Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te “Faufaa Tahito” — E nehenehe anei e tiaturi i te reira?

Te “Faufaa Tahito” — E nehenehe anei e tiaturi i te reira?

Pene 4

Te “Faufaa Tahito” — E nehenehe anei e tiaturi i te reira?

I roto i te mau pene i mua nei, e tuatapapa tatou i te tahi mau manaˈo faahapa ta te mau taata faahapa o to tatou nei tau e horoa nei no te Bibilia. Te parau nei vetahi pae e te faahapahapa ra oia ia ˈna iho e “aita oia e tuati ra e te ite aravihi”. E tuatapapahia ˈtu teie mau manaˈo i muri iho. Ia faaea na mua na râ tatou i nia i te hoê faahaparaa e pinepine i te faaroohia, oia hoi: e buka aai noa te Bibilia. Te vai ra anei ta te mau taata faahapa i te Bibilia e mau tumu maitai no te haapapu mai i te reira? No te ite atu, e hiˈopoa na mua anaˈe na i te mau Papai hebera, parau-atoa-hia “Faufaa Tahito”.

1, 2. Mea nafea te haruraahia o Ieriko i te tupuraa, e eaha te mau uiraa i uihia no nia i taua tumu parau ra?

 TEI roto tatou i te hoê oire i haruhia. E rave rahi mau taata i na roto atu i te pape Ioridana e te puhapa ra i teie nei i mua i te mau patu teitei o te oire. Teie râ, a hiˈo maitai na: mea huru ê mau to ratou faanahonahoraa no te tamaˈi! A ono atura mahana te maoro to te mau nuu haaati-noa-raa i te oire i te mahana tataitahi, ma te ore e maniania. Te apee atura te hoê pǔpǔ perepitero ia ratou, e na te taˈi noa o ta ratou mau pu e faaore roa i te muhu ore. I teie nei râ mahana, i te hitu o te mahana, te haaati ra te nuu i te oire e hitu haaatiraa ma te muhu ore. E inaha, te faaoto atura te mau perepitero i ta ratou mau pu ma to ratou puai atoa. Faaea ˈtura te mau faehau i te muhu ore noa e ua tuô ihora ratou i te hoê tuô tamaˈi: te topa maira te mau patu rarahi i roto i te hoê ata repo puehu, e aita aˈera ïa te oire i nehenehe e paruru faahou ia ˈna. — Iosua 6:1-21.

2 Mai teie ïa te huru to te buka a Iosua, te ono o te buka o te mau Papai hebera, faataaraa mai i te hiˈaraa o Ieriko i tupu fatata e 3 500 matahiti i teie nei. Ua tupu mau râ anei te reira? E rave rahi iho â ïa mau taata e turu nei i te parau no te manaˈo faahapa teitei, i te pahono mai ma te ore e haamarirau e, aita teie ohipa i tupu *. Te turu nei hoi ratou e e mau aai anaˈe to roto i te buka a Iosua, mai roto atoa i na buka e pae na mua ˈtu i roto i te Bibilia, e ua papaihia e rave rahi senekele i muri aˈe i tupu ai te mau ohipa i manaˈohia e ua tupu. E rave rahi mau taata ihipǎpǎ o te horoa mai i te hoê pahonoraa mai te reira atoa te huru. Ia au i to ratou manaˈo, e nehenehe e parau e aita te oire no Ieriko e vai ra i te taime te mau ati Iseraela i tomo mai ai i te fenua ra i Kanaana.

3. No te aha e mea faufaa roa ia ite tatou e mea tano anei te aamu o te Bibilia aore ra eita?

3 E ere teie mau faahapara manaˈo i te mau faahaparaa faufaa ore. Oia mau, ia taio tatou i te Bibilia mai te haamataraa e tae atu i te hopea, e ite mau ïa tatou e e auraa fatata roa ta ta ˈna mau haapiiraa e horoa maira e te Tuatapaparaa. E ohipa ta te Atua e faaau maira i te mau tane, te mau vahine, te mau utuafare fetii e te mau nunaa i vai mau na, e ua horoa mai oia i ta ˈna mau faaueraa na te hoê nunaa i vai mau na. Ia patoi te mau taata tuatapapa irava no teie nei tau i te aamu o te Bibilia, te patoi atoa ra ïa ratou i te faufaa e te parau mau o ta ˈna poroi. Mai te peu e e parau iho â te Bibilia na te Atua, ua riro ïa ta ˈna mau aamu ei mau aamu tei tia ia tiaturihia e aita roa ˈtu e aai to roto. E hiˈopoa anaˈe na râ mai te peu e e nehenehe mau iho â ta te feia e feaa ra to ratou manaˈo no nia i te aamu o te Bibilia, e na reira.

Te parau no te manaˈo faahapa teitei — E nehenehe anei e tiaturi?

4-6. A faahiti mai na te tahi mau manaˈo patoi o Wellhausen no nia i te aamu.

4 I te senekele XVIII e te XIX to te manaˈo faahapa teitei o te Bibilia tupu-maitai-raa. I roto i te piti o te afaraa o te senekele XIX to Julius Wellhausen, te hoê taata helemani e faahapa i te Bibilia, faatuiraa i te roo o te haapiiraa tumu ore ra, oia hoi ua papaihia na buka matamua e ono o te Bibilia, mai te buka a Iosua, i te senekele V hou to tatou nei tau, oia hoi hoê tausani matahiti i muri aˈe i te mau ohipa ta ratou e faatia ra e tupu ai. Te haapapu ra râ o Wellhausen e e mau materia tahito roa ˈˈe te vai ra i roto i taua mau buka ra​1. Ua tuatapapahia teie parau tumu ore i roto i te neneiraa 11 o te Buka parau paari beretane, i piahia i te matahiti 1911 ra. Teie te taiohia ra i roto: “Ua riro te buka Genese ei buka i papaihia i muri aˈe te mau ati Iseraela i hopoi-tîtî-hia ˈi, e te vai ra i roto te hoê parau na te mau perepitero i muri aˈe i te hopoi-tîtî-raahia (P) [perepitero] e te mau parau tahito roa ˈˈe e ere na te mau perepitero o te taa ê papu maitai hoi i te P i te pae no te reo, no te huru papairaa e no te faaroo.”

