Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê nahoa rahi e ore e pau ia taio

Te hoê nahoa rahi e ore e pau ia taio

Pene 20

Te hoê nahoa rahi e ore e pau ia taio

1. I muri aˈe i to ˈna faaiteraa e ua tapaohia te mau 144 000, eaha ïa te tahi atu â pǔpǔ ta Ioane e ite ra?

 I MURI aˈe i to ˈna faaiteraa e mea nafea te tapaoraahia te mau 144 000, te faataa faahou ra Ioane i te hoê o te mau faaiteraa faahiahia roa ˈˈe o te taatoaraa o te mau Papai. Eita e ore to ˈna mafatu i te otuitui i te oaoa i to ˈna faatiaraa i te reira e: “E i muri aˈe i te reira, hiˈo atura vau, e inaha e feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, i te tia-noa-raa i mua i te terono, e i mua i te Arenio, ma te ahu teatea i te ahuraa e ma te amaa tamara i to ratou rima.” (Apokalupo 7:9) Oia mau, i te mea te tapea ra te mau melahi i na mataˈi e maha, e nehenehe ïa te hoê pǔpǔ taata ê atu i te 144 000 melo o te Iseraela i te pae varua e ora: te hoê nahoa rahi * o te mau nunaa atoa e te mau reo atoa.—Apokalupo 7:1.

2. O vai ta te feia tatara i te Bibilia o te ao nei i faaau i te nahoa rahi, e i mutaa ihora o vai atoa ta te Feia haapii Bibilia i faariro ei melo no taua pǔpǔ ra?

2 Ua faaau te tahi mau taata tatara Bibilia o te ao nei i taua nahoa rahi ra i te mau taata e ere i te ati Iuda o tei farii i te kerisetianoraa e aore ra i te mau kerisetiano o tei haamauiuihia e o tei haere i nia i te raˈi. I mutaa ihora, ua faariro atoa te Feia haapii Bibilia e o te nahoa rahi te piti ïa o te pǔpǔ e haere i nia i te raˈi, mai tei itehia i roto i te buka I no te mau Haapiiraa i te mau Papai, parauhia Te anairaa tau a te Atua, neneihia na roto i te reo beretane i te matahiti 1886: “E erehia ia ˈna te faufaa o te terono e te natura o te Atua, i te pae hopea râ e faafanauhia ïa o ˈna ei taata pae varua, i raro aˈe râ i te natura o te Atua. Parau mau, ua faataa-mau-hia te mau melo o taua pǔpǔ ra, area râ i te mea e ua riro ratou i te varua [o te ao nei], ua moehia ˈtura ia ratou i te pûpû i to ratou ora ei tusia.” E ite-faahou-hia taua manaˈo ra i roto i te buka I o te buka ra Maramarama, neneihia i te matahiti 1930: “[Te mau melo o teie nahoa rahi roa] aita ïa ratou i hinaaro e faaruru i te mau hamani-ino-raa o ta te feia e turu ra i te Fatu ma te haapao maitai e tia ia faaoromai.” Ua faaauhia tei nahoa rahi i te hoê pǔpǔ taata o te tiaturi ra e mea tia ratou e ua noaa ia ratou te tahi ite no nia i te parau mau, aita râ ratou i faaitoito no te pororaa i te reira. E haere ratou i nia i te raˈi no te faatupu i te piti o te pǔpǔ, eita râ ratou e faatere e te Mesia.

3. (a) Eaha te tiaturiraa o te tahi mau taata tia tei riro mai i muri iho ei taata poro itoito? (b) I te matahiti 1923, eaha te faataaraa ta Te Pare Tiairaa i horoa no nia i te parabole o te mau mamoe e te mau puaaniho?

3 I muri iho râ, ua tahoê mai te tahi mau taata i te kerisetiano faatavaihia no te rave i te ohipa pororaa ma te itoito rahi. Aita roa ˈtu ratou e hinaaro ra e haere i nia i te raˈi. Ua tuea maite râ to ratou tiaturiraa e te upoo parau no te hoê oreroraa parau ta te mau tavini o Iehova i vavau i te matahiti 1918 e tae atu i te matahiti 1922, e teie hoi te upoo parau i te haamataraa: “Ua hope teie nei ao—Te mau mirioni taata e ora nei i teie nei eita ïa e pohe faahou.” * Aita i maoro, ua horoa Te Pare Tiairaa no te 15 no atopa 1923 (vea farani no te avaˈe mati 1924) i teie faataaraa no te parabole o te mau mamoe e te mau puaaniho o ta Iesu i horoa i roto i te Mataio 25:31-46: “Te faahohoˈahia ra te mau mamoe i te mau taata o te mau nunaa atoa, tei ore i faafanauhia e te Varua, e mea au râ na ratou te parau-tia, e o tei farii ia Iesu Mesia i roto i to ratou feruriraa ei Fatu, e o te tiaturi nei e o te tiai nei i te tau maitai aˈe i raro aˈe i ta ˈna faatereraa.”

4. No nia i teie pǔpǔ taata e ora i nia i te fenua nei, mea nafea te haereraa i te rahi te maramarama i te matahiti 1931? i te matahiti 1932? i te matahiti 1934?

