Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te patoi ra anei te ite aravihi i te Bibilia?

Te patoi ra anei te ite aravihi i te Bibilia?

Pene 8

Te patoi ra anei te ite aravihi i te Bibilia?

I te matahiti 1613 ra, ua nenei aˈera te taata aivanaa italia ra o Galilée i te hoê buka matauhia i raro aˈe i te iˈoa “Mau rata no nia i te mahana”, i reira oia i horoa mai ai i te mau haapapuraa e te ohu ra te fenua na te hiti i te mahana, eiaha râ te mahana na te hiti i te fenua. Ua faatupu taua buka nei e rave rahi mau ohipa tei aratai tia ia ˈna i mua i te Tiribuna ekalesiatiko katolika i haapaohia no te faaore i te mau pǔpǔ faaroo e ta ˈna pariraa, “te horoaraa ïa i te hoê haapiiraa tei taa ê i te faaroo katolika”. Ua faahepohia o ˈna e “tuu i to ˈna manaˈo”. Teie râ, no te aha hoi e parauhia ˈi e ia ohu te fenua na te hiti i te mahana, te faahapa ra ïa taua manaˈo ra i te faaroo katolika? Te parau ra hoi te mau enemi o Galilée e aita taua manaˈo ra e tu ra i te Bibilia...

1. (A faaô mai i te parau omuaraa.) a) Eaha te ohipa i tupu ia Galilée i parau e te ohu ra te fenua na te hiti i te mahana? b) Noa ˈtu â ïa e e ere te Bibilia i te hoê buka na te ite aravihi, eaha ïa te mea e itehia ia faaau tatou ia ˈna e te ite aravihi o teie nei tau?

 I TO tatou nei tau, e pinepine te Bibilia i te faahapahia no te mea aita to ˈna manaˈo e tu ra i te ite aravihi, ma te faahiti i te tahi taime i te parau no te mau fifi i farereihia e Galilée. Mai te reira mau anei? Hou aˈe tatou e pahono ai, e haamanaˈo anaˈe na tatou e te vai ra i roto i taua buka nei te tahi mau parau tohu, mau aamu i tupu mau â, mau pure, mau ture, mau aˈoraa e mau haamaramaramaraa no nia i te Atua. Mai te peu e aita o ˈna e parauhia ra e e buka ite aravihi, e nehenehe râ ïa e parau e mea tano oia i te mau taime atoa e tuatapapahia ˈi te hoê tumu parau i te pae no te ite aravihi.

Te fenua

2. Eaha, ia au i te Bibilia, te tiaraa o te fenua i roto i te reva?

2 E faaea anaˈe na tatou, ei hiˈoraa, i nia i ta te Bibilia e parau ra no to tatou nei palaneta. Teie ta tatou e taio ra i roto i te buka a Ioba: ‘Ua faatoro tia [te Atua] i te pae i apatoerau i nia i te area, e ua faauta i te fenua i nia i te aore.’ (Ioba 26:7). I to ˈna aˈe pae, te parau ra o Isaia e: “E na ˈna, na te parahi i nia i te hugo [menemeneraa] o te fenua nei.” (Isaia 40:22). Aita anei teie hohoˈa no nia i te hoê fenua menemene, ‘i roto i te aore’, “i nia i te area”, e faahaamanaˈo maira ia tatou i te fenua i roto i te reva, mai ta te feia i tere na roto i te pahi reva i pata i te hohoˈa?

3, 4. Mai te aha te huru te tereraa o te pape, e eaha te faataaraa ta te Bibilia e horoa maira?

3 A tuatapapa na râ i teie nei i te tereraa maere mau o te pape. Mai teie te huru ta te hoê buka parau paari faataaraa mai i te reira: “E riro atu te pape (...) ei mǎhu i nia i te mau moana e e haere atu ai i roto i te reva (...). E hopoi-tia-hia ˈtu te mataˈi haumi i roto i te mau fenua na te tahi mau mataˈi e ohipa tamau noa ra i roto i te reva. Ia toetoe mai oia, e riro mai ïa te au pape ei topatapata rii e ite-maitai-hia ˈtu i raro aˈe i te hoê huru i matauhia e tatou oia hoi: te mau ata. E pinepine taua mau topatapata rii ra i te haaputu ei topata ûa aore ra, mai te peu e tei raro roa te anuera, ei huˈa hiona ïa. I roto i tera aore ra i tera huru tupuraa, e topa mai te pape no roto mai i te hoê moana e vai ra i te tahi tau hanere aore ra tau tausani kilometera te atea, i nia i te fenua nei. E haere tia ˈtu oia i muri iho i roto i te mau anavai pape aore ra i roto i te repo, e e faarue tia ˈtu ai i roto i te miti​1.”

4 Ua faataa-maitai-hia mai taua tereraa faahiahia ra, e nehenehe ai te ora e itehia i nia i te fenua nei, e te Bibilia, te tahi tau 3 000 matahiti i teie nei, mai teie te huru: “Te tahe nei te mau pape atoa nei i raro i te tai, aita râ te tai i manii ê noa ˈtu: te vahi no reira mai te pape ra, te hoˈi faahou nei ratou i taua vahi mau ra.” — Koheleta 1:7.

5. No te aha e nehenehe ai e parau e e tano maitai te mau parau a te papai salamo no nia i te tupuraa te mau mouˈa, e te mau ite hopea nei?

5 Eita e ore e te vahi faahiahia roa ˈtu â, o te parau ïa ta te Bibilia e horoa ra no nia i te tupuraa te mau mouˈa. Teie ta te hoê buka e tuatapapa i te parau no te fenua e faataa ra: “Mai te tau matamua mai o te aamu o te fenua [précambrien] e tae roa mai i to tatou nei tau, ua roa ˈtu â te parau no nia i te tupuraa e te mouraa te mau mouˈa. (...) Aita noa te mau mouˈa i haamata i roto i te mau moana tei moe ê, ua pinepine râ ratou i te î roa i te pape te tahi tau maoro i muri aˈe i to ratou tupuraa. I muri aˈe i taua ohipa nei, ua teitei faahou atu â ïa to ratou mau tupuai​2.” A faaau na i teie manaˈo e te mau parau pehepehe a te papai salamo e na ô ra e: “Ua tapoˈi hoi oe ia ˈna [te fenua] i te abuso, mai te ahu ra: te teitei ra te pape i te mau mouˈa! Ua aˈe ratou i te mau mouˈa, ua pou ratou i te mau peho, i te vahi i haapaohia e oe no ratou ra.” — Salamo 104:6, 8.