5 No Wellhausen e no te mau taata hoê â manaˈo e to ˈna, te mau papai atoa e vai ra i te omuaraa o te mau Papai hebera, “e ere ïa i te Tuatapaparaa, e mau peu tutuu matauhia râ e te nunaa​2”. Oia hoi, e mau aamu anaˈe teie no te mau ohipa e tupu a muri aˈe i Iseraela. No reira, aita roa ˈtu ïa te au ore i rotopu ia Iakoba e o Esau i tupu aˈenei, te faaite ra râ i te parau no te au ore e tupu i muri aˈe i rotopu i te mau ati Iseraela e te mau ati Edoma.

6 No reira, te parau atoa ra taua mau taata fahapahapa manaˈo ra e, aita roa ˈtu i faauehia ˈtu ia Mose e patu i te afata faufaa e aita hoi te sekene, te pu o te haamoriraa a te mau ati Iseraela i roto i te medebara i iteahia aˈenei. Te tiaturi atoa ra ratou e ua haamauhia te autahuˈaraa no roto mai ia Aarona tau matahiti noa na mua ˈˈe o Ierusalema e haamouhia ˈi na to Babulonia, haamouraa ia au hoi i to ratou manaˈo, i tupu i te omuaraa o te senekele VI hou to tatou nei tau​3.

7, 8. Ua niu o Wellhausen i to ˈna mau manaˈo i nia i teihea mau “haapapuraa”, e e mau haapapuraa paari maitai anei te reira?

7 Teie râ, eaha te mau “haapapuraa” ta te feia o te manaˈo faahapa teitei e horoa mai nei no te turu i to ratou manaˈo? Te faahua parau nei ratou e e nehenehe ta ratou e vahi maite i te mau parau o te mau buka matamua o te Bibilia ei mau tuhaa parau taa maitai. Te parau ra ratou e, i te rahiraa o te taime, te mau irava bibilia te vai ra te parau ra ’Elo·himʹ anaˈe (te Atua na roto i te reo hebera), na te hoê anaˈe ïa taata papai i papai i te reira, e te mau irava i reira e itehia ˈi te iˈoa o te Atua, oia hoi o Iehova, e taata ê atu â ïa tei papai i te reira — mai te huru ra ïa e aita te hoê taata papai i nehenehe e faaohipa i na parau e piti nei​4!

8 Oia atoa, i te mau taime atoa e itea ˈi te aamu o te hoê ohipa i tupu hau atu i te hoê taime i roto i te hoê buka, e parau ïa ratou e e piti taata i papai i taua buka ra. Inaha hoi, te horoa mai nei te mau papai tahito roa ˈˈe i papaihia na roto i te mau reo no te pae Hitia tooa o te râ ma, i te tahi mau hiˈoraa no te tahi mau parau tei faahitihia e piti taime. Te manaˈo-atoa-hia ra e, ia taui te huru papairaa, ua taui atoa ïa te taata papai. Inaha hoi, te taui atoa nei te mau taata papai buka o teie nei tau i ta ratou huru papairaa i roto i te roaraa o to ratou toroa, aore ra ia au i te mau tumu parau ta ratou e tuatapapa *.

9-11. Eaha vetahi o te mau hape taa maitai o te manaˈo faahapa teitei o to tatou nei tau?

9 Te vai ra anei te tahi noa ˈˈe haapapuraa no te turu i taua mau manaˈo tumu ore ra? Aita roa ˈtu. Mai tei faaitehia mai, “noa ˈtu te faahiahia te faito o te manaˈo faahapa, o te mau ohipa tumu ore e te papu ore ta ˈna e atuatu ra; te mǎtaˈu nei hoi oia e ia hiˈopoa-faahou-hia oia, ia patoihia mai, aore ra ia monohia. O te hoê ohipa teie no te pae o te feruriraa, e nehenehe e faatupu e rave rahi manaˈo e e nehenehe atoa te manaˈo e feaa e taua huru ohipa nei​5.” Hau aˈe i te tahi atu manaˈo faahapa, “o te mau ohipa tumu ore e te papu ore” ta te manaˈo faahapa teitei i te Bibilia e atuatu nei.

10 Te haapapu maira o Gleason L. Archer, Jr., i te tahi atu â vahi hape i roto i te mau parau a te manaˈo faahapa teitei. Te fifi, ta ˈna ïa e parau ra, “te haamata ra ïa te haapiiraa a Wellhausen i nia i te tahi noa manaˈo tumu ore, te tamatahia nei ma te fifi hoi, i te haapapu: te haapaoraa a Iseraela, mai te tahi noa ˈtu ohipa faaroo, e hotu ïa no roto mai i te tereraa o te mau mea, i faatupu-noa-hia e te taata​6”. Oia hoi, ua patu o Wellhausen e te mau taata hoê â manaˈo e to ˈna i to ratou huru feruriraa i nia i te manaˈo tumu ore ra e e parau noa te Bibilia na te taata.

11 I te matahiti 1909 ra, ua faaite mai te Buka parau paari ati iuda (beretane) e piti vahi paruparu o te haapiiraa tumu ore a Wellhausen: “Tei nia noa hoi te mau parau i noaa mai ai ia Wellhausen te manaˈo o te mau taata faahapa bibilia atoa o to tatou nei tau, e piti na manaˈo tumu ore i te mauraa: a tahi, rahi noa ˈtu â te hoê haapaoraa i te tupu, mea fifi roa atoa ïa ia faataa i ta ˈna mau ohipa faaroo; te piti, te hohora papu nei te mau tumu faahororaa tahito roa ˈˈe i te hoê peu faaroo i te omuaraa o to ˈna tupuraa. Te patoihia ra te manaˈo matamua na te mau mea e itehia ra i roto i te mau huru oraraa tahito, e aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe haapapuraa e itehia ra i roto i te tuatapaparaa i te mau peu faaroo mai te itehia ra i te fenua Inidia, e turu ra i te piti o te manaˈo.”