4 Tau matahiti i muri aˈe, i te matahiti 1931, i te tuatapaparaahia te pene 9 o te parau tohu a Ezekiela, te faaau ra te buka I no te buka ra Faatiaraa i te mau mamoe o te parabole i faahitihia i nia nei i te mau taata i tapaohia to ratou rae no te ora i te hopea o te ao nei. Te faahiti ra te buka III o teie iho â buka neneihia na roto i te reo beretane i te matahiti 1932, i te mafatu maitai o Ionadaba, e ere hoi i te ati Iuda e o tei paiuma ˈtu i nia i te pereoo o Iehu, te arii faatahinuhia no Iseraela, ua ite oia i te itoito o Iehu i to ˈna haamouraa i te feia o te haapaoraa hape. (Te mau Arii 2, 10:15-17) E nehenehe e taiohia i roto i taua buka ra: “Te faahohoˈahia ra e aore ra te faataipehia ra o Ionadaba i taua pǔpǔ taata ra e vai nei i te fenua nei, i te tau no te tupuraa te ohipa a Iehu [oia hoi te pororaa i te haavaraa a Iehova]. E mau taata manaˈo maitai ratou, tei faarue i te faanahonahoraa a Satani e tei turu i te parau-tia. O ratou ta te Fatu e faaherehere ia tae mai Haramagedo; e faaora oia ia ratou mai roto mai i taua tamaˈi ra e e horoa ˈtu ai i te ora mure no ratou i te fenua nei. O ratou te pǔpǔ o te mau ‘mamoe.’” I te matahiti 1934, te faataa maitai maira Te Pare Tiairaa e e tia i teie mau kerisetiano e tiaturi ra e e ora ratou i nia i te fenua nei, ia pûpû atoa ratou ia ratou iho no Iehova e ia bapetizohia ratou. Te anaana noa ˈtura te maramarama no nia i taua pǔpǔ taata ra e ora i nia i te fenua nei.—Maseli 4:18.

5. (a) Ua faahohoˈahia te nahoa rahi ia vai i te matahiti 1935? (b) I te tairururaa i tupu i te matahiti 1935, eaha tei tupu i to J. F. Rutherford aniraa i te mau taata e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei e tia mai i nia?

5 Ua fatata te ite no nia i te Apokalupo 7:9-17 i te anaana roa mai! (Salamo 97:11) Mea pinepine to te vea ra Te Pare Tiairaa haapapuraa e e horoa te tairururaa faanahohia no te 30 no me e tae atu i te 3 no tiunu 1935 i Washington, D.C., U.S.A., i ‘te tamahanahanaraa e te haamaitairaa mau’ no te feia i faataipehia e Ionadaba. E o te reira mau tei tupu! I roto i te hoê oreroraa parau haaputapû no nia i “Te nahoa rahi roa,” ua vavau o J. F. Rutherford, peretiteni no te Taiete Watch Tower i mua tau 20 000 taata i te mau haapapuraa no roto mai i te Bibilia e te mau mamoe ê atu no to tatou tau o te nahoa rahi ïa e parauhia ra i roto i te Apokalupo 7:9. I te tuhaa faufaa roa ˈˈe o ta ˈna oreroraa parau, ua ani atu te taata orero e: “Te mau taata atoa e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei, a tia mai i nia.” I te mea e, ua tia mai te rahiraa o te mau taata i nia, i reira to ˈna parauraa e: “A hiˈo i te nahoa rahi roa!” Mamû ihora, e i muri iho popou atura. Auê ïa oaoaraa rahi no te pǔpǔ a Ioane—e te pǔpǔ faataipehia e Ionadaba! I te poipoi aˈe, ua bapetizohia 840 Ite apî, te rahiraa e melo ïa no te nahoa rahi.

Te haapapuraahia e o vai te nahoa rahi

6. (a) Eaha te mea e haapapu ra ia tatou e te nahoa rahi o te pǔpǔ kerisetiano ïa i to tatou tau e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei? (b) Te faataipe ra te mau ahu teatea o te mau melo o te nahoa rahi i te aha?

6 Na te aha e haapapu mai ia tatou e te nahoa rahi o te taatoaraa ïa o te mau kerisetiano tei pûpû ia ratou no te Atua, i to tatou tau, e o te tiaturi ra e ora ratou e a muri noa ˈtu i nia i te fenua poietehia e te Atua? Na mua ˈˈe, ua ite orama o Ioane i te pǔpǔ no nia i te raˈi “hoo[hia] . . . no te Atua . . . no roto i te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa.” (Apokalupo 5:9, 10) No roto atoa mai te nahoa rahi i te mau opu atoa, te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa, e tiaturiraa taa ê râ to ratou. Taa ê atu i te Iseraela a te Atua, aita to ratou numera i taotiahia na mua ˈˈe. Aore e taata e nehenehe e tohu i te reira. Ua horoi te mau melo o taua nahoa rahi ra i to ratou ahu e ua teatea i te toto o te Arenio, te faataipe ra ïa te reira i te mea e mea tia ratou i mua ia Iehova na roto i to ratou faaroo i te tusia o Iesu. (Apokalupo 7:14) E hau atu â, te tahiri ra ratou i te amaa tamara, ma te arueraa i te Mesia to ratou Arii.

7, 8. (a) Eaha te mau tupuraa ta te mau amaa tamara i faahaamanaˈo ia Ioane? (b) Eaha te auraa o te mea e te tahiri ra te nahoa rahi i te amaa tamara?

7 I to ˈna hiˈoraa i teie orama, te haamanaˈo ra Ioane i te ohipa i tupu ua hau atu i te 60 matahiti i teie nei, i te hebedoma hopea a parahi ai Iesu i te fenua nei. I te 9 no Nisana matahiti 33, te nahoa rahi i haere mai e farerei ia Iesu i Ierusalema “rave aˈera ratou i te amaa tamara, haere atura ia farerei atu ia ˈna, e ua pii atura, Hosana! ia ora na te Arii o Iseraela o tei haere mai ma tei iˈoa o te Fatu [Iehova].” (Ioane 12:12, 13) Hoê â huru e te nahoa rahi ua tahiri atoa ratou i te mau amaa tamara ma te pii hua no te faaiteraa i to ratou oaoa faito ore no te Arii ra o Iesu tei haamauhia e Iehova.