“I te matamua ra”

6. Eaha te faaiteraa bibilia e tano maitai i te mau manaˈo e horoahia ra e te mau aivanaa no nia i te tumu o te ao nei?

6 Teie ta te irava matamua o te Bibilia e parau ra: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua ra.” (Genese 1:1). Ia au i ta ratou mau hiˈopoaraa, ua parau te mau taata aivanaa e e haamataraa to teie nei ao materia. Oia mau, aita oia i vai noa mai. Teie ta te taata tuatapapa i te parau no te vairaa, te tereraa e te huru o te mau tino o te reva, o Robert Jastrow, te hoê teie taata e tiaturi ra e eita te mea ite-ore-hia e noaa i te taata, i papai: “Mai te peu e te faahapa ra te parau no nia i te tuatapaparaa i te vairaa, te tereraa e te huru o te mau tino o te reva e te buka Genese ia raua iho i nia i te tahi mau mea rii, te tu ra râ to raua manaˈo i nia i te ohipa faufaa roa oia hoi: Ua haamata taue noa mai te tereraa o te mau ohipa i aratai tia ˈtu i te taata i te tupu, i te hoê taime taa maitai, i roto i te marama e te ito rahi​3.”

7, 8. Noa ˈtu â ïa e aita e rave rahi mau aivanaa e farii ra e e tiaraa to te Atua i roto i te tupuraa o te ao nei, eaha te tia ia ratou ia farii?

7 Noa ˈtu â ïa e te farii ra ratou e e haamataraa to te ao nei, e rave rahi mau taata aivanaa teie e ore roa ˈtu e farii nei i te parau ra “Hamani ihora te Atua”. Inaha hoi, te farii nei vetahi pae i teie mahana e mea fifi roa ia patoi e e maramarama to muri mai i te mau mea atoa e vai ra. ‘Rahi noa ˈtu â vau i te tuatapapa i te parau no te ao nei e i te tuatapapa maite i to ˈna huru hamaniraa, rahi noa atoa vau i te ite mai i te tahi mau haapapuraa e eita e ore e te tiai ra oia ia tatou’, ta Freeman Dyson ïa i papai, orometua e haapii i te physique.

8 Teie atoa ta Dyson e parau ra: “I te mea hoi e e taata aivanaa vau i haapiihia i roto i te huru feruriraa e te huru paraparau o teie senekele e XX, aita roa ˈtu vau e parau ra e te haapapu ra te huru hamaniraahia o te ao nei e te vai mau ra te Atua. Te parau noa ra râ vau e e tano taua hamaniraa ra e te manaˈo ra oia hoi e tiaraa faufaa roa to ‘te feruriraa’ i roto i te tereraa o te ao nei​4.” Te haapapu maitai maira hoi teie mau parau i te manaˈo feaa i matauhia i teie mahana. Teie râ, te taata e tiamâ mai i te reira, eita e ore oia i te ite i te au-maite-raa faahiahia mau e vai ra i rotopu i te pae no te ite aravihi o teie nei tau e teie faaiteraa bibilia e na ô ra e: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua ra.” — Genese 1:1.

Te vai-mâ-raa e te oraora-maitai-raa o te tino

9. Ua riro te ture bibilia no nia i te mau maˈi haape o te iri ei ture paari mau i roto i teihea auraa (Ioba 12:9, 16a)?

9 E hiˈopoa anaˈe na i teie nei eaha te huru haamaramaramaraa ta te Bibilia e horoa maira i roto i te tahi atu â tuhaa, te tuhaa no te vai-mâ-raa e no te oraora-maitai-raa o te tino. Ei hiˈoraa, ia ite-noa-hia ˈtu i nia i te hoê ati Iseraela, vetahi patapata i nia i te iri, o te maˈi lepera paha te tumu, e faaatea-ê-hia ïa oia i rapae i te puhapa. “E taua poheraa atoa no ˈna i te lepera ra, e parauhia oia e, ua viivii oia; oia anaˈe ra i to ˈna parahiraa; ei rapae au mai i te puhapa oia e parahi ai.” (Levitiko 13:46). E tutui-atoa-hia hoi to ˈna mau ahu atoa i viivii (Levitiko 13:52). E mau ravea aravihi anaˈe teie ia ore te hoê maˈi pee e parare.

10. Eaha te mau haamaitairaa ta te mau huiraatira o te tahi mau fenua e nehenehe e huti mai ia pee ratou i te mau aˈoraa bibilia no nia i te vai-mâ-raa?

10 Te tahi atu ture faufaa roa, no nia ïa i te mau tutae taata, e tia ia haapoˈihia i te repo i rapaeau mai i te puhapa (Deuteronomi 23:12, 13). Eita e ore taua ture nei i te paruru i te mau Iseraela i te mau maˈi e rave rahi. I to tatou nei â tau, e fifi ino roa te mau tutae taata teie e ore e haapoˈi-maitai-hia nei, i roto i te tahi mau fenua. Inaha hoi, e riro te faatura-noa-raa ˈtu i teie nei ture i papaihia i roto i te Bibilia te tahi tau tausani matahiti i teie nei i te haamaitai i te oraora-maitai-raa o te mau huiraatira e farerei nei i teie fifi.