12. Eaha ta te pae no te ihipǎpǎ i faaite mai no nia i te manaˈo faahapa teitei o to tatou nei tau?

12 Te vai ra anei te hoê ravea no te hiˈopoa e mea tano anei te mau manaˈo tumu ore i horoahia mai e te manaˈo faahapa teitei? Te na ô râ te buka i faahitihia na mua ˈtu e: “Tei nia te rahiraa o te mau manaˈo o Wellhausen i te manaˈo faahapa i te pae no te tuatapaparaa i te mau parau, i te mauraa, e e tia hoi ia hiˈopoa-faahou-hia ia au i ta te pae no te ihipǎpǎ matauhia e horoa maira.” Teie râ, ua haapapu mai anei te pae no te ihipǎpǎ, i roto i te roaraa o te tau, i te mau manaˈo o Wellhausen? E vaiiho anaˈe na tatou i te Buka parau paari apî beretane ia pahono mai: “Ta te manaˈo faahapa i te pae no te ihipǎpǎ e titau ra, te haapapuraa ïa i te tanoraa o te mau parau e turu i te Aamu e e tano hoi i te mau tau tahito roa ˈˈe [o te aamu bibilia] e te patoiraa i te haapiiraa, oia hoi te aamu o te Pentateuque [mau aamu e vai ra i roto i te mau buka matamua o te Bibilia], e hiroa noa ïa te reira no te mau ohipa i tupu a muri aˈe.”

13, 14. No te aha te roo o te manaˈo faahapa teitei i horoahia mai e Wellhausen e haere noa ˈi noa ˈtu te papu ore o to ˈna mau niu?

13 No te aha râ hoi te manaˈo faahapa teitei e titau-rahi-hia ˈi e te mau taata e parauhia e mau taata maramarama no to tatou nei tau, noa ˈtu to ˈna mau manaˈo hape? No te mea noa te parau ra oia ia ratou i te mea ta ratou e hinaaro ra e faaroo. Mai teie te huru to te hoê taata tuatapapa i te parau bibilia o te senekele XIX horoaraa mai i to ˈna manaˈo: “No ˈu nei, e nehenehe vau e parau e te buka a Wellhausen, o te buka faahiahia roa ˈˈe ïa o te mau buka atoa; te parau fifi mau hoi no nia i te tupuraa mai te Faufaa Tahito, ua afaro ïa i teie nei ia au maite i te parau no te tupuraa mai te taata, faaueraa tumu ta ˈu e faahepo nei ia ˈu iho i te faatuati i te aamu o te mau haapaoraa atoa​7.” Mai te huru ra ïa e, ia au i te manaˈo o teie nei taata, mea afaro roa te manaˈo faahapa teitei e te mau manaˈo o te mau taata e turu ra i te haapiiraa tumu ore, oia hoi e mea tupu noa mai te mau mea atoa. Inaha, hoê â tumu ta taua na haapiiraa tumu ore ra e piti e turu ra, no te mea ia faaore te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa i te hinaaro e tiaturi i te hoê Poiete, te haapapu ra ïa te manaˈo faahapa teitei a Wellhausen e aita e faufaa e tiaturi e mea faauruahia mai te Bibilia e te Atua.

14 I teie nei senekele e XX, senekele no te ite i niuhia i nia i te feruriraa, mea farii aˈe na te mau taata e parauhia e mau taata maramarama, i te Bibilia ei parau na te taata eiaha râ ei parau na te Atua *. Mea ohie aˈe na ratou ia tiaturi e ua papaihia te mau parau tohu i muri aˈe taua mau parau ra e tupu ai, maoti i te farii e mea tano iho â taua mau parau ra. Mea maitai aˈe na ratou ia tuu i te mau semeio o te Bibilia i roto i te mau aai, aore ra te mau pehepehe matauhia e te huiraatira, maoti hoi i te manaˈo e e mau ohipa mau iho â te reira i tupu. Aita râ hoi ta ratou mau haapiiraa, tei teimaha i te mau manaˈo pae tahi, e horoa mai nei i te tahi noa ˈˈe tumu papu no te patoi i te parau mau o te mau Papai. E mau hapa rahi mau teie e itehia ra i roto i te manaˈo faahapa teitei e aita ta ˈna mau faahapahaparaa i nehenehe e haapapu mai e e ere te Bibilia i te Parau na te Atua.

Te haapapu ra anei te pae no te ihipǎpǎ i te Bibilia?

15, 16. Teihea arii no Tahito ra i faahitihia i roto i te Bibilia, ta te pae no te ihipǎpǎ i haapapu mai e ua ora mai iho â oia?

15 Ua riro te pae no te ihipǎpǎ ei tuhaa tuatapaparaa paari aˈe i te manaˈo faahapa teitei. Maoti te mau heruraa ta ratou i rave i roto i te mau mea i toe mai o te mau nunaa tahito, ua taoˈahia to tatou ite no nia i te ao i tahito ra maoti te mau taata tuatapapa i te parau no te ihipǎpǎ, e i roto e rave rahi mau tuhaa. Eita ˈtura ïa tatou e maere ia haapapu pinepine mai te mau parau i ravehia i te pae no te ihipǎpǎ, i te aamu bibilia. Ua faatano hoi te pae no te ihipǎpǎ, i te tahi taime, i te Bibilia i mua i te feia e patoi mai ia ˈna.