8 Mea papu te faahaamanaˈo ra te mau amaa tamara e te mau pii ia Ioane i te oroa tahito ati iuda o te patiaraa Tiahapa. No nia i taua oroa ra, ua faaue Iehova e: “Ei te mahana matamua e rave ai outou i te papua raau maitai ra, e te amaa tamara, e te amaa raau ruperupe, e te arobe i raro i te pape ra, e oaoa outou i mua i te aro o to outou Atua ra o Iehova, e ia rui hitu.” E faahohoˈahia te amaa tamara i te oaoa rahi. Area te mau tiahapa, te faahaamanaˈo ra te reira e ua faaora mai Iehova i to ˈna nunaa mai Aiphiti no te ora ˈtu i raro aˈe i te mau tiahapa i roto i te medebara. E tuhaa atoa ta te “taata ê, e te otare, e te vahine ivi” i roto i taua oroa ra. “E oaoa mau â” o Iseraela taatoa.—Levitiko 23:40; Deuteronomi 16:13-15.

9. Te tahoê ra te mau melo no te nahoa rahi i to ratou reo i teihea piiraa?

9 Noa ˈtu e ere ratou no roto mai i te Iseraela i te pae varua, e mea tia râ i te mau melo no te nahoa rahi ia tahiri i te amaa tamara, no te mea te farii ra ratou ma te oaoa e no ǒ mai i te Atua ra e i te Arenio te re e te ora. O ta Ioane ïa e faatia ra i teie nei i te na ôraa e: “E ma te pii hua hoi to ratou reo, i te na ôraa e, Tei to tatou Atua te ora. tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.” (Apokalupo 7:10) Noa ˈtu e e no roto mai te nahoa rahi i te mau huru reo atoa, ma te tahoê te “pii hua” atoa ra ratou. Nafea ïa te reira e itehia ai i te mea e no roto mai ratou i te mau nunaa atoa e te mau huru reo atoa?

10. Mea nafea te mau melo o te nahoa rahi e nehenehe ai e “pii hua” ma te tahoê to ratou reo noa ˈtu te rau o to ratou reo e to ratou nunaa?

10 No roto mai teie nahoa rahi i te hoê anaˈe iho faanahonahoraa o te mau nunaa atoa tei tahoê mau i to tatou nei mahana. Aita ratou e pee ra i te mau peu taa ê ia au i te mau fenua o ta ratou e ora ra, i te mau vahi atoa e i te mau taime atoa, te faaohipa ra ratou i te mau faaueraa tumu tia a te Bibilia. Aita ratou e faaô ra ia ratou i roto i te mau taatiraa here aiˈa e faataahuriraa i te hau, tera râ ‘ua tiapai mau ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote.’ (Isaia 2:4) Aita atoa ratou i amahamaha na roto e rave rahi mau Ekalesia e mau pǔpǔ faaroo, aita atoa ratou e faaite ra i te mau poroi papu ore e te patoi te tahi i te tahi, mai ta te mau haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano e rave ra; e aita atoa ratou i vaiiho e na te hoê pǔpǔ ekalesiatiko aufauhia e arue i te Atua no te monoraa ia ratou. Aita atoa ratou e pii hua ra e no ǒ mai to ratou ora i te varua moˈa, no te mea aita ratou e tiaturi ra i te hoê Atua toru tahi. I roto fatata 200 fenua, te tiaoro amui ra ratou i te iˈoa o Iehova ma te parauraa i te reo hoê roa e te viivii ore o te parau mau. (Zephania 3:9) Mai tei tia iho â, te farii ra ratou i mua i te mau taata atoa e no ǒ mai to ratou ora ia Iehova, te Atua o te faaora, na roto ia Iesu Mesia, Ta ˈna Mauhaa faaora matamua.—Salamo 3:8; Hebera 2:10.

11. Mea nafea te mau ravea apî i te tautururaa i te mau melo o te nahoa rahi ia haapuai hau atu â i to ratou reo i te piiraa?

11 Ua tauturu atoa te mau ravea apî ia puai hau atu â te reo pii a te nahoa rahi tahoê maitai. Eita i te mea titauhia na te tahi pǔpǔ faaroo ê atu e nenei i te mau buka bibilia na roto hau atu i te 200 reo, no te mea aita e pǔpǔ ê atu e hinaaro mau nei i te faaite i te poroi hoê roa i te mau taata atoa o te fenua nei. Area râ, no te faaohieraa i taua ohipa ra, i raro aˈe i te aratairaa a te mau kerisetiano faatavaihia o te Tino aratai o te mau Ite no Iehova, ua hamanihia te hoê matini neneiraa apî na roto i te mau reo e rave rahi (MEPS). I te taime a papai ai matou i teie mau parau, te faaohipa ra hau atu i te 60 amaa o te Taiete Watch Tower e rave rau mau huru MEPS i te fenua taatoa nei, no reira ïa te mau tavini o Iehova i nenei ai i te hoê â taime ta ratou vea faufaa roa, oia hoi Te Pare Tiairaa, e piti i te avaˈe hoê e na roto e 39 reo. Te nenei atoa ra ratou i te hoê â taime te tahi mau buka mai teie te huru, na roto e rave rahi mau reo. No reira ïa, te mau Ite no Iehova, te rahiraa no roto mai ïa i te nahoa rahi, e nehenehe ai e opere i te mau matahiti atoa te mau hanere mirioni vea e buka na roto i te mau reo atoa e paraparau-rahi-hia nei, e no reira ïa e rave rahi roa mau taata ê atu no rotopu i te mau opu atoa e te mau reo atoa e nehenehe ai e haapii i te Parau a te Atua e e tahoê atu ai i to ratou reo i te pii hua a te nahoa rahi.—Isaia 42:10, 12.

I nia i te raˈi aore ra i nia i te fenua nei?

12, 13. Eaha te auraa i te mea e ‘te tia noa ra’ te nahoa rahi ‘i mua i te terono e i mua i te Arenio’?

