Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tahi mau parau tohu i tupu

Te tahi mau parau tohu i tupu

Pene 9

Te tahi mau parau tohu i tupu

Eita ta te taata e nehenehe e tohu i te oraraa a muri aˈe ma te papu maitai. E rave rahi taime to ta ratou mau tohu i te oreraa e manuïa. E ere anei ïa i te mea tano ia tapea te hoê buka o te tupu hoi te mau parau tohu, i to tatou manaˈo? Papu maitai, e te pahono maira te Bibilia i taua faataaraa ra.

1. (A faaô mai i te parau omuaraa.) Eaha ta te tupuraa o te mau parau tohu i faaitehia i roto i te Bibilia, e haapapu maira?

 E RAVE rahi parau tohu o te Bibilia tei tupu ma te tano maitai e e parau ai te mau taata faahapa e ua papaihia i muri aˈe i to ratou tupuraa. Te hape nei ratou. E nehenehe maitai ta te Atua, e Atua mana hope, e faahiti i te mau parau tohu (Isaia 41:21-26; 42:8, 9; 46:8-10). E ere te tupuraa o te mau parau tohu bibilia i te tapao e ua papaihia i muri aˈe, e haapapuraa râ e no ǒ mai te reira i te Atua ra. E hiˈopoa anaˈe na i teie nei i te tahi mau parau tohu faahiahia tei tupu; e riro ïa ratou i te horoa mai i te tahi atu â haapapuraa e e Parau te Bibilia na te Atua, eiaha noa râ na te taata.

Te hopoi-tîtî-raahia i Babulonia

2, 3. Na te aha i aratai i te arii ra o Hezekia ia faaite atu i te mau taoˈa atoa o to ˈna fare e te aano o ta ˈna faatereraa, i te mau vea no Babulonia mai?

2 Ua arii o Hezekia e 30 matahiti i Ierusalema. I te matahiti 740 hou to tatou nei tau, ua ite oia ia Iseraela i te toparaa, oia hoi te fenua tapiri mai ia ˈna i te pae apatoerau, i te toparaa i roto i te rima a to Asura. I te matahiti 732, ua ite oia i te Atua i te faaohiparaa mai i to ˈna mana tauturu na roto i te tairiraa mai i to Asura tei tamata na i te haru ia Ierusalema. — Isaia 37:33-38.

3 I teie nei, te farii ra o Hezekia i te hoê pǔpǔ taata i tonohia mai na Merodaka Baladana, te arii no Babulonia. Te haere maira te mau tia e faaite ia Hezekia i to ratou tapao faatura, inaha no ora noa maira hoi o ˈna i te hoê maˈi ino roa. E nehenehe râ e parau e te manaˈo ra o Merodaka Baladana e tahoê mai i te arii no Iuda no te aro i te puai rahi no Asura. Aita roa ˈtu o Hezekia i patoi noa ˈˈe i taua manaˈo ra: Ua faaite atu oia i te mau ratere no Babulonia i te mau taoˈa atoa o to ˈna utuafare e ua faaite atoa ˈtu ia ratou i te aano o ta ˈna faatereraa. Peneiaˈe te imi atoa ra oia i te tahi tauturu, ia hoˈi noa mai to Asura. — Isaia 39:1, 2.

4. Ia au i te parau tohu a Isaia, eaha te faahopearaa peapea mau e nehenehe e ite atu na nia i te hape i ravehia e te arii?

4 Ua taa oioi noa ia Isaia, te peropheta matamua o taua anotau ra, i te hape o Hezekia. Ua ite maitai hoi oia e o Iehova, eiaha râ o Babulonia, te tauturu papu roa ˈˈe o te arii. Ua faaite atura oia ia ˈna e te faaiteiteraa oia i ta ˈna mau taoˈa i to Babulonia, e riro ïa te reira i te faatupu mai i te mau faahopearaa iino mau. Ua parau maira Isaia e: “Inaha, te fatata maira te mahana e pau ai te mau mea atoa i roto i to fare na, e tei haaputuhia e to mau metua ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana, i te hopoihia i Babulonia.” Inaha, ua faaoti Iehova e: “E ore roa e toe.” — Isaia 39:5, 6.

5, 6. a) Eaha te mau parau a Ieremia e haapapu maira i te parau tohu a Isaia? b) Mea nafea te mau parau tohu a Isaia e a Ieremia i te tupuraa?

5 I taua senekele VIII ra hou to tatou nei tau, e nehenehe e manaˈo e mea fifi roa taua parau tohu i te tupu. Teie râ, hoê hanere matahiti i muri aˈe, ua taui te tereraa o te mau ohipa. Ua mono maira o Babulonia i te fenua Asura i nia i te tiaraa puai faatere i roto i te ao nei, e i te mea hoi e ua viivii roa te nunaa o Iuda i te pae faaroo, ua tatara maira ïa te Atua i ta ˈna haamaitairaa i nia ia ˈna. Ua faaurua-atoa-hia te tahi atu â peropheta, o Ieremia te iˈoa, no te faahiti faahou mai i te faaararaa a Isaia. Teie ta ˈna i poro: “E aratai mai au (...) [i to Babulonia] ei rave i teie nei fenua, e te taata atoa no teie nei fenua (...). E riro te fenua atoa ra i te ano, e ei maereraa; e riro hoi taua mau fenua nei ei tavini no te arii o Babulonia e ia hitu ahuru i te matahiti.” — Ieremia 25:9, 11.