16 E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa. Ia au i te buka a Daniela, hou aˈe oia e topa ˈtu ai i roto i te rima o to Peresia, te arii hopea o Babulonia, o Belesazara ïa (Daniela 5:1-30). I te mea hoi e aita roa ˈtu e faahitihia ra i te parau no teie nei arii i te tahi atu vahi maoti râ i roto anaˈe i te Bibilia, ua parauhia ˈtura ïa e te hape ra oia e aita roa ˈtu o Belesazara i vai aˈenei. E i muri iho, i roto i te roaraa o te senekele XIX, ua itehia mai i roto i te mau toetoea patu, i te pae apatoa no te fenua Irakia, e rave rahi mau taoˈa rii e mau papai mai te naero rii ra te huru to nia iho. I roto i taua mau papai ra, te vai ra te hoê pure e ani ra e ia maitai te tamaiti matahiapo a Nabonide, arii no Babulonia. E o vai te iˈoa o taua tamaiti ra? O Belesazara ïa!

17. Nafea ia faataa e te faariro ra te Bibilia ia Belesazara ei arii, inaha hoi o te tiaraa tamaiti hui arii ta te rahiraa o te mau papai i itehia mai, e horoa ra no ˈna?

17 E nehenehe atura ïa e parau e, te vai ra iho â te hoê Belesazara, teie râ, ua arii anei o ˈna i te taime o Babulonia i hiˈa ˈi? Te na ô ra te rahiraa o te mau parau i itehia mai i muri iho e e tamaiti o ˈna na te arii, aore ra e tamaiti hui arii mono. Teie râ, maoti te tahi papai i matauhia i te pii “Parau faatihaehae ia Nabonide”, e nehenehe ai tatou e taa i to ˈna toroa mau. Teie ta tatou e taio: “Ua tuu atura oia (Nabonide) i te taatoaraa o te mau nuu i roto i te rima o ta ˈna tamaiti matahiapo (Bêlsharuçur [...]) e tei raro aˈe atura ïa te hoê nuu (o te mau taata) no te mau fenua atoa, i ta ˈna faatereraa; ua faaatea ê maira o ˈna ia ˈna (mai te mau mea atoa), ua haamau aˈera ia ˈna ei arii​8.” Mea na reira ˈtura ïa te horoaraahia ˈtu i roto i te rima o Belesazara te tiaraa arii, o tei faariro mau hoi ia ˈna ei arii *. Te faaite maira ïa to ˈna tiaraa i mua ia Nabonide, to ˈna metua tane, e no te aha, i roto i te oroa hopea ta ˈna i horoa i Babulonia, oia i pûpû atu ai ia Daniela i te tiaraa toru i roto i te aorai (Daniela 5:16). Oia mau, o te piti noa o te taata faatere o te Hau emepera o Belesazara, i muri noa mai ia Nabonide.

Te tahi atu mau faaiteraa

18. Mea nafea to te pae no te ihipǎpǎ haapapuraa mai e ua faaineine mai te faatereraa a Davida i te hau e te ruperupe?

18 I te parau mau, te turuhia ra te tanoraa mau o te mau aamu o te Bibilia na te mau ohipa e rave rahi i itehia mai i te pae no te ihipǎpǎ. No reira, te faataa maira te Bibilia i te maitai rahi i itehia e Iseraela i muri aˈe i to Solomona monoraa mai i te arii ra o Davida, to ˈna metua tane. Teie ta tatou e taio ra: “O Iuda e o Iseraela e feia rahi ïa, mai te one tahatai ra ïa i te rahi, i te amuraa e te inuraa e te faaarearearaa ia ratou.” (Te mau Arii 1, 4:20). Te turu ra hoi teie parau i taua faataaraa parau nei e na ô ra e: “Te faaite ra te mau ohipa i itehia mai i te pae no te ihipǎpǎ i te parau no te hoê maraaraa i te pae no te fanauraa i te tamarii i Iuda i te senekele X hou ia I. M. e i muri aˈe. Ua faatupu te hau e te ruperupe ta Davida i aratai mai, e rave rahi mau oire​10.”

19. Eaha atu â te tahi mau haamaramaramaraa ta te pae no te ihipǎpǎ e horoa maira no nia i te tamaˈi i rotopu ia Iseraela raua o Moabi?

19 I muri aˈe, ua noaa aˈera ia Iseraela, tei riro hoi ei nunaa taa ê mau no Iuda, te fenua no Moabi, te hoê tuhaa fenua tapiri mai. Tau taime i muri iho, ua orure hau aˈera to Moabi i raro aˈe i te aratairaa a to ratou raatira, oia hoi te arii no Mesa. Ua tahoê aˈera o Iseraela raua o Iuda e o Edoma, te hoê basileia tapiri mai, no te aro i te fenua Moabi (Te mau Arii 2, 3:4-27). Te vahi faahiahia roa, i te matahiti 1868 ra, ua itehia i Transjordanie te hoê pǎpǎ ofai (te vai ra te mau papai i nia iho) i reira to Mesa iho faataaraa mai i te parau no te mau ohipa i tupu na roto i te reo moabi.

20. Eaha ta te pae no te ihipǎpǎ e haapii maira ia tatou no nia i te haamouraahia o Iseraela na to Asura?

20 I muri iho, i te matahiti 740 hou to tatou nei tau, ua faatia aˈera te Atua i to Asura ia haamou roa i te basileia i te pae apatoerau no Iseraela (Te mau Arii 2, 17:6-18). Ia au i te vahine tuatapapa i te parau no te ihipǎpǎ ra o Kathleen Kenyon, e nehenehe te faataaraa bibilia no nia i taua ati i tupu ra e aratai ia tatou “ia aniani e aita anei i faarahi-roa-hia i te parau”. Mai te reira mau anei râ? Te na ô faahou ra oia e: “ Fatata roa te mau ohipa i itehia i te pae no te ihipǎpǎ no nia i te hiˈaraa te basileia o Iseraela, i te mea papu aˈe i te aamu bibilia. (...) Ua riro te haamou-roa-raahia te mau oire iseraela no Samaria e no Hazor, tae noa ˈtu i to Megido, ei haapapuraa taa maitai e aita te taata papai [bibilia] e faarahi noa ˈˈera i te parau​11.”

