Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na te ao nei

Na te ao nei

Fenua Marite

Ua papaihia i roto i te vea New York Times e “5 816 tara Marite [fatata e 581 600 F CFP] ta te hoê paoti e aufau atu â i te matahiti no te tahi rave ohipa e puhipuhi i te avaava.” Ia au i te hiˈopoaraa a te tahi mau taata no te fare haapiiraa tuatoru i Ohio, te tumu o tera pau, o te taime puhipuhiraa avaava, te mau haamâuˈaraa no te rapaauraa e te mau mahana i ore ai ratou i haere i te ohipa. Ia ore tera mau taata e puhipuhi i te avaava mai tei matauhia, eita atoa te ohipa e rave-maitai-hia.

Italia

“Te itehia nei e aita vetahi orometua e feia faaroo e rave ra i ta ratou i parau, aita tei parauhia e tuea ra i to ratou oraraa, aita ïa te Ekalesia e tiaturihia ra.”—Pâpa François.

Malaisie

Ua haruhia i Malaisie e 24 tǎne taoˈa faahiahia parauhia ivoire, hau atu ïa 1 000 tara elefani, tei hunahia i roto e piti afata rahi i faautahia i te raau parauhia acajou. Ua faaite te feia paruru i te natura e tera te haruraa rahi roa ˈˈe ta ratou i ite aˈe nei. No Togo mai tera faautaraa e te haponohia ra te reira i te fenua Taina.

Afirika

I 2012, ia au i te hoê faatiaraa a te faanahonahoraa no te ea na te ao (OMS), e 63 taata i nia i te hanere tei pohe no te mau maˈi pee, no te heˈa mate, te maˈi hî, te malaria, te maˈi tutoo e te mau maˈi i te tamariiraa.

Auteralia

Te rahi noa ˈtura te tamarii e faaohipa i te mau faanahoraa apî no te pere moni i nia i ta ratou mau matini uira afaifai. Ma tera ravea, e au e te pere moni roa ra te tamarii i roto i te fare pereraa, mea ohie aˈe râ no ˈna ia upootia. Te faaara ra te faatereraa i roto i te hoê faatiaraa e e nehenehe tera mau faanahoraa apî e turai i te tamarii ia pere moni i roto ia ratou ma te ore e taiâ “a riro atu ai ei taata matau i te pere moni i muri aˈe.”