11. Eaha te aˈoraa bibilia no nia i te vai-maitai-raa te feruriraa o te itehia e mea maitai?

11 No nia atoa i te mau faaueraa i te pae no te vai-mâ-raa, mau faaueraa teitei mau hoi ta te Bibilia e horoa maira, i te vai-maitai-raa i te pae feruriraa. Ia au i te hoê maseli bibilia, “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora; area te feii, o to te ivi ïa tahuti”. (Maseli 14:30.) Ua haapapu mai te tahi mau maimiraa i te pae no te rapaauraa i ravehia i teie mau matahiti i mairi aˈenei, e te vai ra te hoê auraa i rotopu i te oraora-maitai-raa o te tino e te pae o te feruriraa. Ua tuatapapa te taote vahine ra o C. B. Thomas, no te Fare haapiiraa tuatoru Johns Hopkins, i te parau o hau atu i te hoê tausani feia i faatuitehia i nia i te hoê area 16 matahiti te maoro, no te haamau i te tahi auraa i rotopu i to ratou huru i te pae feruriraa e to ratou huru i mua i te maˈi. Teie hoi ta ˈna i parau: Te feia i faatuitehia e ohie roa ˈˈe i te roohia i te maˈi, o te feia ïa ta te maˈi hepohepo e faariro ra ei feia iria roa ˈˈe aore ra ei feia hepohepo roa ˈˈe​5.

Eaha mau na ta te Bibilia e parau ra?

12. Eaha te tumu te Ekalesia katolika i parau ai e te haapiiraa a Galilée e haapiiraa ïa aita roa ˈtu e tu ra i te faaroo katolika?

12 I te mea hoi e te horoa mai nei te Bibilia i te tahi mau parau tano maitai i te pae no te ite aravihi, no te aha ïa te Ekalesia katolika e parau ai e aita e tano ra e te mau Papai ia haapiihia, mai ta Galilée i haapii, e te ohu ra te fenua na te hiti i te mahana? Te tumu, no te tatararaa ïa ta taua mau tia mana faaroo ra e horoa nei no nia i te tahi mau irava o te Bibilia​6. Ua tano anei ratou? Ia papu ia tatou i te reira, e tuatapapa anaˈe na e piti na irava i faahitihia i taua tau ra.

13, 14. Eaha te mau irava bibilia ta te Ekalesia katolika e faaohipa hape ra? A faataa mai na.

13 Teie te hoê o taua mau irava ra: “Te hiti nei hoi te mahana, e te mairi nei i raro, e te oioi ra i te vahi i hiti mai ai oia ra.” (Koheleta 1:5). Ia au i te Ekalesia, te parau ra ‘te hiti ra te mahana’ e ‘te mairi ra te mahana i raro’, te auraa ra, o te mahana ïa, eiaha râ te fenua, teie e taui nei i te vahi. Inaha, aita anei e parauhia nei â i teie mahana e te hiti nei te mahana e te mairi nei i raro, noa ˈtu â ïa e ua ite maitai te taata e o te fenua teie e taui nei i te vahi eiaha râ te mahana? Ia na reira tatou i te parau, te faataa noa ra ïa tatou i te tereraa o te mahana ia au i ta tatou e ite ra mai to tatou nei palaneta. Aita te taata i papai i teie irava e rave ra i te tahi ohipa ê atu.

14 Te na ô ra te piti o te irava i faahitihia e: “Na oe i haamau i te tumu o te fenua, ia ore roa ia aueue.” (Salamo 104:5). Ua parauhia no nia i teie irava e ia oti oia i te poietehia, eita te fenua nei e nehenehe faahou e hauti. I te parau mau râ, o te huru vai maoro o te fenua nei teie e faahitihia ra i ǒ nei, eiaha râ to ˈna tere-ore-raa. Eita roa ˈtu te fenua e ‘aueue’ i te hoê haamouraa, aore ra e ore roa, ta te tahi atu â mau irava e haapapu atoa ra (Salamo 37:29; Koheleta 1:4). Aita teie irava e faahiti ra i te parau no te tereraa o te fenua e o te mahana. I te tau o Galilée, na te Ekalesia atura ïa, eiaha râ na te Bibilia i haafifi i te tuatapaparaa a te mau aivanaa.

Mea tupu noa mai anei aore ra mea poietehia?

15. Eaha te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, e nafea hoi oia ia faahapa i te Bibilia?

15 Te vai ra râ te hoê tuhaa oia hoi, ia au i te parau a te mau taata e rave rahi, teie e riro â ei tumu amahamaharaa i rotopu i te ite aravihi o teie nei tau e te Bibilia. Te tiaturi nei te rahiraa o te mau taata aivanaa i te haapiiraa tumu ore no nia i te parau no te tupu-noa-raa mai te mau mea, tei faatupu i te mau mea ora atoa i haamata na nia i te hoê huru ora tahito i fa mai tau mirioni matahiti i teie nei. I to ˈna aˈe pae, te haapii mai nei te Bibilia e ua riro te mau pǔpǔ rarahi tataitahi o te mau mea ora ei tumu no te hoê poieteraa taa ê e te tupu ra hoi ‘ia au i to ˈna huru’. Te parau atoa ra oia e ua poietehia te taata “i te repo fenua”. (Genese 1:21; 2:7.) E parau rii hape anei ta te Bibilia e faahiti ra i ǒ nei i te pae no te ite aravihi? Hou aˈe tatou e pahono ai, e tuatapapa anaˈe na i te parau no te mau mea ta te ite aravihi i ite mau e ta ˈna e manaˈo noa ra.

16-18. a) Eaha te hoê o te mau hiˈopoaraa i ravehia e tei aratai ia Charles Darwin ia tiaturi i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa? Nafea tatou ia haapapu e te mau hiˈopoaraa i ravehia e Darwin i te mau motu Galápagos, aita roa ˈtu ïa e patoi ra i te Bibilia?

16 Na Charles Darwin i faatui i te roo o te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa. I te tau oia i ora ˈi i roto i te mau motu Galápagos, i te pae Patifita, ua maere roa o Darwin i te rahiraa manu mai te vini ra te huru, e faaea ra i nia i taua haapueraa motu ra. Ua faaoti aˈera hoi oia e no roto mai taua mau manu atoa ra i te hoê huru tupuna matamua. E na taua hiˈopoaraa na ˈna ra i aratai ia ˈna ia faatupu i te haapiiraa tumu ore oia hoi no roto mai te mau mea ora atoa i te hoê huru ora haihai roa. Ia au i te taata ra o Darwin, te riroraa mai te tahi mau mea ora haihai aˈe ei mau mea ora rahi aˈe, no roto mai ïa i te vai-ora-raa mai te mau mea e tano maitai aˈe i te natura. Maoti taua tupuraa ra, o ta ˈna ïa e parau ra, ua riro maira te mau iˈa ei animala no te fenua nei, te mau ophi ei manu, e na reira ˈtu no te tahi mau animala.