21. Eaha te mau haapapuraa ta te pae no te ihipǎpǎ e horoa maira no nia i te faatîtîraahia o Iuda na to Babulonia?

21 I muri aˈe â, te faaite maira te Bibilia e i raro aˈe i te faatereraa a te arii ra o Iehoiakina, ua haaati aˈera hoi to Babulonia ia Ierusalema e ua haru aˈera i taua oire ra. E itehia taua ohipa ra i tupu i roto i te mau parau o Babulonia, te tahi pǎpǎ i papaihia ma te mau parau mai te mau naero te huru e tei itehia mai e te mau taata tuatapapa i te parau no te ihipǎpǎ. Teie ta tatou e taio ra: “Ua haere maira te arii no Akkad [Babulonia] (...) i mua i te oire no Yahudu (Iuda) i te avae no addar, i te piti o te mahana (...) ua haru maira oia i te oire​12.” Ua hopoihia o Iehoiakina i Babulonia e ua tapeahia hoi i roto i te fare tapearaa. I muri iho râ, ia au i te Bibilia, ua matara ˈtu oia na roto i te fare auri e ua horoahia ˈtu te tahi faito maa na ˈna (Te mau Arii 2, 24:8-15; 25:27-30). Ua haapapuhia taua ohipa nei i tupu na te mau parau a te hau i itehia i Babulonia, o te faataa mai i te parau no te mau faito maa i hopoihia ˈtu na “Yaˈukîn [Iehoiakina], arii no te fenua no Yahudu​13”.

22, 23. Eaha te mau auraa e vai ra i rotopu i te pae no te ihipǎpǎ e te mau aamu e horoahia maira e te Bibilia?

22 No nia i te mau auraa e vai ra i rotopu i te pae no te ihipǎpǎ e te mau aamu o te Bibilia, te parau ra te orometua ra o David Noel Freedman e: “I te paeau rahi, mai te huru râ ïa e te haapapu ra te pae no te ihipǎpǎ i te faufaaraa o te aamu o te faatiaraa parau a te Bibilia. I roto i ta ˈna mau reni rarahi, te tano maitai ra te tuatapaparaa i te pae no te tau mai te tau o te mau patereareha mai e tae mai i te tau o te F[aufaa] A[pî], i te mau haapapuraa e horoahia maira i te pae no te ihipǎpǎ. (...) Papu maitai e e hiˈopoa maite te mau ohipa e itea mai a muri aˈe, i te haavaraa paruparu mau hoi e horoahia ra i teie mahana i nia i te parau tutuu bibilia, e na ô ra e ua niuhia oia i nia i te mau aamu i tupu mau iho â e ua vaiihohia mai ma te aueue ore, noa ˈtu â ïa e eita oia e nehenehe e faarirohia ei aamu i roto i te auraa faahapa aore ra a te ite aravihi.”

23 I muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraa i te mau tutavaraa i ravehia e te manaˈo patoi teitei no te faahapa i te Bibilia, te na ô râ o Freedman e: “Te mau tamataraa a te feia tatara i te auraa o te mau irava bibilia no teie nei tau no te hamani faahou i te aamu bibilia — ei hiˈoraa, te haapiiraa a Wellhausen e ite ra i roto i te tau patereareha, i te hoê noa hiroa o te faatereraa hui arii amahamaha; aore ra ta Noth e ta te mau taata e turu i ta ˈna haapiiraa, teie e ore e farii nei i te aamu a Mose, a te exodo, e teie e hamani faahou nei i te aamu taatoa o Iseraela — aita hoi taua mau tamataraa ra i mau maitai i mua i te mau ohipa i itehia i te pae no te ihipǎpǎ mai te faatiaraa parau a te Bibilia​14.”

Te hiˈaraa o Ieriko

24. Eaha ta te Bibilia e haapii maira ia tatou no nia i te hiˈaraa o Ieriko?

24 E nehenehe anei e parau e, i te mau taime atoa, te turu papu ra te pae no te ihipǎpǎ i te Bibilia? Eita; te vai ra te tahi mau taa-ê-raa. Te hoê o taua mau taa-ê-raa ra, no nia ïa i te haruraahia maere mau o Ieriko, i faataahia mai i te omuaraa o taua pene nei. Ia au i te Bibilia, o Ieriko te oire matamua ta Iosua i haru mai a aratai noa ˈi oia i te mau ati Iseraela i roto i te fenua i Kanaana. Te tuu ra te tuatapaparaa bibilia no nia i te tau o te hiˈaraa o taua oire nei i roto i te afaraa matamua o te senekele XV hou to tatou nei tau. A noaa mai ai taua oire ra, ua tutui-taatoa-hia o Ieriko e ua vai taata ore noa aˈera e hia rahiraa senekele. — Iosua 6:1-26; Te mau Arii 1, 16:34.

25, 26. Eaha te mau faaotiraa taa ê ta na taata tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ e piti, tei heru hoi i te vahi tei reira o Ieriko i te vairaa, i horoa mai?

25 Na mua ˈˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua faatupu aˈera te orometua ra o John Garstang i te tahi mau heruraa i nia i te vahi i manaˈohia e tei reira te vairaa o Ieriko. Ua ite maira hoi oia e mea tahito roa taua oire ra e e rave rahi taime to ˈna haamouraahia e to ˈna patu-faahou-raahia. Ua tapao maira o Garstang e, i roto i te hoê o taua mau haamouraahia ra, ua hiˈa te mau patu mai te huru ra ïa e o te hoê aueueraa fenua tei tupu, e ua ura te taatoaraa o te oire. Te parau ra oia e ua tupu taua mau ohipa ra i te matahiti 1400 hou to tatou nei tau, te hoê taio mahana fatata roa i te taio mahana ta te Bibilia e horoa ra no nia i te haruraahia mai o Ieriko e Iosua​15.