12 Te ‘tia noa ra’ te nahoa rahi ‘i mua i te terono’; nafea ïa tatou e papu ai e aita oia e tia ra i nia i te raˈi? Te vai ra e rave rahi mau haapapuraa no te haamaramaramaraa i teie ohipa. Ei hiˈoraa, te parau heleni i tatarahia i ǒ nei na roto i te parau “i mua” (e·noʹpi·on) teie ïa to ˈna auraa mau “i raro aˈe i te aro o,” e ua faaohipa-pinepine-hia te reira no te faataa i te mau taata e parahi ra i nia i te fenua nei “i mua i te aro o” aore ra “i mua” ia Iehova. (Timoteo 1, 5:21; Timoteo 2, 2:14; Roma 14:22; Galatia 1:20) I te hoê taime, i to te mau Iseraela nohoraa i te medebara, teie ta Mose i faˈi atu ia Aarona: “A parau na oe i te amuiraa atoa o te tamarii a Iseraela nei, A haafatata mai outou i mua i te aro o Iehova: ua ite hoi oia i ta outou amuamu.” (Exodo 16:9) Aita i titauhia ia afai-roa-hia te mau Iseraela i nia i te raˈi ia nehenehe ratou e tia atu i mua i te aro o Iehova i taua taime ra. (Hiˈo Levitiko 24:8.) Aita roa ˈtu, i reira iho â i te medebera, te tia ra ratou i mua i te aro o Iehova, e te hiˈo maira oia ia ratou.

13 Hau atu â, te taio nei tatou e: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, . . . e haaputuputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro.” * I te tupuraa teie parau tohu aita te taatoaraa o te mau taata e parahi ra i nia i te raˈi. Mea papu e, te feia ‘o te haere ê e rave i te pohe mure ore’ aita ïa ratou i nia i te raˈi. (Mataio 25:31-33, 41, 46) Area râ, te tia ra te mau taata i nia i te fenua nei i mua râ i te aro o Iesu, e te hiˈo ra o ˈna ia ratou no te haava ia ratou. Oia atoa, ‘te tia noa ra’ te nahoa rahi ‘i mua i te terono, e i mua i te Arenio’ i te mea e te tia ra oia i mua i te aro o Iehova e to ˈna Arii, o Iesu Mesia, e ua noaa i te nahoa rahi te hoê haavaraa maitai.

14. (a) O vai teie e faataahia ra i “te haaatiraa i taua terono ra” e teie e tia ra “i nia iho i te mouˈa ra o Siona [i nia i te raˈi]”? (b) Noa ˈtu e te tavini ra te nahoa rahi i te Atua “i roto i to ˈna ra hiero,” no te aha ra e ere oia i te hoê pǔpǔ autahuˈa?

14 Te faataahia ra te mau matahiapo e 24 e te pǔpǔ o te mau kerisetiano faatavaihia e 144 000 i te “haaatiraa i taua terono ra” o Iehova e te tia ra ratou “i nia iho i te mouˈa ra o Siona [i nia i te raˈi].” (Apokalupo 4:4; 14:1) E ere te nahoa rahi i te hoê pǔpǔ autahuˈa e eita ratou e tae i nia i taua tiaraa teitei ra. Parau mau, te faataahia ra oia i muri iho i roto i te Apokalupo 7:15 i te taviniraa i te Atua “i roto i to ˈna ra hiero.” Area râ, aita e faahitihia ra i ǒ nei te parau no te vahi Moˈa Roa e vai ra i roto i te sekene, te parauhia ra râ no te aua e vai ra i nia i te fenua nei o te hiero pae varua o te Atua. Te parau heleni naos, o tei tatarahia i ǒ nei na roto i te parau “hiero,” mea pinepine oia i te faataahia i roto i to ˈna auraa rahi oia hoi te taatoaraa o te fare o tei hamanihia no te haamoriraa ia Iehova. I teie nei mahana, o te hoê ïa faanahoraa i te pae varua e taati ra i te raˈi e te fenua.—Hiˈo Mataio 26:61; 27:5, 39, 40; Mareko 15:29, 30; Ioane 2:19-21, Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

Te hoê arueraa i roto i te ao taatoa nei

15, 16. (a) Eaha te ohipa e tupu i nia i te raˈi i te itearaahia mai te nahoa rahi? (b) Eaha te ohipa ta te mau mea poietehia e Iehova i te pae varua e rave ra i te mau faaiteraa apî atoa o ta ˈna opuaraa? (c) Nafea tatou e parahi nei i te fenua nei, e nehenehe ai e tahoê atu i to tatou reo i teie himene arueraa?

15 Taa ê atu i te nahoa rahi, te haamori atoa ra te tahi atu â mau mea i poietehia. Te faatia ra o Ioane e: “Te tia anaˈe maira te mau melahi e ati noa ˈˈe taua terono ra, e taua mau peresibutero ra, e na mea ora e maha ra, e ua tipapa anaˈe ihora i raro to ratou mata i mua i te terono ra, haamori atura i te Atua. na ô atura, Amene; O te arue, e te hanahana, e te paari, e te haamaitai, e te tura, e te mana, e te puai, ei to tatou Atua ïa e a muri noa ˈtu. Amene.”—Apokalupo 7:11, 12.

16 I to Iehova poieteraa i te fenua, ‘ua himene’ te mau melahi moˈa atoa “e ua pii noa te mau tamarii atoa a te Atua i te oaoa.” (Ioba 38:7) I te mau faaiteraa apî atoa no nia i te opuaraa a Iehova, ua pii ïa te mau melahi i te hoê â huru reo arueraa. No reira, i to te mau matahiapo e 24—te mau 144 000 o tei faahanahanahia i nia i te raˈi—faaite-hua-raa i to ratou faatura i te Arenio, ua tahoê mai ïa te taatoaraa o te mau mea poietehia e te Atua i nia i te raˈi no te arueraa ia Iesu e ia Iehova. (Apokalupo 5:9-14) Ua oaoa aˈena teie mau mea i poietehia i to ratou iteraa i te tupuraa te opuaraa a Iehova i to ˈna faatia-faahou-raa i te mau kerisetiano haapao maitai tei faatavaihia e i to ˈna horoaraa no ratou te hoê tiaraa hanahana i nia i te raˈi. E i teie nei, i te itearaahia mai te nahoa rahi, te faatae ra te taatoaraa o te mau mea poietehia haapao maitai i nia i te raˈi i te mau himene arueraa navenave i te Atua ra. Parau mau, e tau faahiahia mau ïa te mahana o te Fatu ra no te taatoaraa o te mau tavini o Iehova. (Apokalupo 1:10) Auê ïa tatou i te fanaˈo e, i te mea e, i nia i te fenua nei, e nehenehe tatou e tahoê atu i to tatou reo i teie himene arueraa na roto i te pororaa i te Basileia o Iehova!

