Aiseā ua Tatou Ola Matutua Ai?

“O le tagata ua fanau mai i le fafine, ua saasaa ona aso, mona ua tumu i le atuatuvale.”—IOPU 14:1.

ATONU o loo iā te oe le manatu, o mea uma lava e mou atu lo latou malosi. E pei o taavale ma masini, e oo ina lē toe aogā, o lea ua manatu ai, o le tulaga foʻi lenā e oo i meaola, e iai le taimi e matutua ai ma mamate. Ae ua fai mai Steven Austad, o se polofesa e suʻesuʻe i meaola: “E telē lava le eseesega o meaola ma masini. O le vala e iloga ai le eseesega, ona ua mafai e tino o meaola ona faaleleia se mea e faalētonu.”

E uiga ese le matagofie ona e mafai ona toe malolosi o tatou tino pe a lavevea, ae ua sili atu ona mataʻina, ona ua mafai e le tino ona faaleleia ia lava i aso uma. Seʻi tagaʻi foʻi i ou ponaivi. E tusa ai ma le faamatalaga a le Scientific American: “E ui ina e foliga mai e leai se ola, ae e mafai e le ponaivi ona faatamaʻia ma toe faaleleia ia lava, a o faagasolo le olaga o le tagata. O lea, e tusa e taʻi 10 tausaga ma faafouina atoa ivi o le tagata.” Ae o nisi vaega o le tino, ua tele taimi ua faafouina ai. O nisi sela i le paʻu, le ate, ma gaʻau (seʻi tulou), e mafai ona faafou i aso taʻitasi. I sekone uma, e tusa ma le 25 miliona sela o loo faafou e lou tino. A na lē faafouina ma faaleleia e lou tino ona vaega eseese, semanū ua pei oe o le toeaina po o le loomatua, i le taimi o lou tamaitiiti.

Na iloa le mataʻina tele o lea tulaga ina ua suʻesuʻe tagata i vaega ninii o loo faia ai sela o le tino. Pe a faafou sela o lou tino, e ao i sela  taʻitasi ona iai se kopi o le DNA, po o le vaega o loo iai uma faamatalaga e faafou ai lou tino atoa. Seʻi tomānatu la i le tele o kopi o le DNA ua uma ona fai, e lē gata i lou tino talu ona e soifua mai, ae faapea foʻi talu mai le amataga o le tagata! Ina ia iloa atili le mataʻina o lea tulaga, seʻi manatu i le mea e tupu pe a fai se kopi o se pepa ua tusia ai ni faamatalaga, ona toe faaaogā lea o le kopi e fai ai se kopi fou. Afai e tele taimi e faia ai faapea, o le a oo ina faalētonu kopi fou e maua, ma ua lē manino i le faitau. Ae e lē faapena le DNA o o tatou sela, e tumau pea lo latou lelei, e ui o loo faia pea ni kopi o o tatou sela. Aiseā? Ona e tele auala ua mafai ai e o tatou sela ona faaleleia ni faalētonu e iai i kopi o le DNA. A na lē o lea, semanū ua leva ona avea tagata ma efuefu!

Ona o lea o loo faaleleia ma faafouina vaega uma o o tatou tino, e lē mafai la ona manatu e faapea, ua māfua ona matutua ona ua oo le matua i le tino. A o faagasolo tausaga, ua mafai e vaega eseese o le tino ona faaleleia ma sui ia lava, i auala ma taimi eseese. O lea la, aiseā ua matutua faatasi ai nei vaega eseese o le tino?

Po o se Mea na Fuafuaina?

Aiseā ua ola ai se pusi mo tausaga e 20 ae o le opossum, lea e tutusa le lapoʻa ma le pusi, e na o le 3 tausaga e ola ai? * Aiseā ua ola ai le peʻa mo tausaga e 20 pe 30, ae o le isumu e na o le 3 tausaga? Aiseā ua ola ai se laumei telē mo le 150 tausaga, ae o se elefane e na o le 70 tausaga? E lē o mailoa pe aiseā ua faapea ai, pe a fua atu i vala e pei o mea o loo latou aai ai, le lapoʻa o le tino ma le faiʻai, po o le umi foʻi o o latou olaga. Ua fai mai le  Encyclopædia Britannica: “Ua mautū i sela o meaola uma ia faamatalaga e tusa o le taimi e muta ai le ola o se meaola.” A o lata ina muta le ola o se meaola, aiseā ua oo ai ina mou atu le malosi o le tino?