26 Ia oti te tamaˈi, ua aratai faahou aˈera o Kathleen Kenyon, te tahi â vahine tuatapapa i te parau no te ihipǎpǎ, i te tahi mau heruraa apî i nia i te vahi tei reira o Ieriko i te vairaa. Ua faaoti aˈera hoi oia e mea tahito atu â te mau patu i hiˈa e ta Garstang i haapapu mai, e hia rahiraa senekele te maoro i te taio mahana ta ˈna i horoa mai. Ua faaoti aˈera hoi o Kathleen Kenyon e ua tupu taua haamouraa rahi o te oire o Ieriko ra i te senekele XVI hou to tatou nei tau, e ua haapapu râ e aita hoê noa ˈˈe oire i nia i te vahi tei reira o Ieriko i te senekele XV, i te tau, ia au i ta te Bibilia e parau ra, o Iosua i haru mai ai i taua oire ra. Te horoa atoa maira oia i te tahi mau tapao e nehenehe atu ai e manaˈo e ua tupu te tahi â haamouraa i taua vahi ra i te matahiti 1325 hou to tatou nei tau e ua na ô atoa aˈera hoi e: “Mai te peu e e tia ia tahoê te haamouraahia o Ieriko i te hoê haruraa fenua i ravehia e Iosua, o taua taio mahana ra [ïa] ta te pae no te ihipǎpǎ e faaau atu​16.”

27. No te aha e ore roa ˈi e tia ia tatou ia faaea noa i nia i te mau taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te pae no te ihipǎpǎ e te Bibilia?

27 E tia anei ia parau e ua hape te Bibilia? Eita roa ˈtu; eiaha ia moehia ia tatou e mai te peu e haamaramarama mai te pae no te ihipǎpǎ i te tau tahito, e ere hoi ta ˈna mau haamaramaramaraa i te mea papu roa. Mea papu ore roa hoi i te tahi taime, ia au i ta teie manaˈo e horoahia ra e haapapu ra: “Atae hoi e e ere te mau ohipa i iteahia mai i te pae no te ihipǎpǎ i te mea papu roa e, oia hoi, e otia to ratou​17.” E parau mau te reira no te mau tau matamua o te aamu o Iseraela, tau ta te pae no te ihipǎpǎ e ore e haamaramarama maitai ra. E eita atoa iho â ta ˈna e nehenehe e na reira no nia i te oire no Ieriko, mea ino roa ˈtu hoi te mau toetoea i reira.

Te mau otia o te pae no te ihipǎpǎ

28, 29. Eaha, ia au i te tahi mau aivanaa, vetahi mau otia o te pae no te ihipǎpǎ?

28 Te farii nei te mau taata tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ iho e e otia to ta ratou mau tuatapaparaa. Te faataa ra o Yohanan Aharoni e: “Ia tuatapapa tatou i te tuhaa no te tatararaa i te aamu aore ra te aamu no nia i te mau vahi i reira te tahi mau ohipa i te tupuraa, e haere roa ïa te taata tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ i rapaeau mai i te tuhaa o te mau ite aravihi papu maitai e e tia hoi ia ˈna ia rave mai i te mau manaˈo no te faataa i te mau ohipa e te tahi atu â mau manaˈo rii a haamau atu ai te tahi tabula tuatapaparaa na ˈna​18.” Ma te faahiti i muri iho i te parau no te taio mahana o te mau ohipa taa ê i iteahia mai, te na ô râ oia e: “E tia ia tatou ia haamanaˈo e e ere pauroa te mau taio mahana i te mau taio mahana papu maitai e, i roto e rave rahi mau tuhaa, e ore e nehenehe e tiaturihia”, ma te manaˈo atoa ra e te vai ra ta te mau taata tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ, i teie mahana, te tahi mau tumu e rahi roa ˈtu ai ratou i te papu i ta ratou mau taio mahana ia faaauhia i mutaa ihora​19.

29 I te uiraa ra e “E nehenehe anei e parau e e mau ravea papu maitai te mau ravea i te pae no te ihipǎpǎ, e mau ravea mau e au i te ite aravihi?”, te pahono ra te buka ra Te ao o te Faufaa Tahito (beretane) e: “Mea papu aˈe te manaˈo o te feia e tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ i te taime ratou e tatara mai ai i te hoê taoˈa, eiaha râ i te taime ratou e haaparaparau ai i taua taoˈa ra, noa ˈtu â ïa e te itehia ra te manaˈo taata i roto i te parau no te mau ravea i faaohipahia no te ‘heru’ i te fenua. E haamoe iho â ïa ratou i ta ratou mau ravea haapapuraa a heru noa ˈi ratou i te mau tuhaa o te fenua, e inaha, eita ˈtura ta ratou e nehenehe e hiˈopoa i ta ratou mau ‘ohipa e rave ra’ na roto i te faatupu-faahou-raa i te reira. Ua riro atura ïa te pae no te ihipǎpǎ ei ohipa taa ê, e te haaparareraa i te mau ohipa i te pae no te ihipǎpǎ ei ohipa faahepo rahi roa ˈˈe, tei î roa i te fifi​20.”

30. Eaha te hiˈoraa o te feia e haapii ra i te Bibilia, no nia i te pae no te ihipǎpǎ?

30 E tia ˈtura ïa ia parauhia e, ia au i te mau manaˈo na mua ˈtu, mai te peu e e nehenehe te pae no te ihipǎpǎ e riro ei mea faufaa roa, e nehenehe atoa e parau e mea paruparu atoa oia mai te tahi noa ˈtu tuhaa o te ohipa a te taata nei. No reira, noa ˈtu â ïa e te anaanatae nei tatou i te mau manaˈo i te pae no te ihipǎpǎ, eiaha roa ˈtu ïa tatou e faariro i te reira ei mau parau mau papu. Eiaha atoa hoi tatou e patoi noa i te Bibilia e a faatia atu ai i te manaˈo o te mau taata tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ ia faahapa noa mai ta ratou mau tataraa i te Bibilia. E ere anei e e rave rahi taime to ratou hoˈi-noa-raa mai i nia i to ratou manaˈo?