Te itearaahia mai te nahoa rahi

17. (a) Eaha te uiraa a te hoê o te mau matahiapo e 24, e eaha te nehenehe e manaˈohia, i te mea e ua ite teie matahiapo i te pahonoraa i te uiraa tei tuuhia ˈtu? (b) I anafea te horoaraahia te pahonoraa i te uiraa a teie matahiapo?

17 Mai te tau mai â o te aposetolo Ioane e tae roa ˈtu i te mahana o te Fatu ra, ua uiui noa te mau kerisetiano faatavaihia e o vai hoi te nahoa rahi. E mea tano iho â ïa e na te hoê o te mau matahiapo e 24 (e faahohoˈa ra i te mau kerisetiano faatavaihia o tei tae aˈena i nia i te raˈi) e huti i te ara-maite-raa o Ioane na roto i te hoê uiraa tano maitai. “Ua parau maira te hoê o te mau peresibutero ra ia ˈu, na ô maira, O vai eie nei feia e ahu i te ahu teatea nei? e mai hea mai â ratou? Ua parau atura vau ia ˈna, Ua ite oe, e tau raatira.” (Apokalupo 7:13, 14a) Oia mau, e nehenehe teie matahiapo e ite i te pahonoraa i te uiraa i tuuhia ˈtu e e nehenehe ta ˈna e faaite atu i te reira ia Ioane. E nehenehe e manaˈohia e, e peneiaˈe e tuhaa atoa ta te feia i faatia-faahou-hia no roto mai i te pǔpǔ o te mau matahiapo e 24 i roto i te faaiteraa i te mau parau mau a te Atua i to tatou nei mau mahana. I to ratou aˈe pae, ua iteahia i te mau melo o te pǔpǔ a Ioane e vai noa ra i nia i te fenua nei e o vai ra te nahoa rahi na roto i te hiˈopoa-maite-raa i te ohipa o ta Iehova e rave ra i rotopu ia ratou. Ua taa oioi ia ratou te auraa o te uira anaana o te maramarama a te Atua o tei turama i te reva teotaratia i te matahiti 1935 ra, i te tau maitihia e Iehova.

18, 19. (a) Ua huti te pǔpǔ a Ioane i te ara-maite-raa i nia i teihea tiaturiraa i te roaraa o te mau matahiti 20 e te mau matahiti 30, teihea râ huru taata o te haere noa ˈtura i te rahi e o tei farii i te poroi tei iteahia mai? (b) I te matahiti 1935, i te itearaahia mai te nahoa rahi eaha ïa te nehenehe e manaˈohia no nia i te mau 144 000? (c) Eaha ta te mau numera no nia i te mau taata i tae mai i te oroa Haamanaˈoraa e faaite ra?

18 I te roaraa o te mau matahiti 20 e i te omuaraa o te mau matahiti 30, ua haafaufaa rahi te pǔpǔ a Ioane i te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi, i roto i te mau vea e te mau buka e i roto atoa i te ohipa pororaa. E au ra e, e aitâ i naeahia te taatoaraa o te mau melo o te mau 144 000. Area râ, i te roaraa o te tau, ua faaite te hoê rahiraa taata e farii ra i te poroi e o te ohipa ra ma te itoito i roto i te pororaa i te anaanatae rahi no te oraraa mure ore i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. Aita ratou e hinaaro ra e haere i nia i te raˈi. E ere ïa te reira ta ratou e titau ra. E ere ratou no roto mai i te nǎnǎ iti, no roto mai râ ratou i te mau mamoe ê atu. (Luka 12:32; Ioane 10:16) I te mea e ua faaauhia ratou i te nahoa rahi o te mau mamoe ê atu i te matahiti 1935 ra, te haapapu ra ïa te reira e ua fatata i te hope te haaputuputuraa o te mau 144 000.

19 Te turu ra anei te mau numera i teie faaotiraa parau? E. I te matahiti 1938, 59 047 mau Ite no Iehova tei poro i roto i te ao atoa nei. I nia i taua numera ra, e 36 732 tei rave i te pane e te uaina i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu faatupuhia i te matahiti hoê, ei faaiteraa ïa e e tiaturiraa to ratou no te haere i nia i te raˈi. E mai reira mai, te iti noa ˈtura te rahiraa o teie mau taata e rave ra i te pane e te uaina, te tumu rahi no te mea ua faahope te mau Ite haapao maitai o Iehova i ta ratou hororaa i nia i te fenua nei na roto i te pohe. I te matahiti 1987, e 8 808 anaˈe o tei rave i te pane e te uaina i te oroa Haamanaˈoraa—oia hoi e 0,1 % anaˈe o te mau 8 965 221 taata o tei tae mai i taua oroa ra i te ao taatoa nei.

20. (a) I te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei eaha ïa te parau a te peretiteni o te Taiete i faaroohia no nia i te nahoa rahi? (b) Eaha te mau ohipa e faaite ra i teie nei e e nahoa rahi mau ïa teie?