17 Inaha hoi, aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe mea ta Darwin i ite i nia i taua mau motu atea ra, e patoi ra i te Bibilia, teie e ore nei e tuu i te hiti i te manaˈo ra oia hoi e rave rahi mau huru i roto i te mau huru rarahi tataitahi. Ei hiˈoraa, no roto mai te mau nunaa taata atoa i na taata toopiti (Genese 2:7, 22-24). Eita ˈtura ïa e maerehia e ia na roto mai te mau huru e rave rau o te mau manu mai te vini ra te huru, i te hoê anaˈe iho ra huru. Teie râ, ua vai vini noa mai taua mau vini ra; aita ratou i riro mai ei manu amu moa aore ra ei aeto.

18 Aita taua mau manu mai te vini ra te huru e rave rau ra, aita atoa te mau mea ta Darwin i hiˈopoa, i nehenehe e haapapu mai e hoê anaˈe ra tupuna to te taatoaraa o te mau mea ora, mai te maˈo e tae atu i te manu, te elefani aore ra te toˈe. Noa ˈtu e eaha, e rave rahi mau taata aivanaa teie e faariro nei i te haapiiraa e mea tupu noa mai te mau mea atoa mai te hoê ohipa tei tupu mau iho â, eiaha râ mai te hoê haapiiraa tumu ore. Te farii nei vetahi pae i te mau hape o taua haapiiraa ra, noa ˈtu râ te reira, te turu noa nei â ratou i te hoê haapiiraa tumu ore, tei farii-maitai-hia i teie mahana. Teie râ, hou aˈe e faaoti atu ai e ua hape te Bibilia, e tia atoa iho â ïa ia tuatapapa e mea paari anei te mau haapiiraa i niuhia i nia i te haapiiraa tumu ore ra oia hoi mea tupu noa mai te mau mea atoa.

Mea tupu noa mai te mau mea atoa: ua haapapuhia anei te reira?

19. Te turu ra anei te mau parau i reira e itehia ˈi te mau tapao tahito i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa aore ra i te poieteraa?

19 Nafea ïa tatou ia haapapu i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa? Te ravea ohie roa, te uiuiraa ˈtu ïa i te mau parau e itehia ˈi te mau tapao tahito, e hiˈo atu ai e ua tupu rii rii anei te tahi mau tauiraa i rotopu i te mau huru e rave rahi. Mai te reira mau anei? Eita roa ˈtu, mai ta te mau taata aivanaa e rave rahi e farii mau ra. Teie ta te hoê o ratou, o Francis Hitching, i papai: “Noa ˈtu e e paimi tatou i te mau auraa e vai ra i rotopu i te mau pǔpǔ animala rarahi, eita roa ˈtu ïa e itehia i te tuatiraa​7.” I te mea hoi e aita e pahonoraa e itehia ra i roto i te mau tapao tahito, te feia e turu ra i te haapiiraa tumu ore oia hoi mea tupu noa mai te mau mea atoa, e horoa ˈi i te tahi mau ravea ê atu i te mau tauiraa rii rii e titauhia ra e te haapiiraa tumu ore a Darwin. I te parau mau, te fa-taue-raa mai te mau huru animala i roto i te mau parau e itehia ˈi te mau tapao tahito, e riro ïa te reira i te turu rahi aˈe i te hoê poieteraa taa ê maoti te haapiiraa tumu ore iho e mea tupu noa mai te mau mea atoa.

20. Te opani ra te huru te mau cellules ora e faatupu mai i te tahi atu mau cellules i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, i roto i teihea auraa?

20 Te faataa atoa ra o Hitching e e tabula to roto i te mau mea ora atoa e nehenehe atu ai ratou e horoa mai i te huru mai ia ratou ra, eiaha râ e tupu atu a riro atu ai ei huru ê aore ra ei animala ê atu. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “E horoa mai te mau cellules ora i to ratou iho huru mau. Mea haihai roa ˈˈe hoi te hape ia faaauhia i te hape a te tahi noa ˈˈe matini e hamanihia e te taata. Te vai atoa ra i roto te tahi mau taairaa. E taeahia i te mau raau i te hoê faito taa maitai e eita hoi e tupu rahi faahou atu â. Eita te mau rao vinega [oia hoi teie mau manumanu e piti milimetera i te roa], e hinaaro e riro mai ei mea ê atu i te rao, noa ˈtu eaha te ohipa e ravehia i nia ia ratou​8.” Noa ˈtu e e faatupuhia te tahi mau tauiraa i roto i te mau rao vinega ehia rahiraa ahuru matahiti, aita aˈenei taata i manuïa i te faariro ia ratou ei huru apî.

Te tumu o te ora

21. Eaha te manaˈo i horoahia mai e Louis Pasteur teie e haafifi nei i te feia e turu ra i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa?

21 Aita atoa te mau taata e turu ra i te haapiiraa tumu ore ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa, i nehenehe e pahono i teie nei uiraa fifi mau hoi: No hea mai te ora? Mea nafea te huru ora matamua, te mea haihai roa ˈˈe — te ora hoi e parauhia ra e no reira mai tatou — i te faraa mai? Te tahi tau senekele i teie nei, aita teie nei uiraa i faatupu mai i te tahi mau fifi. Te manaˈo ra hoi te rahiraa o te taata e e nehenehe te iˈo, ia pe oia ra, e faatupu mai i te rao e te mau ahu tahito roa e faatupu taue mai i te iore. Hau atu râ i te hoê senekele i teie nei, ua haapapu maira te taata maimi ra o Louis Pasteur e na te hoê ora e vai ra e nehenehe e horoa mai i te ora.

22, 23. Nafea te mau taata e turu ra i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, ia faataa mai e no hea mai te ora, eaha râ hoi ta te mau ohipa e itehia ra e haapapu mai nei?

