Aripi frânte în zbor

ZIUA-N amiaza mare, o ciocănitoare Sphyrapicus varius se izbeşte în zbor de geamul unui zgârie-nori şi se prăbuşeşte la pământ. Un trecător vede pasărea buimăcită de lovitură. I se face milă de ea şi se apropie. Nu trece mult şi pasărea începe să ciripească, se ridică, îşi scutură penele şi-şi ia zborul. *

Din păcate, nu toate păsările scapă cu viaţă din astfel de accidente. De fapt, cam jumătate dintre ele mor. Potrivit New York Society Audubon, o asociaţie pentru protecţia păsărilor, în fiecare an numai în Statele Unite peste 100 milioane de păsări mor lovindu-se de clădiri de tot felul. Iar unii specialişti sunt de părere că numărul s-ar ridica la aproape un miliard. Dar de ce se lovesc păsările de clădiri? Ce s-ar putea face pentru a le ocroti?

Ucigaşii — lumina şi sticla

Geamurile curate, din sticlă transparentă, sunt un pericol pentru păsări. În cazul clădirilor cu faţade de sticlă, păsările văd de obicei cerul şi verdeaţa prin geamurile de pe cealaltă parte a clădirii. Aşa se face că unele se izbesc cu toată viteza de geamuri. Uneori văd plantele decorative din interior şi vor să se aşeze pe ele.

Şi sticla reflectorizantă le pune în pericol. În anumite situaţii, păsările nu văd sticla, ci ceea ce reflectă ea, de exemplu cerul, şi aşa dau din nou de necaz. Culmea ironiei, unele mor izbindu-se de geamurile unor clădiri de la  grădinile zoologice sau de la turnurile de observare din rezervaţiile ornitologice şi din adăposturile pentru păsări! Dr. Daniel Klem jr, profesor şi ornitolog, consideră că, în afară de distrugerea habitatului, ciocnirea de clădiri este principala cauză a morţii păsărilor ce are legătură cu factorul uman.

Mai ales unele specii sunt în pericol. De pildă, majoritatea păsărilor cântătoare care migrează zboară noaptea ghidându-se şi după stele, iar luminile de pe clădirile înalte le pot dezorienta. De fapt, unele ajung să zboare fără ţintă până se prăbuşesc, frânte de oboseală. În nopţile ploioase sau când cerul e acoperit de nori, obişnuiesc să zboare la înălţimi mai mici, şi astfel creşte pericolul de a se izbi de clădirile înalte.

Impactul asupra populaţiilor de păsări

Potrivit unui raport, în timpul fiecărui sezon de migrare, numai o singură clădire înaltă din Chicago (Illinois, SUA) a ucis în medie 1 480 de păsări, ceea ce înseamnă că în 14 ani a ucis circa 20 700 de zburătoare. Desigur, numărul real nu se cunoaşte, dar fără îndoială a fost mult mai mare. Iar aici nu vorbim de „porumbei, pescăruşi sau gâşte sălbatice, ci de specii de păsări pe cale de dispariţie“, spune Michael Mesure, preşedintele Fatal Light Awareness Program, o organizaţie pentru ocrotirea păsărilor, din Toronto (Canada).

Un raport recent arată că în Australia sticla geamurilor a ucis într-un an 30 de Lathamus discolor, o specie de papagal din care mai există doar 2 000 de exemplare. Să ne gândim şi la Vermivora bachmanii, o pasăre cântătoare, care se pare că figurează printre speciile dispărute. Multe dintre exemplarele care se găsesc acum în muzeele americane au fost împăiate după ce au murit izbindu-se de un far din Florida.

Mare parte dintre cele care scapă cu viaţă după ce se lovesc de clădiri sunt însă rănite sau slăbite. În oraşe, păsările migratoare care s-au prăbuşit printre clădiri pot să moară de foame sau să fie mai uşor ucise de alte animale, care au învăţat să profite de această sursă de hrană.

Clădiri mai puţin periculoase pentru păsări — Cum anume?

Ca să evite pericolul, păsările trebuie să perceapă geamurile drept obiecte. Prin urmare, proprietarii unor imobile şi-au lipit pe partea exterioară a geamurilor abţibilduri, autocolante sau alte materiale vizibile, chiar dacă asta a însemnat să nu mai vadă la fel de bine pe fereastră. Potrivit lui Klem, cel mai important lucru nu sunt desenele sau autocolantele în sine, ci felul în care sunt plasate. El recomandă ca distanţa dintre ele să nu fie mai mare de 5 cm pe orizontală şi de 10 cm pe verticală.

Ce se poate face pentru a ajuta păsările migratoare care zboară noaptea? În opinia lui Lesley Evans Ogden, consultant pe probleme de ecologie, soluţia e relativ simplă: „Stingerea luminilor“. Acum, lumina spoturilor decorative de pe unii zgârie-nori se reduce în intensitate sau chiar se stinge la o anumită oră din noapte, şi asta mai ales în sezonul de migrare a păsărilor. De asemenea, se recomandă montarea de plase la ferestrele clădirilor înalte pentru ca păsările să nu mai fie induse în eroare de imaginile reflectate de geamuri.

Aceste măsuri ar putea reduce numărul de păsări moarte cu circa 80 la sută, salvând anual milioane de păsări. Dar problema de fond rămâne, întrucât oamenilor le place lumina şi sticla. Iată de ce organizaţiile care militează pentru ocrotirea păsărilor, precum New York Society Audubon, încearcă acum să-i convingă pe arhitecţi şi pe constructori să fie mai sensibili la strigătul de ajutor al naturii.

[Notă de subsol]

[Chenarul de la pagina 10]

UNDE AU DISPĂRUT PĂSĂRILE?

Iată concluziile unui studiu privind numărul estimativ de păsări care mor numai în Statele Unite din cauza omului:

▪ Turnurile de comunicaţie: 40 milioane

▪ Pesticidele: 74 milioane

▪ Pisicile: 365 milioane

▪ Geamurile de sticlă: între 100 milioane şi 1 miliard

▪ Distrugerea habitatului: se consideră că este principala cauză a morţii păsărilor; număr necunoscut

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

În fiecare an, în Statele Unite, cel puţin 100 de milioane de păsări mor după ce se lovesc de geamurile clădirilor

[Provenienţa fotografiei]

© Reimar Gaertner/age fotostock