20 I te haamataraa te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, ua haa o Satani ia faaea te auhune o te nahoa rahi. Ua taotiahia te ohipa a Iehova i roto e rave rahi mau fenua. I taua mau mahana poiri ra, e na mua iti aˈe i to ˈna poheraa i te avaˈe tenuare no te matahiti 1942, ua faaroohia o Joseph Rutherford, peretiteni o te Taiete Watch Tower, i to ˈna parauraa e: “Inaha, . . . e au ra e eita te feia rahi roa e haere i te rahiraa.” Mea taa ê râ te ohipa i tupu mai i raro aˈe i te haamaitairaa a te Atua! I te matahiti 1946, ua naeahia 176 456 rahiraa o te mau Ite e poro ra i roto i te ao atoa nei—e te rahiraa o ratou no roto mai ïa i te nahoa rahi. I te matahiti 1987, e 3 395 612 Ite e tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai i roto 210 fenua taa ê—HOÊ NAHOA RAHI mau ïa teie! E te haere noa ˈtura i te rahiraa.

21. (a) Mea nafea te haaputuputuraahia te nunaa o te Atua i te mahana o te Fatu ra i au maite ai i te orama a Ioane? (b) Mea nafea te haamataraa te tupuraa o te tahi mau parau tohu faufaa mau?

21 Ua au maite ïa te haaputuputuraahia te nunaa o te Atua i te mahana o te Fatu ra i te orama a Ioane: ua haaputuputuhia na mua ˈˈe te toea o te mau 144 000, e i muri iho te nahoa rahi. Mai ta Isaia i tohu, i teie nei, “i te mau mahana hopea ra,” te haere maira te mau taata o te mau nunaa atoa no te faatupuraa i te haamoriraa viivii ore a Iehova. Mea papu, ua mauruuru roa tatou i te mea e ua poiete Iehova “i te raˈi apî e te fenua apî.” (Isaia 2:2-4; 65:17, 18) Te amui ra Iehova “i te mau mea atoa i te Mesia ra, to te raˈi, e to te ao [fenua] nei, ei ia ˈna.” (Ephesia 1:10) Te mau kerisetiano faatavaihia e fatu ra i te Basileia i nia i te raˈi—e o tei maitihia i te roaraa o te mau senekele i mahemo mai te tau mai â o Iesu—o ratou ïa ‘te mau mea e vai ra i nia i te raˈi.’ E i teie nei, te iteahia ra te mau melo o te nahoa rahi o te mau mamoe ê atu mai te mau ‘mea’ matamua ‘e vai ra i nia i te fenua nei.’ Mai te peu e e tavini oe i te Atua ia au i teie faanahoraa, e ite ïa oe i te oaoa e a muri noa ˈtu.

Te mau haamaitairaa no te nahoa rahi

22. Eaha ˈtu â te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te nahoa rahi tei noaa ia Ioane?

22 Na roto i te arai tei faanahohia e te Atua, ua noaa ia Ioane te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i te nahoa rahi: “Ua parau maira oia [te matahiapo] ia ˈu, O te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra, e ua horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra. I parahi ai ratou i mua i te terono o te Atua ra, e i haamori ai ratou ia ˈna i te rui e te ao i roto i to ˈna ra hiero; e na tei parahi i nia iho i te terono ra e parahi i roto ia ratou nei [e tamǎrû ia ratou i to ˈna ra sekene].”Apokalupo 7:14b, 15.

23. Eaha ïa te ati rahi ta te nahoa rahi ‘i haere mai mai roto mai’?

23 Tau matahiti na mua ˈˈe, ua parau Iesu e e hope to ˈna haereraa mai ei Arii hanahana na roto i te “ati rahi . . . aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21, 22) No te faatupuraa i teie parau tohu, e tuu te mau melahi i na mataˈi e maha o te fenua no te haamou i te amuiraa a Satani i te ao nei. O Babulonia Rahi ïa, te hau emepera taatoa o te haapaoraa hape, te haamouhia na mua roa. I te hopea roa o te ati rahi, e faaora mai ïa Iesu i te toea o te mau 144 000 e vai noa nei â i te fenua nei, e tae noa ˈtu i te nahoa rahi.—Apokalupo 7:1; 18:2.

24. Eaha te tia i te mau melo o te nahoa rahi ia rave no te imiraa i te ora?

24 Eaha te tia i te mau melo o te nahoa rahi ia rave no te imiraa i te ora? Ua parau te matahiapo ia Ioane e “ua horoi [ratou] i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.” Maoti ra, ua faaohipa ratou i te faaroo ia Iesu, te Taata i hoo mai ia ratou, e ua pûpû ratou ia ratou iho no Iehova, e ua faaite ratou i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape e ua ‘tapea ratou i te hoê haava manaˈo maitai’ na roto i te hoê haerea tia. (Petero 1, 3:16, 21; Mataio 20:28) E mea mâ ïa ratou e te tia i mua i te aro o Iehova e te tapea ra ïa ratou ia ratou “eiaha ia viivii i teie nei ao.”—Iakobo 1:27.

25. (a) Mea nafea te nahoa rahi i te pǔpǔraa no Iehova “te haamori[raa] i te rui e te ao i roto i to ˈna ra hiero”? (b) Nafea tatou e nehenehe ai e parau e ‘te tamǎrû ra’ Iehova ‘i to ˈna sekene’ i nia i te nahoa rahi?

25 Hau atu â, ua riro mai ratou ei mau ite itoito no Iehova, te Atua ta ratou e “haamori . . . i te rui e te ao i roto i to ˈna ra hiero.” To roto atoa anei oe i teie nahoa rahi taata tei pûpû ia ratou no te Atua? Mai te peu e, e, e hopoia taa ê ïa ta oe i te tavini-tamau-raa ia Iehova i roto i te aua e vai ra i nia i te fenua nei o to ˈna ra hiero rahi i te pae varua. I to tatou nei mau mahana, i raro aˈe i te aratairaa a te mau kerisetiano faatavaihia, na te mau melo o te nahoa rahi e rave ra i te tuhaa rahi o te ohipa pororaa. Noa ˈtu te huru o ta ratou ohipa i te pae tino, ua faanaho te mau hanere tausani i rotopu ia ratou i to ratou oraraa no te rave i te taviniraa i te taime taatoa ei pionie. Noa ˈtu e tei roto oe i taua pǔpǔ pionie ra e aore ra aita, e mai te peu e tei roto oe i te nahoa rahi o te mau taata tei pûpû ia ratou no te Atua, e nehenehe oe e oaoa i te mea e ua faariro Iehova ia oe ei taata tia e ei hoa, e ua farii oia ia oe ei manihini i roto i to ˈna ra sekene no to oe faaroo e ta oe ohipa. (Salamo 15:1-5; Iakobo 2:21-26) E ‘tamǎrû’ Iehova ‘i to ˈna sekene’ i nia i te feia o ta ˈna e here ra, e e paruru oia ia ratou mai te hoê fatu utuafare maitai.—Maseli 18:10.