22 Nafea ˈtura ïa, mai te peu e mai te reira te huru, te feia e turu ra i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, ia faataa mai e mea nafea te ora i te faraa mai? Ia au i te haapiiraa tumu ore parare roa ˈˈe, ua tupu mai te ora te tahi tau mirioni matahiti i muri roa, na roto i te anoi-taue-raa te tahi mau mea chimiques e te ito. Eaha ˈtura ïa no te manaˈo i horoahia mai e Pasteur? Ia au i te hoê buka parau paari, “ua faaite mai o Pasteur e eita te ora e nehenehe e tupu taue noa mai ia au i te mau mea physico-chimique e haaati ra i te taata e e vai nei hoi i teie mahana i nia i te fenua nei. Mea taa ê roa taua mau mea e haaati ra i te taata tau miria matahiti i teie nei​9”!

23 Inaha hoi, i roto atoa i te hoê huru tupuraa taa ê roa, te vai nei â te hoê fifi e itehia ra i rotopu i te mea ora ore e te huru ora haihai roa ˈˈe. I roto i ta ˈna buka Evolution: Une théorie en crise, teie ta Michael Denton i papai: “I rotopu i te hoê cellule ora e te hoê mea aita e ora to roto, o tei nahonaho roa, mai te kerehe aore ra te huˈa hiona, te vai ra te hoê abuso rahi mau e te papu maitai, e nehenehe e taa i te reira​10.” Te manaˈo ra e no roto mai te ora i te hoê mea ora ore i te faraa mai, mea fifi roa ïa ia farii i te reira, aore ra eita roa ˈtu te reira e nehenehe e tupu. Te faataaraa bibilia e titau ra e ‘no roto mai te ora i te tahi atu ora’, e na te Atua i poiete i te mau ora atoa, e tano iho â ïa i te mau ohipa e itehia ra.

No te aha hoi ratou e ore ai e farii i te poieteraa?

24. No te aha te rahiraa o te mau aivanaa e tamau noa ˈi i te turu i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, noa ˈtu to ˈna mau huru paruparu?

24 Ia hiˈohia i te mau huru paruparu atoa o te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, no te aha ïa e parauhia ˈi e te tiaturiraa i te poieteraa aita roa ˈtu ïa e tu ra i te ite aravihi, aore ra e haapiiraa taa ê roa? No te aha hoi te hoê taata maramarama mai ia Francis Hitching, teie hoi e faataa mai nei ma te aau rotahi i te mau huru paruparu o te haapiiraa tumu ore ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa, e patoi ai i te poieteraa​11? Ia au i te taata ra o Michael Denton, e tamauhiâ i te haapii i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, noa ˈtu to ˈna mau huru paruparu atoa, no te mea “te titau ra” te mau haapiiraa e turu i te poieteraa “i te mau tumu tei hau aˈe i te natura taata nei​12”. Oia hoi te auraa, eita te poieteraa e nehenehe e fariihia no te mea e titau mai te reira i te hoê Poiete. Ma te papu maitai, e itehia i ǒ nei hoê â huru feruriraa haavî i farerei-aˈenei-hia no nia i te mau semeio: eita te mau semeio e nehenehe e tupu... no te mea e semeio te reira!

25. No teihea huru paruparu i te pae o te ite aravihi te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa e ore ai e nehenehe e mono i te poieteraa, no te faataa mai e no hea mai te ora?

25 E tapao anaˈe na e, i te hiˈoraa o te ite aravihi, e ere te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa i te mea papu roa. Teie â ta Michael Denton e parau ra: “I te mea hoi e e haapiiraa teie no te haapapu faahou i te aamu [te haapiiraa tumu ore a Darwin e mea tupu noa mai te mau mea atoa], eita e nehenehe e hiˈopoa i te reira na roto i te raveraa i te tahi mau ohipa aore ra na roto i te hiˈopoa-maite-raa ˈtu — mai tei matauhia i te rave i te pae no te ite aravihi. (...) Hau atu, e tuatapapa te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa e rave rahi mau huru — te tumu o te ora, te tumu o te maramarama, e e rave rau atu â — otahi roa e ore hoi e nehenehe e tupu faahou mai, e oia hoi, e ore e nehenehe e tuuhia i roto i te tahi noa ˈˈe maimiraa​13.” Noa ˈtu to ˈna roo rahi, mea rahi roa te mau vahi paruparu ta te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa e faaite maira e mea rahi atoa hoi te mau fifi ta ˈna e farerei ra. Aita e tumu papu ta ˈna e pûpû maira no te patoi i te aamu bibilia no nia i te tumu o te ora. Te horoa mai nei hoi te pene matamua o te buka Genese i te hoê faatiaraa parau tano maitai e faaite mai e mea nafea te tahi mau ‘huru otahi roa’, “eita e nehenehe e tupu faahou”, i te tupuraa i te mau ‘mahana’ poieteraa, te tahi tau tausani matahiti te maoro *.

Eaha ˈtura ïa te manaˈo no nia i te diluvi?

26, 27. a) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te diluvi? b) No hea mai hoi te hoê tuhaa o te mau pape o te diluvi?

26 E rave rahi taata teie e manaˈo nei e aita te manaˈo o te Bibilia e to te ite aravihi o teie nei tau e tu ra i roto i te tahi â tuhaa. Ia au i te buka o te Genese, no te rahi te huru paieti ore o te taata, tau tausani matahiti i teie nei, i opua ˈi te Atua e haamou roa ia ratou. Ua faaue atura oia i te taata parau-tia ra o Noa e patu i te tahi afata iti rahi i hamanihia e te raau, aore ra araka, e i muri iho oia e tuu mai ai i te hoê diluvi i nia i te huitaata nei. O Noa anaˈe e to ˈna utuafare fetii tei ora mai, e tae noa ˈtu te tahi mau tia o te mau huru animala atoa. No te rahi o te diluvi ‘i poˈi roa ˈi te mau mouˈa teitei atoa i raro aˈe i te raˈi nei’. — Genese 7:19.

27 No hea mai hoi taua rahiraa pape ra i tapoˈi roa i te fenua taatoa nei? Te horoa mai nei te Bibilia i te pahonoraa. I roto i te mau tuhaa matamua o te poieteraa, a haamata ˈi te reva i te tupu, te vai ra te mau “[pape] i raro aˈe i taua reva ra” e te mau “pape i nia aˈe i taua reva ra”. (Genese 1:7; Petero 2, 3:5.) Te parau ra te Bibilia e i te taime te diluvi e tupu ai, “iritihia aˈera te mau uputa o te raˈi ra”. (Genese 7:11.) Ma te papu maitai, na te mau “pape i nia aˈe i taua reva ra” i horoa mai i te rahiraa pape i tapoˈi i te fenua taatoa nei.

