Amual ti dungu

¿Tunten meu tati pu che famentufingün cümeque raquiduam?

¿Tunten meu tati pu che famentufingün cümeque raquiduam?

¿Tunten meu tati pu che famentufingün cümeque raquiduam?

¿CHEM pimi cai? ¿Tunten meu tati pu che famentufingün cümeque raquiduam? ¿Tami antü mu cam pu füchaque che ñi antü meu? Quiñeque che feipiquei 1914 tripantu conlu ti Hunen Fütra Hueichan pu che eluhui ñi elcünual tañi cümeque raquiduam. Ti profesor de historia Robert Wohl pingelu, huirintucui: “Pu montutripalu pu fütra hueichan mu, raquiduamqueingün agosto 1914 tripantu mu fütra caletui ti dungu Mapu meu” (The Generation of 1914 [La generación de 1914]).

Tati historiador Norman Cantor pingelu feipi “Tati pu che ñochiquechi elcünuquefui tañi cümeque huimtun, huelu feula turpu ngehuequelai. Pu politico ca pu loncolechi soltau, ilotungealchi culliñ reque troquifingün ta rume fentren che. Feimu chem no rume catrütulayafui tati pu che ñi hueluquentu huesalcahual pu auca culliñ reque. Rume fentren che langümngei tati Hunen Fütra Hueichan mu [1914 puulu 1918 tripantu mu]. Feimu falintungehuequelai pu che ñi mongen”.

Quiñe historiador H. G. Wells pingelu, huirintucui quiñe lifru, Esquema de la Historia pingei. Feipi tati pu che doi feyenturpulu ti evolucion, elcünuqueingün tañi cümeque raquiduam. Quiñeque engün raquiduami tati che, pu culliñ reque felei müten. Tüfachi huentru Wells pingelu feyentuquefui ti evolucion, fei 1920 tripantu mu feipi: “Feipingequei tati pu che, fei quiñe culliñ quechan mu miyauquelu auca trehua reque. Feimu cümelu troquingei tati pu nielu autoridad pu fütraque auca trehua reque ñi huesalcayafiel ca huesa ngünenieafiel ta caquelu”.

Chumngechi feipi ti huentru Norman Cantor pingelu, tati Hunen Fütra Hueichan ñi duam mu pu che elcünuquei tañi cümeque raquiduam. Fei feipi: “Com dungu mu huelulcalei pu füchaqueche troquingequefui, tañi tucutuhun engün ca chem ñi raquiduamqueel politica mu ca cudumuhun dungu meu”. Tati pu iglesia ca quelluconingün tüfachi dungu mu. Cacünufingün ñi quimeltuqueel Biblia, feyentufingün ti evolucion ca ngüchaltucufingün ti pu troquiñche ñi hueichayal. Tati loncolechi soltau Frank Crozier pingelu huirintucui: “Tati pu iglesia müna cüme quimingün ñi ngüchaltucucheal, femngechi tati pu che ñi langümcheal ca ñi coneltual quehuan dungu meu. Fei quelluqueiñmu taiñ ayünieel mu”.

Pu che elcünui ñi cümeque raquiduam

Feichi 1920, 1930 tripantu püle, pu che famentufi ñi cümeque raquiduam tañi nieel ta cuifi. Fei chem dungu rume cümei pi tati pu che. Ti huentru historiador Frederick Lewis Allen pingelu feipi: “Ti pu mari tripantu deu rupalu ti Hunen Fütra Hueichan, feipingefui chi ‘pu tripantu pu che ñi huesa yenieel tañi mongen’. [...] Caletulu ti dungu Mapu meu, pu che elcünui tañi cümeque huimtun, feichi huimtun eluquefeyu engün cüme felen ca ñi nieal falin mongen. Fei cüdaungefui nierpual hue cümeque huimtun”.

Feichi 1930 tripantu püle acui filla huall Mapu mu, Gran Depresion pingei tüfachi dungu. Feimu fentren che pofrengerpui, fei fente huedhuedcaulai engün. Epe puulu 1940 tripantu, pu troquiñche coningün quiñe doi fütra huesa dungu: tati Epungechi Fütra Hueichan. Pu fütraque pais eluhuingün ñi deumayal fütraque arma rume huesalcachequelu. Tüfachi dungu mu afi ti filla, huelu cüpalfi fentren cutrancahun. Tüfachi hueichan mu fentren huaria teifücalehuei. Japón mapu mu epu bomba atomica nagi, feimu com apümcangei epu huaria mu. Rume fentren che lai tati campo de concentracion mu. 50 millon pu huentru, pu domo, pu pichiqueche lai tüfachi fütra hueichan mu.

Fente ñi huesa rupan pu che petu amulelu ti Epungechi Fütra Hueichan, inahuelaingün pu cuifique che ñi cümeque huimtun, fei quisu dullingün chem ñi cümen ca chem ñi cümenon. Tati lifru Love, Sex and War—Changing Values, 1939-45 (Amor, sexo y guerra: el cambio de los valores, 1939-1945) feipi: “Pu soltau elungei ñi femal chem rume, ca femngechi eluhui ñi femal pu soltaungenolu. Feimu petu amulelu ti hueichan pu che ngüneuquelafui cudumuhun dungu meu. Fente ñi pofolcauquen pu che mülen mu ta hueichan, müchai müten elcünuingün tañi cümeque huimtun. Pu hueichamequelu ñi mongen pichiñmaquefui ca falinolu troquingequefui. Ca femngechi troquiuquefui fentren che fill püle mülelu”.