26. Eaha ˈtu â te mau haamaitairaa e noaa i te nahoa rahi?

26 Te na ô faahou ra te matahiapo: “E ore ratou e poia faahou, e ore hoi e poihâ faahou: e ore hoi ratou e tiaria e te mahana e te veavea. Na te Arenio hoi te parahi i ropu i te terono ra e faaamu ia ratou, e e aratai hoi ia ratou i te mau pape ora pihaa ra; e na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.” (Apokalupo 7:16, 17) Mea farii popou mau â o Iehova! Eaha râ te auraa hohonu mau o teie mau parau?

27. (a) Eaha te parau tohu a Isaia e faahaamanaˈo ra i te mau parau a te matahiapo? (b) Eaha te mea e faaite ra e ua haamata teie parau tohu i te tupu i te tau o Paulo?

27 A hiˈopoa anaˈe na i te hoê parau tohu mai teie atoa te huru: “Te na ô maira Iehova: Ua faaroo Vau ia oe i te taime au ra; ua tauturu Vau ia oe i te mahana e ora ˈi ra; . . . e ore ratou e poia, e ore hoi e poihâ; e ore hoi ratou e pohe i te veavea e te mahana: na tei aroha ia ratou e aratai ia ratou, e tae noa ˈtu i te pape pihaa ra.” (Isaia 49:8, 10; hiˈo atoa Salamo 121:5, 6.) Ua faahiti te aposetolo Paulo i te hoê tuhaa o teie parau tohu e ua faaohipa oia i te reira i te “mahana e ora ˈi ra” tei haamata i te Penetekose o te matahiti 33. Ua papai oia e: “(Te parau ra hoi oia [Iehova] e, Ua faaroo vau ia oe i te anotau au ra, e ua turu atu vau ia oe i te mahana faaoraraa ra: e inaha, teie taua anotau au ra; inaha, teie taua mahana faaoraraa ra.)”—Korinetia 2, 6:2.

28, 29. (a) Mea nafea te mau parau tohu a Isaia i te tupuraa i te senekele matamua? (b) Mea nafea te mau parau i papaihia i roto i te Apokalupo 7:16, i te tupuraa i nia i te mau melo o te nahoa rahi? (c) Eaha te mau haamaitairaa ta te nahoa rahi e fanaˈo ia aratai anaˈe te Arenio ia ratou i te mau “pape ora pihaa”? (d) No te aha e pǔpǔ hoê roa te nahoa rahi i rotopu i te huitaata nei?

28 Mea nafea teie parau tǎpǔ te haapapuraa i te mau tavini o te Atua e eita ratou e poia faahou, e poihâ faahou, e e veavea faahou i te mahana i tupu i taua anotau ra? Mea papu roa, e ua poia e ua poihâ mau te mau kerisetiano o te senekele matamua. (Korinetia 2, 11:23-27) Area râ, i te pae varua mea ravai maitai ratou. Ua mâhǎ maitai to ratou mau hinaaro, e no reira aita ratou i poia e i poihâ faahou i te mau mea i te pae varua. E hau atu â aita Iehova i faatae i te veavea o to ˈna riri rahi i nia ia ratou i to ˈna haamouraa i te amuiraa o te mau mea ati iuda i te matahiti 70. I to tatou nei mau mahana, hoê â ïa huru tupuraa to te mau parau i papaihia i roto i te Apokalupo 7:16, e tei tupu i te pae varua i nia i te mau melo o te nahoa rahi. I pihai iho i te mau kerisetiano faatavaihia, te fanaˈo ra ratou i te hoê rahiraa maa i te pae varua.—Isaia 65:13; Nahuma 1:6, 7.

29 Mai te peu e tei roto oe i teie nahoa rahi, mea papu e no te rahi o te maitai o to oe mafatu, ‘e himene hua ïa oe i te oaoa,’ noa ˈtu e eaha te mau mea tei erehia ra ia oe e te mau tamataraa o ta oe e faaruru ra i teie mau matahiti hopea o te faanahoraa o te mau mea a Satani. (Isaia 65:14) Mai teie ïa te huru, i teie nei iho â, e nehenehe te Arenio ‘e horoi i to oe roimata atoa.’ Te “mahana” veavea o te Atua, oia hoi te faautuaraa, eita ïa oe e mǎtaˈu faahou i te reira, e ia tuu-anaˈe-hia “na mataˈi e maha” o te haamouraa, peneiaˈe oe i te paruruhia i te “mahana e te veavea” o te riri o Iehova. I muri aˈe i taua haamouraa ra, e aratai ïa te Arenio ia oe ia fanaˈo roa oe i te mau “pape ora pihaa” no te faaora, oia hoi te taatoaraa ïa o te mau ravea faaineinehia e Iehova ia roaa ia oe te ora mure ore. E faatia-roa-hia to oe faaroo i roto i te toto o te Arenio, no te mea e faateitei-rii-maite-hia oe e tae noa ˈtu i te tia-roa-raa. E pǔpǔ hoê roa ïa te nahoa rahi i rotopu i te huitaata nei e tei roto atoa ïa oe i te reira pǔpǔ. Oia mau, te mau “mirioni” taata o taua pǔpǔ ra eita roa ˈtu ïa e pohe. E horoi mau ïa te Atua i to ratou roimata atoa.—Apokalupo 21:4.

