Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

“Se Meafaigaluega e Sili Ona Vave e A‘oa‘oina Mea”

“Se Meafaigaluega e Sili Ona Vave e A‘oa‘oina Mea”

“Se Meafaigaluega e Sili Ona Vave e Aʻoaʻoina Mea”

E IAI le māfuaaga tatau e taʻua ai le faiʻai o se pepe o “se meafaigaluega e sili ona vave e aʻoaʻoina mea.” E mafai e se pepe e faatoʻā fanau mai ona aʻoaʻoina mea mai i mea uma e vaai ma faalogo i ai, ma iloa mea o loo siʻomia ai o ia.

Ae e sili atu i lenā, e naunau se pepe e fia iloa isi tagata—o o latou foliga, leo, ma le paʻi atu. Ua taʻua i le tusi Babyhood, lea na tusia e Penelope Leach: “E tele suʻesuʻega na faia e uiga i mea e fiafia se pepe e vaavaai i ai, o leo e tosina ma uaʻi atu i ai, ma lagona e sili ona fiafia i ai. O nei mea uma e fiafia i ai le pepe, e masani lava e na o se tagata matua e mafai ona faia mo ia.” O le pogai lea e tāua tele ai le vaegafai a mātua i le tuputupu aʻe o se tamaitiiti!

“Sa Ou Tautala e Pei o se Pepe”

E maofa mātua ma fomaʻi o pepe i le tomai ua iai i se pepe faatoʻā fanau mai, i le aʻoaʻoina o se gagana i le na ona faalogologo lava i ai. Ua iloa e tagata suʻesuʻe, e na o ni nai aso lava ae ua iloa lelei e se pepe le leo o lona tinā nai lo o le leo o se tagata ese; e na o ni nai vaiaso ae iloa le eseesega o le gagana e tautatala ai ona mātua ma isi gagana; ma e na o ni nai masina, ae ua malamalama lelei i le sootaga o upu, ma iloa le eseesega o leo masani ma leo e faigatā ona malamalama i ai.

Na tusi le aposetolo Kerisiano o Paulo: “A o oʻu pepe, sa ou tautala e pei o se pepe.” (1 Korinito 13:11, Modern King James Version) O le ā le auala e tautala ai se pepe? E masani lava e na o leo e lē malamalama i ai se tasi. Pe e na o leo? E leai! I le tusi a Dr. Lise Eliot o le What’s Going On in There?—How the Brain and Mind Develop in the First Five Years of Life, ua ia faamanatu mai ai o le tautala “o se gaoioiga e lavelave, e manaʻomia ai le galulue felagolagomaʻi o le tele o maso lea e faagaoioia laugutu, le laulaufaiva, le gutu, ma le puna leo.” Ua ia taʻua atili: “E foliga mai o le tautala faapepe ua na o se auala manaia e uaʻi atu ai tagata i pepe, ae ua avea foʻi ma itu tāua e aʻoaʻo ai le auala e tautala ai.”

E tali atu ma le naunau mātua i le pepe i se auala māfana, ma e iai le māfuaaga o le faia faapea. O lenā ituaiga talanoa e faaosofia ai le naunau o le pepe e toe tali mai. O nei fetalanoaʻiga e aʻoaʻo ai le pepe i le auala e talanoa ai ma isi—o se tomai o le a ia faaaogāina i lona olaga atoa.

Suiga i Matafaioi a Mātua

E pisi mātua i aso taʻitasi e tali atu i manaʻoga o a latou pepe faatoʻā fananau mai. Pe a tagi le pepe, e manaʻomia sē e fafagaina, sui le napekini, ma sii o ia. O lea tausiga faapelepele e tatau ma e talafeagai. O le auala sili lea e faatino ai e mātua la latou matafaioi o le tausia o fanau.1 Tesalonia 2:7.

E tusa ai ma faamatalaga na taʻua, o se mea masani ona manatu le pepe e sili ona tāua o ia. I le manatu o le pepe, e pau lava le māfuaaga ua iai tagata matutua—aemaise lava mātua—ina ia faia mea uma e manaʻo i ai o ia. E ui lava ina sesē lenā manatu, ae o le tulaga lenā e faatalitalia. Manatua foʻi, ua silia ma le tausaga o ola pea le pepe e tusa ma lenā tulaga. I lona manatu, o ia o le tupu o se emepaea, ma o tagata matutua uma e auauna iā te ia. Na tusi John Rosemond, o se faufautua mo aiga e faapea: “E itiiti ifo i le lua tausaga e mafai ai ona fafau aʻe e se pepe na ituaiga o mafaufauga; ae e tusa ma le sefulu ono tausaga e manaʻomia ina ia toe faasaʻo ai na mafaufauga! O matafaioi lenā e fitoitonu i mātua: ia aʻoaʻo le tamaitiiti e sesē lona manatu o ia e sili ona tāua, e ui sa fafau aʻe na ituaiga o manatu ona o la laʻua tausiga faapelepele.”

E amata ona iloa e le tamaitiiti le sesē o lea manatu i le lua o ona tausaga, ma ua suia ai foʻi le matafaioi a mātua mai i le avea o ni ē e tausi tama i ē e aʻoaʻo atu. O lea la ua malamalama lelei le pepe, o ia lea ua manaʻomia ona usiusitaʻi i le taʻitaʻiga a ona mātua, nai lo o le usiusitaʻi o ona mātua iā te ia. E lē toe avea le pepe ma tupu, ma atonu e lē fiafia o ia i lea suiga. O lona ita tele, e taumafai ai lava o ia e aua neʻi tupu lea suiga. E faapefea?