Feichi mu pu che larumeafui, feimu quintuyauquefui ñi nieal tañi ayün pichiñma mu rume. Quiñe domo Gran Bretaña mapu tuulu, feipi tüfa tati pod cudumuhun ñi mülequefel feichi huesaque tripantu mu, feipi: “Rüfcünu huedhuedquiyauquelafuiñ, huelu mülen mu ta hueichan femngechi femquefuiñ”. Cafei quiñe soltau Estados Unidos mapu meu feipi: “Pu che ñi adquiñ mu cümelafui taiñ femquen, huelu huechengefuiñ ca larumeafuiñ, feimu femcaquefuiñ”.

Fentren che mongetripalu feichi hueichan mu, petu cutrancaumequei tañi huesaque rupan meu,. Petu mülehuei fentren che cutrancauquelu acordarumelu ñi huesaque rupan. Fentren engün pichiquechengefui rupalu ti hueichan. Fentren che feyentuhuelai Chau Dios mu, fei elcünuingün tañi cümeque raquiduam. Pu che yamniehuelafui inei no rume ñi feipieteu chem ñi cümen chem ñi cümenon, pu che quisuque quimniei ñi chumün piquefuingün.

Caletui chem ñi cümen ca chem ñi cümenon

Deu rupalu ti Epungechi Fütra Hueichan, pu quimche estudiaingün chem raquiduamquei pu che cudumuhun dungu meu. Estados Unidos mapu mu, 1940 tripantu püle, femngei ti informe Kinsey pingelu, doi 800 pagina niei. Tripalu tüfachi informe fentren che eluhui ñi nütramcayal cudumuhun dungu mu. Cuifi fente femngequelafui. Pu femlu tüfachi estudio fei hula feipingün ñi doi amultucufiel tañi feipin ti pod cudumuhun dungu meu, huelu quimfalcünui fente ñi podcülen pu che ñi mongen deu rupalu ti fütra hueichan.

Quiñeque tripantu mu ellcangequefui pu che ñi femquen pod cudumuhun. Feimu radio, cine ca television mu pengelngequelafui podngechi dungu, huelu pichin tripantu müten femngei. Quiñe huentru William Bennett pingelu, cüdauquefui Estados Unidos ñi gobierno mu. Fei feipi: “1960 tripantu püle tüfachi pais mu pu che matu eluhui ñi huesalcaleal, che ngehuelaingün piafuiñ”. Ca femngechi femquefui pu che caquelu pais mu. 1960 tripantu püle, ¿chumngelu tati pu che doi eluhui ñi elcünual ñi cümeque raquiduam?

Feichi tripantu püle tripai ti movimiento de liberacion de la mujer ca tati revolucion sexual pingelu. Feimu caletui chem ñi raquiduamqueel pu che cudumuhun dungu mu. Cafei eluhui ñi deumangeal pastilla anticonceptiva. Pu domo pünequei tüfachi pastilla ñi nienoal püñeñ, feimu pu huentru ca pu domo eluhuingün ñi conal cudumuhun dungu mu chem che engu rume.

Cafei ti prensa, ti cine ca tati television catrütuhuelaingün ñi pengelngeal huesaque dungu. Ti huentru Zbigniew Brzezinski loncolefui tati Consejo Nacional De Seguridad Estados Unidos mapu meu. Feipi: “Chem ñi tripan television mu raquiduamelquefi pu che ñi doi falin-ngen cüme rupaleal, cümelu troquingequei ti quehuan dungu ca ngüchaltucuchequei ñi conal pod cudumuhun mu”.

Cuifi mu pu che amuquelafui cine mu ñi peal podngechi dungu, femngechi ñi penoaeteu caquelu pu che. Huelu 1970 tripantu püle fentren che nierquei quiñe reproductor de video, feimu quisu tañi ruca mu peafui podngechi dungu. Cafei fantepu mu huall Mapu meu fentren che niei ta internet, tüfa mu cüdaungelai peal rume huesa podngechi dungu.

Com tüfa llicafali. Quiñe huentru loncolelu carcel mu Estados Unidos mapu meu feipi: “Mari tripantu müten ta cuifi pepi nütramcalelquefun tati pu hueche carcelconcülelu chem ñi cümen ca chem ñi cümenon. Huelu feula pu huechequeche duamcülelaingün”.

¿Cheu peafuiñ quellun?

Pu iglesia pepi feipilayafeiñmu chem ñi cümen ca chem ñi cümenon. Inaquelafingün ta Jesús ca tati pu hunenque cristiano, doi mai quiñepülecünuquefingün Biblia ñi ngülam ca reyüconqueingün mapu müleyechi pu che meu. Quiñe huentru huirintucui: “Com pu hueichan mu, pu hueichamequelu feipiquei ñi quellueteu Chau Ngünechen”. Quiñe loncolechi religioso feipi: “Tati Iglesia inaquelafi Biblia ñi ngülam, feimu inei rume conpuafui ñi chumnon rume”.

Pu che quimlai chem ñi cümen ca chem ñi cümenon, feimu ¿chumngeafui? ¿Inei cüme elcünutuafui ti dungu? ¿Chumngechi cai?

[Feipin]

“Rume fentren che langümngei tati Hunen Fütra Hueichan mu [1914 puulu 1918 tripantu mu]. Feimu falintungehuequelai pu che ñi mongen”

[Adentun]

Cüdaungelai peal podngechi dungu