi (Matei 28:19). Ei nu sunt reci sau indiferenţi faţă de vecini, colegi de muncă ori de şcoală. Dimpotrivă, sunt sincer interesaţi de ceilalţi oameni.

Apostolul Pavel ne-a lăsat un excelent exemplu în această privinţă. El ştia cum să poate o discuţie cu „oameni de orice fel“, chiar dacă aceştia nu-i împărtăşeau convingerile. Bineînţeles că Pavel nu dorea să stea mult timp în compania lor. De fapt, el a spus: „Fac toate lucrurile de dragul veştii bune, ca să fiu părtaş la ea împreună cu alţii“. — 1 Corinteni 9:22, 23.

Poţi urma exemplul apostolului Pavel. Fii amabil cu colegii tăi. Învaţă să comunici bine cu ei. Poate că unii caută ceva ce le poţi oferi: speranţa bazată pe Biblie. Să vedem ce experienţă a avut o tânără creştină pe nume Janet. Toţi elevii din clasă au primit ca temă să scrie câteva cuvinte unii despre alţii. Apoi fiecare avea să citească ceea ce au scris alţii despre el. Iată ce i-a scris unul dintre colegi lui Janet: „Pari tot timpul foarte fericită. Spune-ne şi nouă motivul!“

Această experienţă arată că este posibil ca unii dintre colegii tăi de clasă să dorească să-ţi cunoască convingerile. Cu siguranţă, este în avantajul tău să fii prietenos cu astfel de colegi. Fără îndoială că ţi se vor ivi ocazii să le vorbeşte despre credinţa ta. Permite-le colegilor să-şi exprime şi ei punctul de vedere şi ascultă-i cu atenţie. Experienţa pe care o câştigi comunicând cu ei se va dovedi de mare preţ când vei avea un  serviciu laic şi te vei afla în situaţii asemănătoare. Atât la şcoală, cât şi la locul de muncă, o atitudine prietenoasă te va ajuta ‘să împodobeşti învăţătura Salvatorului nostru, Dumnezeu, în toate lucrurile’. — Tit 2:10.

„Un jug inegal“

Bineînţeles că a fi amabil cu un coleg nu înseamnă a fi prieten apropiat cu el. Iată ce a scris Pavel: „Nu vă înjugaţi la un jug inegal cu cei necredincioşi“ (2 Corinteni 6:14). Pentru a fi prieten apropiat cu cineva, trebuie ca amândoi să aveţi valori şi obiective comune. O persoană care nu respectă principiile biblice pe care ţi le-ai însuşit tu nu-ţi poate fi prieten. Dacă ‘te înjugi la un jug inegal cu un coleg necredincios’, vei ajunge ori să practici lucruri greşite, ori să-ţi strici bunele obiceiuri.

Maria a înţeles acest lucru trecând printr-o experienţă tristă. Fiind deschisă din fire îi era uşor să-şi facă prieteni, însă nu ştia unde trebuie să pună o limită. „Îmi plăcea că şi fetele, şi băieţii se simţeau bine în compania mea“, recunoaşte Maria. „Astfel, m-am afundat tot mai mult în «nisipurile mişcătoare» ale acestei lumi.“

Poate că şi ţie ţi-e greu să-ţi dai seama când o prietenie cu o persoană care nu-ţi împărtăşeşte convingerile a devenit prea strânsă. Totuşi, poţi evita necazurile dacă stabileşti limite clare în privinţa celor care vor rămâne simple cunoştinţe şi a celor pe care îi vei alege să-ţi fie prieteni apropiaţi. Cum poţi face acest lucru?

Cum să-ţi alegi prietenii

Aşa cum am menţionat deja, Isus a avut prieteni apropiaţi când a fost pe pământ. Şi aceasta pentru că Isus a dus o viaţă exemplară şi a vorbit despre lucruri spirituale. Când oamenii îi acceptau învăţăturile şi stilul de viaţă, ei se apropiau de el (Ioan 15:14). De exemplu, după ce l-au auzit pe Isus vorbind, patru bărbaţi au fost atât de impresionaţi, încât „au abandonat totul şi l-au urmat“. Aceştia, mai exact Petru, Andrei, Iacov şi Ioan, au devenit prieteni apropiaţi ai lui Isus. — Luca 5:1–11; Matei 4:18–22.

Prin tot ce a spus şi a făcut, Isus a arătat clar că ţinea cu fermitate la convingerile sale. Cei care n-au dorit să-l accepte aşa cum era s-au îndepărtat de el, iar Isus nu i-a împiedicat să plece. — Ioan 6:60–66.

De exemplu, el a rămas foarte impresionat de sinceritatea unui tânăr. Relatarea biblică spune: „Isus l-a privit şi a simţit iubire pentru el“. Dar când a aflat ce aşteaptă Isus de la prietenii lui, tânărul „a plecat“. Acesta părea un om bun: Isus chiar „a simţit iubire pentru el“. Însă Isus cerea mai mult de la prietenii săi (Marcu 10:17–22; Matei 19:16–22). Tu ce aştepţi de la prietenii tăi?

Poate că te înţelegi bine cu un coleg de şcoală. Totuşi, întreabă-te: Este el dispus să facă ceea ce porunceşte Isus? Doreşte să înveţe despre Iehova, cel căruia, potrivit cuvintelor lui Isus, trebuie să ne închinăm (Matei 4:10)? Vorbindu-le colegilor de clasă despre normele Bibliei şi trăind în armonie cu ele, vei găsi un răspuns foarte clar la aceste întrebări.

Este bine să fii o companie plăcută pentru colegii tăi de clasă, aşa cum şi Isus a fost prietenos cu oameni de orice fel. Însă Isus s-a asigurat că prietenii lui apropiaţi îl iubeau pe Tatăl său ceresc, Iehova. Şi tu poţi face la fel. ‘Menţine-ţi excelentă conduita’ la şcoală şi vorbeşte-le colegilor cu tact despre convingerile tale. Dar mai presus de toate, asigură-te că ţi-ai ales cei mai buni prieteni! — 1 Petru 2:12.

[Notă de subsol]

MEDITEAZĂ LA ACESTE ÎNTREBĂRI

▪ Ce pericole există când îţi petreci timpul liber cu un coleg de clasă care nu e un colaborator creştin? Este înţelept să stai în compania lui?

▪ După ce ai citit acest articol, consideri că eşti în relaţii prea strânse cu un coleg de clasă? Dacă da, ce poţi face?

[Chenarul/Fotografia şi ilustraţia de la pagina 18]

CUM POT SĂ-MI FAC PRIETENI ADEVĂRAŢI?

Această videocasetă, realizată de Martorii lui Iehova, conţine declaraţii sincere ale unor tineri din Statele Unite, Italia, Franţa şi Spania. Este disponibilă în 36 de limbi.

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Poate că unii colegi de clasă sunt curioşi să ştie care sunt convingerile tale