28. Eaha te manaˈo o te mau tavini a te Atua no tahito ra, mai ia Iesu, no nia i te diluvi?

28 Aita te mau buka o teie nei tau e farii ra i te manaˈo ra e ua tupu te hoê diluvi rahi. Teie atura ïa te uiraa: e aai noa anei te diluvi, aore ra ua tupu mau anei? Hou aˈe e pahono atu ai, e tapao anaˈe na tatou e aita te mau taata haamori ia Iehova o te mau tau na muri atu e faariro ra i te diluvi mai te hoê aai, mai te hoê râ ohipa i tupu mau iho â. Ua faahiti mai o Isaia, o Iesu, o Paulo e o Petero i te parau no te diluvi mai te hoê ohipa i tupu mau iho â (Isaia 54:9; Mataio 24:37-39; Hebera 11:7; Petero 1, 3:20, 21; Petero 2, 2:5; 3:5-7). E tia râ hoi ia horoahia te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te parau no te tupuraa te hoê diluvi rahi roa.

Te mau pape o te diluvi

29, 30. Eaha te mau ohipa no nia i te mau pape o te fenua mai te mau moana, te mau roto e e rave rau atu â, e haapapu maira e ua nehenehe mau iho â te hoê diluvi e tupu?

29 Te fenua taatoa nei tei î i te pape... e ere anei mea fifi ia tiaturi? Eiaha roa râ mai ta tatou e nehenehe e manaˈo. Inaha hoi, aita anei te fenua nei i î noa, i roto i te tahi faito, i te pape? Hitu ahuru i nia i te hanere o te fenua nei e vahi pape, e inaha e 30 % o te fenua nei te vahi paari. Hau atu, e 75 % o te pape maaro o to tatou nei palaneta tei mau roa i roto i te mau haapueraa pape paari e te poro toetoe. Mai te peu noa ˈtu e e tahe taua pape paari ra, e teitei atu â ïa te faito o te miti i nia ˈˈe i te faito e itehia ra i teie mahana, e inaha, poˈi roa ˈtura ïa na oire e piti no New York raua o Tokyo.

30 Teie â te tahi haapapuraa e horoahia maira e te Buka parau paari beretane: “Te parauhia ra e te hohonuraa ia au i te faito au noa o te mau moana, tei nia ïa i te 3 790 metera, numera hoi teie tei hau aˈe i te teitei, ia au i te faito au noa o te mau fenua e vai ra i nia ˈˈe i te faito o te miti, oia hoi e 840 metera i te teitei. Ia rave mai tatou i te hohonuraa ia au i te faito au noa o te mau moana e e faarahi atu ai na roto i te tuuraa ˈtu i te mau vahi o te mau fenua itehia, e 11 taime rahi aˈe ïa te faito taatoa o te mau miti ia faaauhia i te faito o te mau fenua e vai ra i nia ˈˈe i te faito o te miti​14.” No reira, ia haaparahurahuhia te fenua — na roto i te haamanina-maitai-raa i te mau mouˈa e na roto atoa i te haamanina-maitai-raa i te mau hohonu o te moana — e riro iho â ïa te fenua taatoa nei i te î roa i te pape.

31. a) Eaha ïa te huru o te fenua ia tupu mau iho â te hoê diluvi? b) No te aha e nehenehe ai e parau e na mua ˈˈe i te diluvi, e ere te mau mouˈa i te mea teitei roa e e ere atoa hoi te mau moana i te mea hohonu roa?

31 Ia nehenehe te hoê diluvi e tupu, ia iti mai iho â ïa te hohonu o te mau moana na mua ˈtu te diluvi e tupu ai, e te mau mouˈa, ia iti ïa to ratou teitei, eiaha mai teie nei. E nehenehe anei e tupu mai te reira te huru? E vaiiho anaˈe na i te hoê buka a te ite aravihi ia pahono mai: “I te vahi e itehia ra i teie nei i te mau mouˈa teitei roa, i vai na te mau vahi papu e te mau moana tei riro hoi ei mau vahi haumani roa i mutaa ihora, te tahi tau mirioni matahiti i teie nei. (...) Ua haamaraa te hautiutiraa te mau vehî rahi meumeu o te fenua i te mau fenua i nia i te mau teiteiraa e o te mau animala e te mau raau paari roa ˈˈe anaˈe hoi te nehenehe e ora ˈtu i reira e, i te tahi aˈe pae, tei haamau hoi i te tahi mau fenua i roto i te mau hohonu nehenehe roa o te ao o te moana​15.” E i te mea hoi e e teitei aˈe e e iti mai te mau mouˈa e te mau hohonu o te moana, papu maitai ïa e, i te hoê anotau, e ere te mau mouˈa i te mea teitei roa mai teie mahana e e ere atoa te mau hohonu o te moana i te mea hohonu roa.

32. Ua haere tia hoi te mau pape o te diluvi i hea? A faataa mai na.

32 Ua haere tia ˈtura ïa te mau pape o te diluvi i hea? Eita iho â ïa e ore e ua tahe atu i roto i te hohonu o te mau moana. Nafea ïa? Te manaˈo nei te mau aivanaa e tei nia te mau fenua rarahi i te mau vehî rahi meumeu oia hoi, ia nuu taua mau vehî ra, e nehenehe ïa e faahuru ê i te huru o te fenua. I te tahi mau vahi, ia farerei e piti na vehî, e itehia ïa i te mau apoo moana rarahi tei hau atu i te 10 000 metera te hohonu​16. E nehenehe e manaˈohia e, peneiaˈe i raro aˈe i te ohipa e faatupuhia e te diluvi iho, ua nuu taua mau vehî ra, ua topa mai te hohonu o te mau moana, e inaha, e mau apoo rarahi atura ïa tei itehia, i reira te pape i tapoˈi i te mau fenua, i te tomoraa *.

