Soluţii la criza apei

Criza apei a cuprins tot pământul. Ea pune în pericol sănătatea a milioane de oameni. Ce măsuri se iau pentru soluţionarea ei?

AFRICA DE SUD: „Săracii din Durban au în sfârşit o sursă de apă curată“. Acesta era titlul unui articol din revista Science, care arăta că din cauza politicii de discriminare rasială (apartheid) a guvernelor anterioare, populaţia săracă din Durban n-a avut zeci de ani o sursă de apă curată. În 1994, „un sfert de milion de locuinţe din Durban nu aveau nici apă curentă, nici sistem de canalizare corespunzător“.

Soluţia s-a găsit în 1996, când un inginer a pus bazele unui sistem de aprovizionare a fiecărei locuinţe cu 200 l de apă pe zi. Rezultatul? Revista Science consemnează: „Dintre cei 3,5 milioane de locuitori ai Durbanului, doar 120 000 au mai rămas fără apă curentă“. Acum sunt puţini cei care trebuie să mai meargă pe jos după apă, şi nu distanţe mari ca altădată. Un progres enorm faţă de vremea când erau nevoiţi să meargă pe jos chiar şi un kilometru ca să aducă apă.

În ce priveşte condiţiile igienice de înlăturare a excrementelor umane, revista Science arată că „vechile WC-uri din afara casei“ sunt înlocuite cu „toalete prevăzute cu un sistem (UD) care separă urina de fecale. Astfel, fecalele se usucă şi se descompun mai repede“. Până la începutul lui 2008, fuseseră instalate aproape 60 000 de toalete UD.  Se preconizează că în doi ani toate locuinţele vor avea toaletă corespunzătoare.

Brazilia: În oraşul Salvador, unde nu exista un sistem de canalizare, sute de copii sufereau de boli diareice. * Soluţia la problemă a venit când municipalitatea a realizat o reţea de canalizare de 2 000 de km, la care au fost branşate peste 300 000 de locuinţe. Rezultatul? Bolile diareice au scăzut cu 22 la sută în oraş şi cu 43 la sută în alte zone grav afectate.

India: Pe glob, există regiuni cu importante căderi de precipitaţii. Însă nu se reuşeşte captarea acestei apei curate pentru a putea fi ulterior folosită. Totuşi, în 1985, un grup de indience din districtul Dholera, din nord-estul provinciei Gujarat (India), au inventat o metodă ingenioasă de colectare a apei: au construit un bazin cât un teren de fotbal şi l-au căptuşit cu plastic dur pentru a împiedica scurgerile. Iniţiativa a fost încununată de succes. Astfel, în bazin era apă şi după ce ploile musonice s-au oprit, chiar dacă „şi vecinii au fost invitaţi să se servească“.

Chile: Această ţară din America de Sud are o lungime de 4 265 km şi este străjuită de coasta Pacificului la vest şi de Munţii Anzi la est. Statul controlează toate rezervele de apă şi autorizează construirea de baraje şi canale. Rezultatul? Acum 99 la sută dintre locuitorii oraşelor şi 94 la sută dintre cei ce locuiesc la ţară dispun de apă potabilă.

Cea mai bună soluţie

Fiecare ţară are propriile soluţii la criza apei. În ţările în care energia eoliană poate fi exploatată, morile de vânt scot apa din pământ şi generează electricitate. În ţările mai bogate se recurge şi la desalinizare. În multe regiuni există baraje imense care captează apa râurilor şi apa de ploaie. Această soluţie rămâne totuşi eficientă, chiar dacă în zonele deşertice aproape 10 la sută din apa astfel stocată se pierde prin evaporare.

Martorii lui Iehova, editorii acestei reviste, cred că cea mai bună soluţie la criza apei o are Dumnezeu, nu omul. În Biblie citim: „Al lui Iehova este pământul şi tot ce este pe el, pământul roditor şi toţi cei ce locuiesc pe el. Căci el l-a întemeiat pe mări şi îl întăreşte pe râuri“ (Psalmul 24:1, 2).

Este adevărat, Dumnezeu le-a încredinţat oamenilor responsabilitatea de a se îngriji de planetă (Geneza 1:28). Însă proasta administrare a resurselor pământului şi dezastruoasele ei consecinţe dovedesc limpede că „nu poate omul care umblă nici măcar să-şi conducă paşii“ (Ieremia 10:23).

Dar cum va restabili Iehova echilibrul ecologic? Biblia ne dă asigurarea că scopul lui este ‘să facă toate lucrurile noi’ (Revelaţia 21:5). Să ne imaginăm o lume fără sărăcie, fără secetă, o lume în care vom avea apă din abundenţă! În care ploile musonice nu vor mai provoca inundaţii şi nu vor mai secera mii de vieţi în fiecare an! Sub domnia Regatului său, Dumnezeu îşi va împlini numeroasele promisiuni. Iehova însuşi declară: „Aşa va fi şi cuvântul meu, care iese din gura mea. Nu se va întoarce la mine fără rezultat, ci va face negreşit ce-mi place şi va reuşi în lucrul pentru care l-am trimis“ (Isaia 55:11).

Aţi dori să aflaţi mai multe din Cuvântul lui Dumnezeu despre scopul Său de a transforma pământul în paradis? Următorul articol va arăta cum puteţi face acest lucru.

[Notă de subsol]

[Text generic pe pagina 5]

„Unde nu-i apă, nici viaţă nu-i . . . Trăim pentru că avem apă.“ (Michael Parfit, editor la National Geographic)

[Text generic pe pagina 6]

Ca să se producă o tonă de grâu, este nevoie de 1 000 de metri cubi de apă

[Text generic pe pagina 6]

„70 la sută din apa folosită pe planetă este destinată irigaţiilor.“ (Plan B 2.0, scrisă de Lester R. Brown)

 [Graficele/Fotografiile de la pagina 7]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Câtă apă dulce există?

Cantitatea totală de apă

97,5% Apă sărată

2,5% Apă dulce

Apă dulce

99% În gheţari şi aisberguri sau în pământ

1% De ea beneficiază aproximativ şapte miliarde de oameni şi miliarde de alte forme de viaţă de pe pământ

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Se instalează conducte de apă potabilă, Durban, Africa de Sud

[Provenienţa fotografiei]

Prin amabilitatea eThekwini Water and Sanitation Programme

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Femei lucrând la un proiect de captare a apei, Rajasthan, India, 2007

[Provenienţa fotografiei]

© Robert Wallis/Panos Pictures

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Localnici lucrând la noul sistem de aprovizionare cu apă a satului lor, în apropiere de Copán, Honduras

[Provenienţa fotografiei]

© Sean Sprague/SpraguePhoto.com