31. Eaha te manaˈo apî i horoahia mai aita i maoro aˈenei, no nia i te hiˈaraa o Ieriko?

31 E tapao mai tatou e, i te matahiti 1981 ra, ua tuatapapa te orometua ra o John J. Bimson i te parau no te haamouraahia o Ieriko. Ua hiˈopoa maite oia i te mau tapao i vaiihohia mai e te ati auahi, oia hoi — ia au i te parau a Kathleen Kenyon — tei vavahi roa i te oire i te ropuraa o te senekele XVI hou to tatou nei tau. Ia au i ta ˈna mau hiˈopoaraa, e tano maitai taua haamouraa ra i te aamu bibilia a Iosua. Hau atu, e tano maitai te mau parau ta te pae no te ihipǎpǎ e horoa ra no nia ia Kanaana, i te faataaraa ta te Bibilia e horoa ra no nia i taua fenua ra i te taime oia i haruhia ˈi e te mau ati Iseraela. E ia au i te reira, te parau ra ïa o Bimson e ua hape te taio mahana na mua ˈtu i horoahia mai e te parau ra oia e ua haamouhia o Ieriko i te ropuraa o te senekele XV hou to tatou nei tau, te ora noa ra hoi o Iosua​21.

Te Bibilia: e aamu taa maitai

32. Eaha te ohipa e itehia ra no nia i te manaˈo o te tahi mau taata tuatapapa i te Bibilia?

32 Te faaite maira te ohipa i tupu i Ieriko i te mea e e pinepine te manaˈo o te feia tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ i te taa ê. Eita ˈtura ïa e maerehia ia ore te manaˈo o te feia tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ ia hoê no te farii i te Bibilia. I rotopu râ i te mau taata tuatapapa i te Bibilia, te farii nei vetahi pae i teie nei i te aamu iho o te Bibilia i roto i to ˈna mau reni rarahi, aore ra i roto i to ˈna taatoaraa. Teie mau parau e horoahia maira e William Foxwell Albright, o te manaˈo atoa ïa o te tahi mau taata: “Te manaˈo-faahou-hia ra e mea tano te aamu faaroo o Iseraela i roto i to ˈna mau reni rarahi mai roto atoa i to ˈna mau tuhaa haihai roa. (...) Ei haapoto-noa-raa, e nehenehe â ta tatou e faariro i te Bibilia, mai tera tuhaa e tae atu i te tahi tuhaa, mai te hoê haapueraa parau mau no te aamu faaroo​22.”

33, 34. Nafea te mau Papai hebera ia horoa mai i te haapapuraa no nia i to ratou tano-mau-raa i te pae no te aamu?

33 Inaha hoi, te pûpû mai nei te tumu parau bibilia i te mau haapapuraa atoa no nia i te hoê aamu e tia ia tiaturihia. Taa ê atu i te rahiraa o te mau aai no Tahito ra, e tuati maitai te mau ohipa i tupu e i faatiahia mai i roto i te Bibilia, i te mau anotau e i te mau taio mahana taa maitai. E rave rahi mau ohipa i tupu e i faatiahia mai e te Bibilia tei haapapuhia mai na te tahi mau papai i nia i te pǎpǎ e tano maitai i te taio mahana o to ratou anotau, e mai te peu e i te tahi taime aita te manaˈo e tuati ra, e pinepine ïa no te mea eita roa ˈtu te mau arii no mutaa ihora e au ia papaihia ta ratou mau manuïa-ore-raa e mea au hoi na ratou ia faarahihia te parau no ta ratou mau upootiaraa.

34 I te parau mau, ua riro e rave rahi o taua mau papai tahito ra ei haaparareraa noa no te mau manaˈo a te hau, e ere râ te aamu mau te tumu. I te tahi aˈe pae, te faaite tahaa roa maira te mau taata papai i te Bibilia i te mau ohipa i tupu, e ohipa varavara hoi te reira. Te faataahia maira te parau no te mau taata tuiroo o te aamu no Iseraela, mai ia Aarona raua o Mose, ma to raua mau huru maitai atoa, e ma to raua mau huru paruparu atoa râ. Ua faaite-tahaa-atoa-hia te parau no te mau hape i ravehia e te arii rahi ra o Davida. E rave rahi taime te faaiteraahia mai te mau hapa i ravehia e te nunaa taatoa. Te haapapu maite maira taua manaˈo rotahi nei i te parau mau e te papu atoa hoi o te mau Papai hebera; te turu papu atoa maira oia i teie mau parau a Iesu tei na ô atu i te Atua i roto i te hoê pure e: “O to parau na te parau mau.” — Ioane 17:17.

35. Eaha te mea i ore i noaa i te mau taata e haamau i to ratou manaˈo i nia i te mau mea e au i te feruriraa, e te paimi nei te feia e haapii ra i te Bibilia i te haapapuraa e mea faauruahia mai oia, i roto i te aha?

35 Te faaoti ra te orometua ra o Albright i te na ôraa e: “Noa ˈtu e eaha, na roto i te mau parau e vai ra i roto, ua hau roa te Bibilia i te mau huru buka faaroo atoa na mua ˈtu ia ˈna. Na roto i ta ˈna poroi maramarama maitai e te papu, na roto i te mana ta ˈna e faaohipa ra i nia i te mau taata o te mau fenua atoa e i te mau anotau atoa, tei nia ˈˈe atoa oia i te mau mea atoa i papaihia i muri aˈe ia ˈna​23.” Hau atu â i te faaiteraa a te mau taata tuatapapa i te Bibilia, o taua ‘poroi rahi mau ra’ o te riro ei haapapuraa e mea faauruahia mai te Bibilia, mai ta tatou e ite atu i roto i te mau pene i mua nei. Ia tapea mai na râ tatou e aita te mau taata no teie nei tau e haamau ra i to ratou manaˈo i nia i te mau mea e au i te feruriraa, i nehenehe e patoi i te aamu iho o te mau Papai hebera, teie e vai papu maitai nei no to ratou parau mau. Teie râ, e nehenehe atoa anei ta tatou e na reira i te parau no te mau Papai heleni kerisetiano, parauhia “Faufaa Apî”? O ta tatou ïa e tuatapapa i roto i te pene i mua nei.