Te vai ra anei te mau haapapuraa e ua tupu mau â te hoê diluvi?

33, 34. a) Eaha te mau ohipa, o te nehenehe e haapapu mai e ua tupu mau iho â te diluvi, e vai ra i te mau taata aivanaa ra? b) Mea tano anei ia parau e e nehenehe te mau aivanaa e hape i te pae no te tatararaa mai i te auraa o te mau ohipa i tupu?

33 E mai te peu e ua tupu mau iho â te hoê pape pue rahi; no te aha ïa i ore ai i iteahia mai e te mau aivanaa i te mau tapao o taua pape pue ra? Peneiaˈe ua itea mai ia ratou, mea ê roa râ hoi ta ratou tatararaa. Ei hiˈoraa, te haapii ra te pae no te ite aravihi matauhia e i roto i te mau vahi e rave rahi, ua faahuru-ê-hia to tatou nei palaneta na te mau pape paari rahi mau i roto i te roaraa o te mau anotau parauhia anotau no te mau haapaariraa pape. Teie râ, i te tahi taime, no roto mai hoi te mau faahopearaa e parauhia e na te pape paari e faatupu i te ohipa e ravehia e te pape. E nehenehe mau atura ïa e manaˈo e ua tatara-hape-hia vetahi mau tapao e haapapu mai e ua tupu mau â te hoê diluvi, ei mau toetoea tahito no te hoê haapaariraa pape.

34 Ua tupu aˈena na te mau hape mai teie te huru. Ei hiˈoraa, teie ta tatou e taio ra no nia i te haamataraa te haapiiraa tumu ore no nia i te mau tau o te mau haapueraa pape paari: “E itehia na te mau tau o te mau haapueraa pape paari i roto i te mau tuhaa atoa o te aamu i te pae no te tuatapaparaa i te parau no te fenua, ia au maite i te parau tumu no nia i te faaau-maite-raa i te manaˈo. Inaha hoi, i teie mau matahiti i mairi aˈenei, na roto i te hoê tuatapaparaa apî papu maitai, ua tuuhia e rave rahi o taua mau anotau ra i te hiti; te tahi mau tupuraa i manaˈohia e e mau huˈa fenua, te parauhia ra ïa i teie mahana e e mau taheraa pape i faatupuhia e te vari, te toparaa te moana e te mau are puai e itehia i raro i te moana: oia hoi te mau pape vari roa e rave rahi, te one e te aruaru, e topa tia ˈtu i roto i te mau vahi hohonu roa o te moana​18.”

35, 36. Eaha te mau mea no roto mai i te mau parau no nia i te mau tapao tahito e te tuatapaparaa i te parau no te fenua, e tuati i te hoê diluvi? A faataa mai na.

35 Mai te huru ra ïa e te horoa mai nei te mau parau no nia i te mau tapao tahito, i te tahi atu â haapapuraa e ua tupu mau te hoê diluvi. Te faaite maira hoi e i mutaa ihora, ua riro te pae Europa ma ei vahi auauraa o te mau huru mimi taehae mea oeoe maitai to ratou niho mai te tipi ra te huru, e mea rahi roa te mau puaahorofenua rahi aˈe i te mau puaahorofenua atoa e itehia nei i teie mahana i te pae Marite Apatoerau ma, e i te fenua Sibérie, e mau elefani rarahi roa ïa tei ora na i reira. I muri iho, i nia i te fenua taatoa nei, ua moe ê te tahi mau huru animala e û to ratou, i te taime iho te hoê tauiraa taa ê i te pae no te ahuaraˈi i tupu ai. I te fenua Sibérie, ua pohe te tahi tau tausani mau elefani rarahi e ua paari oioi noa aˈera hoi no te toetoe *. Ia au i te taata ra o Alfred Wallace, taata tuiroo teie e hoê â tau raua o Charles Darwin, eita e ore te tumu no te hoê haamouraa rahi mai teie te huru, o te hoê ïa ohipa taa ê mau i tupu i roto i te ao nei​19. E rave rahi teie e parau nei e taua ohipa ra, o te diluvi ïa.

36 Te na ô ra te hoê vea e tuatapapa i te parau no te ihipǎpǎ bibilia e: “E tia ia tatou ia haamanaˈo e te hoê o te mau peu tumu parare roa ˈˈe o te oraraa o te taata, no nia ïa i te hoê vai pue rahi i tupu (...). Teie râ, e nehenehe atoa te tahi mau peu tahito roa ˈˈe i faahereherehia i roto i te mau buka o te pae Hitia o te râ ma e haapapu mai e ua tupu mau iho â te hoê diluvi rahi mau i roto i te hoê o te mau tau ûa (...) te tahi tau tausani matahiti i teie nei​20.” I roto i taua mau tau ûa ra, mea haumi aˈe ïa te fenua nei ia faaauhia i teie mahana, e mea aano aˈe te mau roto pape maaro. Ia au i te hoê manaˈo i horoahia, te tumu no taua haumi ra, o te mau ûa puai ïa i tupu i te taime hopea o te mau haapueraa pape paari. Ua parau-atoa-hia râ e, i te hoê taime, o te diluvi te tumu o te haumi rahi i nia i te fenua nei.

Aita i moehia i te taata

37, 38. Nafea te hoê taata aivanaa i te faaiteraa e, ia au maite i te mau ohipa i tupu, ua nehenehe iho â te diluvi e tupu, e nafea tatou e ite ai e mai te reira mau iho â te tupuraa?

37 Ua papai o John McCampbell, orometua e tuatapapa i te parau no te fenua, i te hoê mahana e: “Te mau taa-ê-raa matamua i rotopu i te ati rahi ta te Bibilia e faahiti ra [te diluvi] e te atiraa te manaˈo o te feia e turu ra i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, e ere roa ˈtu ïa no nia i te mau huru iho o te fenua, no nia râ i ta ratou huru tatararaa. Te tatararaa e tapeahia mai, tei te aravihi ïa o te taata tuatapapa i te parau no nia i te fenua e ta ˈna mau manaˈo e horoa​21.”

