Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cine sunt demonii?

Cine sunt demonii?

Potrivit Bibliei

Cine sunt demonii?

STRIGOI, vampiri, spiriduşi, duhuri, demoni. Iată doar câţiva termeni folosiţi de oameni din diverse religii cu referire la spirite, bune sau rele. Alţii însă nu cred că există spirite, considerându-le simple superstiţii ori rodul imaginaţiei. Dar ce spune Biblia în această privinţă?

Biblia ne învaţă că însuşi Creatorul este Spirit şi că primele fiinţe pe care le-a creat au fost spirite, sau îngeri (Ioan 4:24; Evrei 1:13, 14). Scripturile vorbesc şi despre spiritele rele, numindu-le uneori demoni (1 Corinteni 10:20, 21; Iacov 2:19). Totuşi, Biblia nu ne învaţă că Dumnezeu i-ar fi creat pe demoni. Atunci cine sunt ei şi cum au venit în existenţă?

‘Îngeri care au păcătuit’

Când a creat spiritele, Dumnezeu le-a înzestrat cu voinţă liberă, cu capacitatea de a alege singure să facă binele sau răul. Din nefericire, după crearea oamenilor, mai mulţi îngeri, al căror număr nu se cunoaşte, au ales să facă ce este rău, răzvrătindu-se împotriva lui Dumnezeu.

Primul şi cel mai perfid spirit care s-a răzvrătit a devenit Satan. El „n-a rămas ferm în adevăr“, a spus Isus Cristos (Ioan 8:44). Ce l-a determinat pe Satan să i se împotrivească lui Dumnezeu? El a început să-şi dorească închinarea care îi aparţine în exclusivitate Creatorului, iar apoi a acţionat potrivit acestei dorinţe, ajungând să fie un dumnezeu rival. Aşadar, el a ales să devină „Satan“, care înseamnă „împotrivitor“. Secole mai târziu, înainte de Potop, lui Satan i s-au alăturat alţi îngeri. Aceştia şi-au părăsit poziţia cerească şi s-au materializat, adică au luat formă umană, pentru a veni pe pământ (Geneza 6:1–4; Iacov 1:13–15). La Potop, îngerii materializaţi, „care au păcătuit“, s-au întors, după cât se pare, în domeniul spiritual (2 Petru 2:4; Geneza 7:17–24). Ulterior, ei au fost numiţi demoni (Deuteronomul 32:17; Marcu 1:34).

Însă aceşti îngeri neascultători se aflau acum într-o situaţie cu totul diferită de cea de care s-au bucurat înainte de răzvrătire. În Iuda 6 citim: „Pe îngerii care nu şi-au păstrat locul iniţial, ci şi-au părăsit locuinţa potrivită pentru ei, [Dumnezeu] i-a păstrat pentru judecata zilei celei mari, cu lanţuri eterne, în întuneric dens“. Într-adevăr, Dumnezeu nu le-a permis demonilor să aibă parte de vechile lor privilegii în cer, ci, figurativ vorbind, „i-a dat unor gropi de întuneric dens“, lipsindu-i de orice iluminare spirituală.

‘Induc în eroare întregul pământ locuit’

Deşi nu li se mai permite să se materializeze, demonii au încă mare putere şi influenţă asupra minţii şi vieţii oamenilor. De fapt, Satan, împreună cu hoardele lui de demoni, „induce în eroare întregul pământ locuit“ (Revelaţia 12:9; 16:14). Cum anume? Îndeosebi prin ‘învăţăturile demonilor’ (1 Timotei 4:1). Aceste învăţături false, majoritatea de natură religioasă, orbesc mintea a milioane de oameni care nu mai pot distinge adevărul despre Dumnezeu (2 Corinteni 4:4). Să vedem câteva exemple.

Învăţătura că morţii sunt încă vii. Prin intermediul apariţiilor supranaturale, al vocilor şi al altor înşelătorii, demonii îi induc în eroare pe oameni, făcându-i să creadă că cei vii pot comunica cu cei morţi. Folosindu-se de această înşelătorie, ei încearcă să dea credibilitate ideii, în realitate false, că sufletul ar supravieţui morţii corpului. Biblia afirmă cât se poate de clar: „Cei morţi nu sunt conştienţi de nimic“ (Eclesiastul 9:5, 6). Fiind ‘coborâţi în tăcere’, ei nu pot nici măcar să-i mai aducă laude lui Dumnezeu (Psalmul 115:17). *

Lipsa oricăror norme morale. „Întreaga lume zace în puterea celui rău“, se spune în 1 Ioan 5:19. Satan şi demonii lui îşi folosesc la maximum puterea promovând prin intermediul mass-mediei şi al altor mijloace ideea greşită că oamenii ar trebui să dea frâu liber dorinţelor cărnii decăzute (Efeseni 2:1–3). Prin urmare, imoralitatea de orice fel, inclusiv perversiunile sexuale, este în prezent la ordinea zilei. Un astfel de comportament chiar este considerat normal, în timp ce normele Bibliei sunt considerate demodate ori rigide.

Promovarea spiritismului. Cu o anumită ocazie, apostolul Pavel a întâlnit o servitoare posedată de „un demon de ghicire“ care „le aducea mult câştig stăpânilor ei făcând preziceri“ (Faptele 16:16). Cunoscând sursa capacităţii ei supranaturale, Pavel a refuzat să o asculte. El nu a vrut să-l supere pe Dumnezeu, care consideră dezgustătoare toate formele de spiritism, cum ar fi astrologia şi apelarea la puterile oculte (Deuteronomul 18:10–12).

Apăraţi-vă de demoni

Cum vă puteţi apăra de spiritele rele? Biblia ne sfătuieşte: „Supuneţi-vă . . . lui Dumnezeu, dar împotriviţi-vă Diavolului, iar el va fugi de la voi“ (Iacov 4:7). Putem da ascultare acestui îndemn trăind în armonie cu învăţăturile Bibliei, singura carte sacră care îi demască întru totul pe Satan şi pe demoni, precum şi ‘maşinaţiile’ lor (Efeseni 6:11; 2 Corinteni 2:11). Scripturile ne mai dezvăluie că aceste spirite rele, dar şi oamenii care i se împotrivesc lui Dumnezeu nu vor exista pentru totdeauna (Romani 16:20). „Cei drepţi vor locui pe pământ şi cei ireproşabili vor rămâne pe el“, se arată în Proverbele 2:21.

[Notă de subsol]

^ par. 11 Pentru informaţii suplimentare privind starea morţilor şi speranţa biblică a învierii, vezi capitolele 6 şi 7 ale cărţii Ce ne învaţă în realitate Biblia?.

V-AŢI ÎNTREBAT VREODATĂ?

● Au fost demonii creaţi de Dumnezeu? (2 Petru 2:4)

● Putem vorbi cu cei morţi? (Eclesiastul 9:5, 6)

● Cum ne putem apăra de demoni? (Iacov 4:7)

[Legenda fotografiilor de la pagina 21]

Demonii încearcă să-i influenţeze pe oameni în multe feluri