[Nota i raro i te api]

^ Te parau ra “manaˈo faahapa teitei” (aore ra “ravea no te faahapa i te aamu”) i faaohipahia, no te faahiti ïa i te hoê tuatapaparaa e imi iho â râ e na vai i papai, eaha te mau tumu faahororaa e te taio mahana i papaihia ˈi te mau buka tataitahi o te Bibilia.

^ Ei hiˈoraa, ua papai te rohipehe beretane ra o John Milton i ta ˈna pehepehe rahi faahiahia mau ra, oia hoi “Te Paradaiso i moe” i roto i te hoê huru papairaa taa ê roa i te “Allegro”, te tahi atu â pehepehe. Ua papai-atoa-hia ta ˈna mau api parau politita i roto i te tahi atu â huru papairaa.

^ Te turu nei te rahiraa o te mau taata e parauhia ra e mau taata maramarama i te haapiiraa philosopho i te pae no te ite i niuhia i nia i te feruriraa, ta te hoê titionare e faataa ra mai te “haapiiraa ra, oia hoi i te pae faaroo e tia noa ia tatou ia farii i te mea e au i te feruriraa”. Te tamata nei te mau taata e turu nei i taua haapiiraa philosopho ra e faahoˈi mai i te mau mea atoa i nia i te taata, ma te faaatea ê roa i te hoê noa ˈˈe manaˈo e ô mai ai te Atua i roto.

^ Te faaite maira te tii o te tahi tia faatere tahito i itehia i te pae apatoerau no te fenua Suria i te mau matahiti 1970 ra e, e ere roa ˈtu i te mea varavara ia piihia te taata e faatere atoa na ei arii, noa ˈtu â ïa e, ia au i to ˈna auraa mau, e ere to ˈna tiaraa i te tiaraa teitei roa. E mau papai i papaihia na roto i te reo asura e te reo arama to nia i taua tii ra, oia hoi te tii o te tahi taata faatere no Gozan. Te parau ra te papai asura e e tavana rahi o ˈna no Gozan, area te papai na roto i te reo arama râ, e arii ïa oia​9. I te mea e te pii ra te mau papairaa haamanahia a Babulonia ia Belesazara e tamaiti hui arii mono e a pii ai te mau parau arama a Daniela ia ˈna e arii, e ere roa ˈtu ïa te reira i te ohipa otahi.

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 53]

Taa ê atu i te tahi mau papai no Tahito ra, te faaite tahaa maira te Bibilia i te parau no te mau huru paruparu o te tahi mau taata faatura-roa-hia, mai ia Mose raua o Davida.

[Tumu parau tarenihia i te api 44]

Te faufaa o te pae no te ihipǎpǎ

“Te horoa mai nei te pae no te ihipǎpǎ i te tahi mau tauhaa e mau farii, mau patu e mau faatiaraa fare, mau mauhaa tamaˈi e mau taoˈa faanehenehe no Tahito mai. E nehenehe te rahiraa o taua mau taoˈa nei e anaihia ia au i te tuatapaparaa o te tau e e papuhia maoti te mau faataaraa parau e te mau tuhaa iti tano maitai ta te Bibilia e horoa maira. I roto i taua tuhaa ra, te tapea maitai maira te Bibilia, ma te papaihia hoi, i te parau no to ˈna huru oraraa e vai ra i te haamataraa ra. E ere ïa te mau parau rii no roto mai i te aamu bibilia i te hotu no te tahi noa huru feruriraa, o te hiroa papu râ o te ao i reira te mau ohipa, matauhia aore ra semeio, i te tupuraa.” — Buka parau paari i te pae no te ihipǎpǎ o te Fenua Moˈa (beretane).

[Tumu parau tarenihia i te api 50]

Ta te pae no te ihipǎpǎ e nehenehe e e ore e nehenehe e rave

“Mai te peu e eita ta te pae no te ihipǎpǎ e nehenehe e haapapu aore ra e ore e haapapu i te aamu bibilia ma te taa maitai, e mau tiaraa faufaa roa atoa râ to ˈna. Inaha, te faaora faahou maira oia, mai te peu e e tia ia parauhia, i te ao materia ta te Bibilia e faahiti ra. Eaha te huru materia e faaohipahia na no te hamani i te hoê fare? Mai te aha te huru te hoê ‘fata’? E riro te tahi mau haamaramaramaraa mai teie te huru i te faarahi atu â i to tatou ite i te parau e tuatapapahia ra. Hau atu, ua riro te pae no te ihipǎpǎ ei faatuatiraa i te aamu. Ei hiˈoraa, te horoa maira hoi te pǎpǎ ofai no Moabi, i te tahi atu â manaˈo no nia i te mau parau i faaitehia i roto i Te mau Arii 2, 3:4. (...) E te toru, te faaite maira oia i te oraraa e te manaˈo o te mau nunaa tapiri mai ia Iseraela i tahito ra, ma te riro hoi ei mea faufaa roa, e o te riro atoa i te haamaramarama mai i te tuhaa i te pae no te ite i reira te manaˈo o te Iseraela i te tupuraa.” — Ebla — Te hoê faaiteraa no te pae o te ihipǎpǎ (beretane).

[Hohoˈa i te api 41]

Ua papai o Milton na roto e rave rahi mau huru papairaa, eiaha râ i roto noa i te hoê huru papairaa. Teie nei râ, te parau ra anei te feia e turu ra i te manaˈo faahapa tetei e e rave rahi mau taata i papai i ta ˈna buka?

[Hohoˈa i te api 45]

Te faaite maira te “Parau faatihaehae ia Nabonide” e ua horoa ˈtu taua arii nei i te mana arii i ta ˈna tamaiti matahiapo.

[Hohoˈa i te api 46]

Te faataa mai nei te pǎpǎ ofai no Moabi i te parau no te manaˈo i horoahia e teie arii moabi no nia i te aroraa i tupu i rotopu ia Moabi raua o Iseraela.

[Hohoˈa i te api 47]

Te haapapu maira te mau papai i haamanahia a Babulonia i te aamu bibilia no nia i te toparaa o Ierusalema.