38 E itehia te hoê haapapuraa taa maitai no nia i te tupuraa te diluvi, i roto i te roro o te huitaata nei, i reira hoi ta ˈna mau mea e haamanaˈo ra e vai tamau mai ai. I te mau vahi atoa i nia i te fenua, i te mau vahi atea roa mai te fenua Alaska e te mau motu no Patifita Apatoa, e itehia te mau aamu tahito roa no nia i taua parau ra. Ua tapea mai te mau pǔpǔ taata matamua no te pae Marite na mua ˈtu i te tau o Colomb, mai te mau taata tumu o te fenua Auteralia, i te mau aamu no nia i te diluvi. Noa ˈtu te tahi mau taa-ê-raa i nia i te tahi mau parau rii, e ati maite fatata te taatoaraa o taua mau faatiaraa parau na ratou ra ei haapapuraa e ua î iho â te fenua nei i te vai pue e te tahi tau taata noa tei ora mai na roto i to ratou haapuraa ˈtu i roto i te hoê faurao ta ratou i hamani. Hoê anaˈe iho haamaramaramaraa ta teie nei peu tutuu i fariihia i roto i te ao nei, e horoa maira oia hoi: ua riro mau â te diluvi ei ohipa tei tupu mau *.

39. Eaha te haapapuraa apî ta teie nei pene i horoa mai ei haapapuraa e e Parau iho â te Bibilia na te Atua, eiaha râ na te taata?

39 No reira, i roto i to ˈna mau reni rarahi, e tano maitai te Bibilia e te ite aravihi o to tatou nei tau. Ia ore to te tahi e to te tahi manaˈo e tuati, te mau manaˈo e horoahia mai na te mau aivanaa, e mau manaˈo anaˈe ïa e nehenehe e tuatapapahia. Ia ati maite to raua na manaˈo, e pinepine te Bibilia i te horoa mai i te tahi mau haamaramaramaraa papu maitai e nehenehe roa ˈtu ai e parauhia e no ǒ mai i te hoê maramarama tei hau ê i te puai taata nei. Ma te feaa ore, te horoa mai nei te ati-maite-raa tera e tera tuhaa o te Bibilia e te mea i haamauhia e te ite aravihi, i te hoê haapapuraa apî e ua riro mau iho â te Bibilia ei Parau na te Atua, eiaha râ na te taata.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tuatapapahia te tumu parau no nia i te haapiiraa tumu ore ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa e te poieteraa, i roto i te buka ra La vie: comment est-elle apparue? Evolution ou création? i piahia i te matahiti 1985 ra na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

^ Te horoa mai nei te buka ra Les glaciers i te hoê hiˈoraa no nia i te ohipa ta te pape e rave i nia i te fenua, i raro aˈe i te huru pape paari: “Ia ore roa te pape paari e vai ra i Groenland, e teitei aˈe ïa te motu i nia i te 700 metera i te teitei.” E ere atura ïa i te mea fifi ia manaˈo e, i te tahi mau vahi taa maitai o te fenua nei, ua tupu taue mai te hoê vai pue rahi, e e mau faahopearaa iino mau tei itehia​17.

^ Te faahiti ra te tahi atu manaˈo i te numera ra e pae mirioni.

^ No te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i te diluvi, a hiˈo i te Buka tauturu no te taa-maitai-raa i te Bibilia, i piahia na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., tuhaa 2, api 378 e tae atu i te 380.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 105]

Hamanihia “i te repo fenua”

“E ite-atoa-hia te mau mea chimiques atoa o te mau mea ora atoa i roto i te mea ora ore”, ta te hoê ïa buka parau paari e faataa ra (“The World Book Encyclopedia”). Oia hoi, te mau mea chimiques tumu e ô mai i roto i te mau mea ora, mai te taata, e itehia ïa i roto i te fenua. E tano maitai taua ohipa ra i teie manaˈo bibilia e na ô ra e: ‘Ua hamani te Atua ra o Iehova i te taata i te repo fenua nei.’ — Genese 2:7.

[Tumu parau tarenihia i te api 107]

‘Ia au i te huru o te Atua’

Te ite nei vetahi pae i roto i te mau vahi e tuea ˈi te taata e te tahi mau animala i te pae tino, te hoê haapapuraa e e fetii raua. E tia râ hoi ia ratou ia farii e mea atea roa te aravihi o te taata i te pae no te feruriraa i to te animala, noa ˈtu eaha te huru te animala. No te aha hoi te taata e nehenehe ai e faatupu i te tahi mau opuaraa e e faanaho i te ao e haaati ra ia ˈna? No te aha hoi tei roto ia ˈna te manaˈo no te here, te hoê maramarama faahiahia mau e tei roto atoa ia ˈna te hoê haava manaˈo? No te aha hoi oia e nehenehe ai e haamanaˈo i te mau ohipa i tupu, te mau ohipa e tupu ra e te mau ohipa e tupu a muri aˈe? Eita ta te haapiiraa tumu ore e haapii ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa e nehenehe e pahono i te reira, te Bibilia râ, e nehenehe ïa. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “Hamani ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra.” (Genese 1:27). I te pae no te feruriraa, no te huru morare e no te tahi atu mau huru to ˈna, ua riro mau te taata ei hohoˈa no to ˈna Metua i te raˈi ra.

[Hohoˈa i te api 99]

E tano maitai te faataara ta te Bibilia e horoa maira no nia i te fenua e vai ra i roto i te reva, i ta te mau taata i reva na roto i te parai reva i ite.

[Hohoˈa i te api 102]

Aita roa ˈtu te Bibilia e haapapu maira e te ohu ra anei te fenua na te hiti i te mahana aore ra o te mahana te ohu ra na te hiti i te fenua.

[Hohoˈa i te api 113]

Ahiri te fenua e haaparahurahuhia, ahiri e aita e mouˈa e aita e apoo moana, e î roa ïa oia i te pape.

[Hohoˈa i te api 114]

Ua itehia te tahi mau elefani rarahi tei faatoetoe-oioi-hia i to ratou poheraa.

[Hohoˈa i te api 115]

Ua haapapu mai o Louis Pasteur e no roto mai te ora i te tahi atu ora e vai ra.

[Tapura/Hohoˈa i te api 109]

(Hiˈo i te papai)

Te faataa papu maira te Bibilia i te tereraa o te pape.