Ua fai mai Dr. John Medina, o se tagata e suʻesuʻe i sela e faapea: “E foliga mai ua iai ni faailoilo i le tino e teʻi lava ua iai, ae e lē o malamalama tonu i ai, o loo faatonuina sela ia lē toe faia galuega e pei ona masani ai.” Ua ia fai mai foʻi: “Ua iai sela e faatonuina isi sela po o le tino atoa, ia faasolo matua, ma oo atu ai lava i le oti.”

E mafai ona faatusa o tatou tino i se kamupani na taulau manuia mo le tele o tausaga. Ae ua faafuaseʻia ona lē toe suʻeina ma toleniina sana ʻaufaigaluega fou, ua lē toe faaleleia ma suia ana masini, ma ua lē faaleleia pe faafouina foʻi ona fale. O le a lē umi ona leaga lea o le pisinisi. Aiseā ua lē toe faia ai e pule a latou faiga lelei ia na masani ai? E leai se eseesega o le fesili lenā, ma le fesili lea o loo feagai ma tagata o loo suʻesuʻeina le ola matua. Ua taʻua i se tusi i le ola matua (The Clock of Ages): “Ua matuā iso lava i latou e suʻesuʻe i le ola matua, pe aiseā ua lē toe faaleleia ma faafouina ai e sela i latou lava, ae faasolo ina mamate.”

Pe e Mafai Ona Aveesea le Ola Matua?

Ua taʻua le ola matua o se “faafitauli e sili ona faigatā e tusa ai o suʻesuʻega i le sela.” Ua tele ma tele tausaga o taumafai, ae e lē o maua e saienitisi le māfuaaga o le matua, ma leai foʻi ma se vaifofō. I le 2004, na lomia ai e le mekasini o le Scientific American se lapataʻiga mai saienitisi e 51 o loo suʻesuʻe i le ola matua. Ua faapea mai: “E matuā leai se vai e mafai ona faagesegese, taofia, pe suia, le ola matua.” E ui e aogā le taumafa lelei ma le faamalositino i lou soifua mālōlōina, ma taofia ai lou vave ona oti, ae e leai se mea e mafai ona faagesegese ai le ola matua. Ua tatou manatua ai upu a Iesu i le Tusi Paia: “O ai ea so outou na te mafaia i lona popole ona faateleina le umi o lona olaga i le kupita e tasi?”—Mataio 6:27, LT.

O le faamatalaga a Medina i taumafaiga uma ia maua se vaifofō mo le ola matua e faapea: “E matou te lē iloa pe aiseā ua ola matutua ai. . . . Ua faitau sefulu tausaga talu ona saʻili se togafiti mo le kanesa, ae e leʻi maua lava, ma e sili atu ona faigatā le tulaga o le ola matua na i lo le kanesa.”

Se Manatu Tāua ua Iloa Mai Saʻiliʻiliga

E lē o avea saʻiliʻiliga i le ola o meaola faapea māfuaaga ua ola matutua ai, ma tulaga ua mou ese ai le fia ola umi o tagata. O saʻiliʻiliga a nisi ua latou mautinoa ai se manatu e tāua tele ina ia malamalama i le ola matua. Ua tusi se tagata e suʻesuʻe i sela, o Michael Behe e faapea: “A o faagasolo le fāsefulu tausaga ua tuanaʻi, ua iloa mai suʻesuʻega nisi o mea tāua e tusa ai o sela. . . . O le mea ua manino mai i ia suʻesuʻega uma, e iai sē na faia meaola uma!” O se tasi na ia faia mea uma ma le poto. O le mea moni, e lē o Behe le tagata muamua ua iloaina lea tulaga. Sa manatunatu se faisalamo anamua i le tino o le tagata, ma na ia faapea mai: “Na faia aʻu e ala ai ona mataʻutia ma ofo tele ai.”—Salamo 139:14.

Pe afai e iai sē na faia mea uma, ona tulaʻi mai lea o le fesili, Pe na faia e le Atua, Lē na faia mea uma, le tagata ia tutusa le umi o lona ola ma le ola o le tele o manu, pe na ia finagalo ia umi atu le ola o le tagata?

[Faaopoopoga i lalo]

[Faamatalaga faaopoopo i le itulau 6]

‘Na faia i tatou e ala ai ona matautia ma ofo tele ai’

[Ata i le itulau 4]

Pe e māfua le ola matua ona ua matua le tino?

[Ē Ana le Ata i le itulau 6]

DNA: Ata: www.comstock.com