Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ca lindaa stiʼ Jerusalén

Ca lindaa stiʼ Jerusalén

Historia 83

Ca lindaa stiʼ Jerusalén

¡BIIYAʼ pabiáʼ nadipaʼ dxiiñaʼ cayaca raríʼ! Ca israelita riʼ candísacabe ca lindaa stiʼ Jerusalén. Ora Nabucodonosor binitilú Jerusalén ti gayuaa cincuenta y dos iza ante la? laabe bisábabe ca lindaa que ne bizaaquibe ca puertaʼ stiʼ guidxi que. Peru ca israelita que, qué nindisagácabe ca lindaa que sti biaje despué de bireecabe de guidxi Babilonia.

Ximodo raʼbuʼ huayuucabe ca iza ca sin ca lindaa ca yaʼ. Nisi cadxíbicabe, purtiʼ zándaca chuʼ ca xhenemígucabe ne gucaalú laacabe. Peru yanna cayúʼyanu ti hombre láʼ Nehemías, laabe cayacanebe ca binni ca para guindísacabe ca lindaa stiʼ Jerusalén sti biaje. Ñee nannuʼ tuu nga Nehemías la?

Nehemías nga ti israelita ni zeeda de guidxi Susa, ra nabeza Mardoqueo ne Ester. Laabe bíʼnibe dxiiñaʼ ra palaciu stiʼ rey que, ngue runi zándaca guca xhamígube Mardoqueo ne Ester. Biblia qué riníʼ diʼ pa biʼniʼ Nehemías xhiiña rey Asuero, xheelaʼ Ester. Nehemías biʼniʼ dxiiñaʼ para Artajerjes, rey ni gurí despué de rey Asuero.

Bietenalaʼdxiʼ, Artajerjes nga rey chaʼhuiʼ ni bidii Esdras stale bidxichi para chiné Jerusalén ne gunichaahuibe yuʼduʼ stiʼ Jiobá. Peru cadi Esdras diʼ gundisaʼ ca lindaa stiʼ guidxi que. Chiguidúʼyanu ximodo gucuaa Nehemías dxiiñaʼ riʼ.

Maʼ gudiʼdiʼ trece iza dede dxi bidii Artajerjes ca bidxichi que Esdras para gunichaahuiʼ yuʼduʼ que. Yanna dxiiñaʼ stiʼ Nehemías nga gudiibe vinu rey que ne gúʼyabe cadi gápani venenu. Dxiiñaʼ ca guizáʼ risaca ni.

Ti dxi la? Hananí biʼchiʼ Nehemías ne xcaadxi hombre de guidxi Israel rigánnacabe Nehemías. Ne rábicabe laabe ca guendanagana stiʼ ca israelita que ne de que ca lindaa stiʼ Jerusalén caʼruʼ guiasa diʼ cani. Nehemías guizáʼ riuu triste, ne riníʼnebe Jiobá de laani.

Ti dxi la? rey que ruuyabe Nehemías nuu triste, ne rinabadiidxabe laa: Xiñee nuuluʼ triste pue. Nehemías rabi laabe, pur modo nuu Jerusalén ne purtiʼ caʼruʼ guiasa diʼ ca lindaa stini. Yanna, xi racaláʼdxiluʼ yaʼ, na rey que rabi laabe.

Bidii lugar chaa Jerusalén ti ganda guindisaʼ ca lindaa ca. Artajerjes guizáʼ nachaʼhuiʼ. Rábibe Nehemías de que zanda cheʼ, ne rudiibe laa yaga para chiné. Despué de rindabe Jerusalén la? Nehemías rábibe ca binni que xi racaláʼdxibe gúnibe. Ca binni que guyuláʼdxicaʼ modo nabe que ne na caʼ: Pue guindísanu ni.

Ora ca xhenemigu ca israelita que ruuyacaʼ maʼ ziyasa lindaa que la? riniʼcaʼ: Chigucueezanu dxiiñaʼ cayúnicabe ca, ne guutinu laacabe. Ora ranna Nehemías ndiʼ la? rudiibe ca hombre cayuni dxiiñaʼ que espada ne lanza ne rábibe laacaʼ: Cadi guidxíbitu, latinde pur ca bíʼchitu, pur ca xhiiñitu, pur xheelatu ne pur lídxitu.

Ca binni que guizáʼ nadxibalucaʼ. Napacacabe ca guiibaʼ que listu dxi ne gueelaʼ ne qué gusaanacabe de gúnicabe dxiiñaʼ. Ngue runi cincuenta y dos si dxi yenécabe para bilúxecabe ca lindaa que. Yanna maʼ zanda chúʼcabe ndaaniʼ guidxi que sin guidxíbicabe. Nehemías ne Esdras rusiidicabe ca binni que ley stiʼ Dios ne laacaʼ riuucaʼ nayecheʼ.

Peru guidxi que, qué ñaana diʼ ni cásipeʼ nuuni ante cheʼ ca israelita que Babilonia casi esclavu. Rey stiʼ Persia cayuni gobernar guidxi que ne laacabe nápacabe xidé gúnicabe ni nabe. Jiobá maʼ guníʼ de que laabe zuseendabe sti rey, ne laa zuguu guendariuudxi ndaaniʼ guidxi que. Tuu ndiʼ yaʼ. Ne ximodo chigueedanebe guendariuudxi ndaaniʼ Guidxilayú riʼ yaʼ. Ridiʼdiʼ tapa gayuaa cincuenta iza ante ganna binni jma de ndiʼ. De raqué la? rale ti baʼduhuiiniʼ. Peru ni raca riʼ la? sti historia ni.

Nehemías, capítulo 1 hasta 6.