Le Auala e Feagai ai ma le Uiga Faalii

Pe tusa o le lua o tausaga o se pepe, e faafuaseʻi ai lava ona suia ona uiga, e masani ona aofia ai ma le ita leaga lea e taʻua o le faalii, ma o se vaitaimi sili lea ona faigatā mo mātua. E lē umi lava ae fiafia le tamaitiiti laʻitiiti e faia faaupuga e pei o le “Leai!” po o le “Soia!” Atonu o le a lē fiafia o ia iā te ia lava ma ona mātua, a o ia tauivi ma nei faalogona feteenaʻi. E manaʻo e alu ese mai iā te oe, ae i le taimi e tasi o loo fia iai faatasi ma oe. O lea, e lē mautonu ai mātua i le mea o le a fai, auā ua foliga mai e leai se aogā o a la taumafaiga. O le ā le mea o loo tupu?

Seʻi mātau le suiga tele lea ua iai i le olaga o le tamaitiiti. E leʻi leva tele atu, e pau lava lana mea e fai o le tagitagi ae ō atu tagata matutua e fai mea e manaʻo i ai. A o lea ua ia iloa nei, e lē tumau pea lana “pule,” ma ua tatau ona ia faia nisi o mea mo ia lava. E sili atu i lenā, ua malamalama o ia i lana tiute tauave o le avea ma sē e gauaʻi, lea e pei ona taʻua i le Tusi Paia: “O outou le fanau, ia usiusitaʻi i o outou mātua i mea uma lava.”—Kolose 3:20.

A o faagasolo lea vaitaimi faigatā, e tatau pea i mātua ona faamautinoa o i latou o loo iai le pule. Pe afai e latou te faia i se auala maumauaʻi ae alofa, e faigofie foʻi i le tamaitiiti ona faataunuu lona tiute tauave lea ua iai. O mea e na te aʻoaʻoina o le a fesoasoani e saunia ai o ia mo isi mea e tele a o tuputupu aʻe.

Uiga Lelei

E mafai e meaola, e oo lava i masini ua faapolokalameina e pei o komepiuta, ona iloa faaupuga ma toe taʻu mai. Ae e na o le tagata lava e mafai ona toe mafaufau i se mea ma toe iloilo lona tulaga. O lea, pe tusa o le lua po o le tolu o tausaga o se tamaitiiti, ua mafai ona iā te ia lagona e pei o le faamaualuga, māsiasi, ma le nofosala. O laasaga muamua ia i le avea ai o ia ma tagata matua e iai ni uiga lelei—o se tasi e maumauaʻi e faia le mea saʻo, e ui lava ina faia e isi le mea sesē.

E oo ane i le taimi lea, ua matuā faatumulia mātua i le fiafia ona o le a la mātauina se isi mea mataʻina e uiga i le tamaitiiti. Ua amata ona iloa e la la tama faalogona o isi tagata. I le lua o ona tausaga, sa taalo na o ia, ae ina ua tuputupu aʻe ua manaʻo e faifaimea faatasi ma isi. E na te iloa foʻi le taimi e fiafia ai ona mātua, ma e ono manaʻo ai e faafiafia i laʻua. Ona o lenā tulaga, o le a aʻoaʻogofie ai o ia.

E oo ane i le tolu tausaga o se tamaitiiti, ua amata ona ia aʻoaʻoina e faatatau i le saʻo ma le sesē, le lelei ma le leaga. E manino la, o le taimi lea ua tatau ai i mātua ona aʻoaʻoina a latou fanau, ma le sini ia fesoasoani iā i latou ia avea o ni tagata matutua e maufaatuatuaina.

[Faamatalaga faaopoopo i le itulau 5]

E na o ni nai aso lava ae iloa lelei e se pepe le leo o lona tinā nai lo o le leo o se tagata ese

[Faamatalaga faaopoopo i le itulau 6]

E oo ane i le tolu tausaga o se tamaitiiti, ua amata ona ia aʻoaʻoina e faatatau i le saʻo ma le sesē, le lelei ma le leaga

[Pusa i le itulau 6]

MĀFUAAGA ATONU E TUPU AI PEA LE UIGA FAALII

Na tusia e John Rosemond i le New Parent Power e faapea: “E manatu nisi mātua e māfua ona faalii le tamaitiiti, ona o le sesē o le auala na la feagai ai ma ia. O lea e la te manatu ai, afai o laʻua ua māfua ai ona faalii le tamaitiiti, e tatau la iā i laʻua ona vave faasaʻo le mea sesē. O le iʻuga, ua la faataga le tamaitiiti e faia le mea sa la faasāina i le taimi muamua. I se isi itu, ona ua lē lelei o la faalogona ona o le sasaina o le tamaitiiti, o lea ua la avatu ai iā te ia se mea e sili atu nai lo o le mea na manaʻo i ai. Atonu e aogā nei auala, auā e uma ai le faalii o le tamaitiiti, ma filemu ai le mafaufau o le matua, ae ua iloa ai foʻi e le tamaitiiti o le faalii, o se tasi lea o auala e mafai ona ia maua ai mea e manaʻo i ai, ma atili ai ona fai.”