ISUS s-a oprit să se odihnească lângă o fântână din Samaria. Discipolii săi s-au dus în oraș să cumpere ceva de mâncare. Femeia cu care vorbește Isus a venit să scoată apă. Isus îi spune: ‘Dă-mi să beau’.

Această cerere o surprinde foarte mult pe femeie. Știi de ce? Deoarece Isus este iudeu, iar ea este samariteancă și majoritatea iudeilor nu-i iubesc pe samariteni. Ei nici măcar nu vorbesc cu aceștia! Dar Isus iubește orice fel de oameni. De aceea el îi spune: ‘Dacă ai știi cine este cel care-ți cere să-i dai să bea, i-ai cere tu lui și el ți-ar da apă dătătoare de viață’.

‘Domnule, spune femeia, fântâna este adâncă, iar tu nici măcar nu ai găleată. De unde ai putea lua această apă dătătoare de viață?’

‘Dacă bei apă din această fântână, iarăși îți va fi sete’, îi explică Isus. ‘Dar apa pe care o voi da eu, poate face o persoană să trăiască veșnic.’

‘Domnule, spune femeia, dă-mi această apă! Atunci nu-mi va mai fi sete niciodată. Și nu voi mai veni aici să scot apă.’

Femeia crede că Isus vorbește despre o apă reală. Însă el vorbește despre adevărul cu privire la Dumnezeu și la Regatul său. Acest adevăr este ca o apă dătătoare de viață. El poate da viață veșnică.

Isus îi spune acum femeii: ‘Du-te de cheamă pe soțul tău și vino înapoi’.

‘Nu am soț’, răspunde ea.

‘Ai răspuns corect’, zice Isus. ‘Însă ai avut cinci soți, iar bărbatul cu care trăiești acum nu-ți este soț.’

Femeia este uluită, deoarece toate acestea sunt adevărate. Cum de a știut Isus aceste lucruri? Isus le-a știut deoarece el este Cel Promis trimis de Dumnezeu, iar Dumnezeu îi dă aceste informații. În acest moment se întorc discipolii lui Isus și rămân surprinși că el vorbește cu o samariteancă.

Ce învățăm din toate acestea? Învățăm că Isus este binevoitor cu oameni de orice rasă. Și noi trebuie să fim la fel. N-ar trebui să credem că unii oameni sunt răi numai fiindcă aparțin unei anumite rase. Isus dorește ca toți oamenii să cunoască adevărul care conduce la viață veșnică. Și noi trebuie să dorim să-i ajutăm pe oameni să învețe adevărul.