E tia i te mau kerisetiano ia haapapu i to ratou titauraahia

30. Eaha te tiaturiraa faahiahia mau tei hohorahia e te orama a Ioane, e o vai “te taata e mau”?

30 Auê ïa tiaturiraa faahiahia mau ta teie mau parau e hohora mai nei! Te parahi ra Iehova iho i nia i to ˈna terono, e te arue amui ra te taatoaraa o to ˈna mau tavini, to te raˈi e to te fenua ia ˈna. Ua ite to ˈna mau tavini i te fenua nei i te huru faahiahia mau o teie hopoia i te tahoêraa i to ratou reo i teie himene arueraa o te haere noa ˈtura i te rahiraa. Ua fatata roa Iehova e o Iesu Mesia i te faatupu i te haavaraa e e faaroohia teie faˈiraa parau e: “Ua tae hoi i te mahana rahi no to ˈna ra riri, e o vai te taata e mau?” (Apokalupo 6:17) Mea iti roa: te toea o te mau 144 000 kerisetiano o tei tapaohia e ora nei â i te fenua nei e te hoê nahoa rahi o te mau mamoe ê atu o ratou anaˈe “te taata e mau,” oia hoi te ora mai e o ratou atoa.—Hiˈo Ieremia 35:19; Korinetia 1, 16:13.

31. Nafea te tupuraa te orama a Ioane i te ohiparaa i nia i te mau kerisetiano, faatavaihia i te varua aore ra melo no te nahoa rahi?

31 I to ratou iteraa i te reira, te haa uˈana nei te mau kerisetiano faatavaihia o te pǔpǔ a Ioane “ia tamau noa i ta ratou hororaa ia noaa te tapao e te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 3:14) Ua papu maitai ia ratou e ia au i te mau tupuraa o teie tau, e tia ia ratou ia faaite i te hoê faaoromai taa ê. (Apokalupo 13:10) I muri aˈe i to ratou taviniraa ia Iehova ma te haapao maitai e rave rahi matahiti, ua tapea maite ratou i to ratou faaroo e te oaoa ra ratou i te mea e “ua papaihia to [ratou] iˈoa i nia i te raˈi.” (Luka 10:20; Apokalupo 3:5) Ua ite atoa te mau melo o te nahoa rahi e “area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13) Noa ˈtu e ora mau te nahoa rahi na nia i to ˈna tiaraa ei pǔpǔ i te ati rahi, area râ e tia i te melo tataitahi ia aro ia vai mâ noa oia e ia rave i te ohipa.

32. I te mea e piti anaˈe pǔpǔ taata ‘e mau’ i te mahana o te riri o Iehova, eaha ïa te ohipa rû e tia ia ravehia?

32 Eita e nehenehe e parau e “e mau” te hoê taata e ere no roto i teie na pǔpǔ e piti i te mahana o te riri o Iehova. Eaha ïa te auraa no te mau mirioni taata o te faaite ra i te mau matahiti atoa i te faatura i te tusia o Iesu na roto i te haereraa mai i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa, aitâ ratou e faaohipa ra i te faaroo i roto i taua tusia ra e tae roa ˈtu ai i te pûpû i to ratou ora no Iehova, i te bapetizo ia ratou e i te tavini i te Atua ma te itoito? Eaha atoa te nehenehe e parauhia no te feia i tavini ia Iehova ma te itoito i te matamua ra, e o tei vaiiho i to ratou mafatu ia ‘teimaha i te peapea o teie nei ao’? E tia i teie mau taata atoa ia ara, e i muri iho ia vai ara noa, ‘ia nehenehe ratou e ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e e tia maite i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei’—Iesu Mesia! Te poto noa ˈtura hoi te taime!—Luka 21:34-36.

[Nota i raro i te api]

^ Hiˈo i te Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

^ Te Pare Tiairaa, vea beretane no te 1 no eperera 1918, api 98.

^ Ia au i te auraa mau, “i mua ia ˈna,” The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 119]

No ô mai i te Atua ra te mau tatararaa

Tau ahuru matahiti, to te pǔpǔ a Ioane imiraa e o vai te nahoa rahi, aita râ i iteahia ia ˈna te hoê faataaraa tano. No te aha? E itehia ïa ia tatou te tumu o te reira i roto i te mau parau a Iosepha, te hoê taata faaroo: “E ere anei no ô mai i te Atua ra te ite i te taoto nei?” (Genese 40:8) Anafea e mea nafea te Atua i te tatararaa i ta ˈna mau parau tohu? I te rahiraa o te taime e na reira oia, ia fatata te reira i te tupu e aore i te taime e tupu ai, ia nehenehe to ˈna mau tavini, o te imi ra i te taa i te reira, ia maramarama papu ratou i te auraa o te reira. Ua horoahia teie ite ia tatou nei “ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.”—Roma 15:4.

[Tumu parau tarenihia i te api 124]

Te mau melo o te nahoa rahi

▪ no roto mai ratou i te mau nunaa atoa, te mau opu atoa, te mau taata atoa e te mau reo atoa

▪ te tia noa ra ratou i mua i te terono o Iehova

▪ ua horoi ratou i to ratou ahu e ua teatea i te toto o te Arenio

▪ te na ô ra ratou e no ǒ mai to ratou ora ia Iehova ra e ia Iesu

▪ te haere maira ratou mai roto mai i te ati rahi

▪ te tavini ra ratou ia Iehova i roto i to ˈna hiero i te rui e te ao

▪ te paruruhia ra e te faaamuhia ra ratou e Iehova ma te here

▪ te arataihia ra ratou e Iesu i te mau pape ora pihaa

[Hohoˈa api taatoa i te api 121]

[Hohoˈa i te api 127]

Tei te Atua e tei te Arenio te ora o te nahoa rahi

[Hohoˈa i te api 128]

E aratai te Arenio i te nahoa rahi i te mau pape ora pihaa