6 Fatata e maha matahiti i muri aˈe i to Ieremia faahitiraa i taua parau tohu nei, ua amui maira to Babulonia i te fenua no Iuda i roto i to ratou hau emepera. E toru matahiti i muri aˈe, ua hopoi tîtî aˈera ratou i te tahi mau ati Iuda i Babulonia e ua hopoi atoa aˈera na muri ia ratou i te hoê tuhaa o te mau taoˈa e vai ra i roto i te hiero no Ierusalema. E vau matahiti i mairi, e inaha, ua orure hau aˈera o Iuda e ua haaati-faahou-hia aˈera e te nuu a Nebukanesa, arii no Babulonia. I teie nei, ua haamou roa ˈˈera to Babulonia i te oire e to ˈna hiero. Ua hopoi-paatoa-hia te mau taoˈa o Ierusalema, e te mau ati Iuda iho, i te fenua atea no Babulonia, e ua tupu mau atura ïa te mau parau tohu a Isaia e a Ieremia. — Paraleipomeno 2, 36:6, 7, 12, 13, 17-21.

7. Mea nafea te pae no te ihipǎpǎ i te haapapuraa i te tupuraa o te mau parau tohu a Isaia e a Ieremia i nia ia Ierusalema?

7 Te faaite ra te Buka parau paari i te pae no te ihipǎpǎ o te fenua moˈa (beretane) e i muri aˈe i te haruraa a to Babulonia, “ua ore roa te oire [o Ierusalema]​1”. Teie ta te taata tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ o W. F. Albright e parau ra: “Ua haapapu mai te mau heruraa e te mau maimiraa i ravehia i nia i te repo o te fenua no Iuda, e aita noa te mau oire no Iuda i haamou-roa-hia a haere mai ai te mau nuu babulonia e haru i taua mau oire ra e piti taime, ua faaea taata ore atoa râ e rave rahi ui te maoro, — e e pinepine hoi aita roa ˈtu e taata e faaea faahou i nia iho i roto i te roaraa o te Tuatapaparaa​2.” No reira, te haapapu mau ra te pae no te ihipǎpǎ i te tupuraa faahiahia mau o taua parau tohu nei.

Te ohipa i haapaohia no Turia

8, 9. Eaha te parau tohu ta Ezekiela i faahiti no nia ia Turia?

8 I rotopu i te mau taata papai no Tahito ra o tei papai i te mau parau tohu faauruahia e te Atua, te vai ra ïa o Ezekiela, o tei tohu mai te hopea mai o te senekele VII hou to tatou nei tau e tae mai ai i te senekele VI, oia hoi i roto i te mau matahiti na mua noa ˈˈe o Ierusalema i haamouhia ˈi e te mau matahiti matamua te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia ˈi i Babulonia. Te parau atoa ra te tahi mau taata patoi no teie tau e ua papaihia te buka a Ezekiela i taua anotau ra.

9 Ua papai o Ezekiela i te hoê parau tohu maere mau no nia i te haamouraahia o Turia, te hoê oire i atuatu na i mutaa ihora i te mau auraa auhoa e te fenua tapiri mai ia ˈna i te pae apatoa, oia hoi o Iseraela, e tei riro mai i muri iho ei enemi no ˈna (Te mau Arii 1, 5:1-9; Salamo 83:2-8). Teie ta ˈna i papai: “E teie nei, te na ô maira te Fatu ra o Iehova; Inaha, e ore au e faatia ia oe, e Turia, e na ˈu e tuu mai i te mau fenua ei rave ia oe, mai te miti e huri noa mai i to ˈna are. E parari te mau patu i Turia ia ratou, e haaparari hoi i to ˈna ra mau pare; e na ˈu e paee i te repo i nia ia ˈna, e ia riro mai te papa i nia ihora. (...) E to mau ofai, e te raau, e te repo, e tuu ïa ratou i raro i te moana.” — Ezekiela 26:3, 4, 12.

10-12. Afea ra e mea nafea te parau tohu a Ezekiela i te tupuraa i roto i to ˈna mau tuhaa haihai roa?

10 Ua tupu mau anei taua mau parau tohu ra? Tau matahiti i muri aˈe i to Ezekiela faahitiraa mai i te reira, ua haaati mai o Nebukanesa, te arii o Babulonia, i te oire no Turia (Ezekiela 29:17, 18). E ere roa ˈtu i te ohipa ohie, no te mea te vai ra to te oire no Turia te hoê tuhaa i nia i te fenua rahi (parauhia Turia tahito) e te hoê tuhaa motu (e 800 metera i te atearaa i te pae miti). Ua noaa mai te motu ia Nebukanesa 13 noa matahiti i muri aˈe i to ˈna haaatiraa i te oire no Turia.

11 E tia râ hoi ia tiai i te matahiti 332 hou to tatou nei tau e tupu maitai atu ai te parau tohu a Ezekiela. I taua tau ra, ua haaati ïa o Alesanedero Rahi, te aito makedonia, i te fenua Asia. Ma te faaea maitai noa i nia i to ˈna motu, te mau papu maitai ra ïa te oire no Turia i mua ia ˈna. Aita o Alesanedero i hinaaro e vaiiho i muri ia ˈna i te hoê nunaa e nehenehe e riro mai ei enemi, e aita atoa e hinaaro ra e haaati i te oire no Turia e rave rahi matahiti, mai ia Nebukanesa.

12 Nafea râ oia ia faatitiaifaro i taua fifi ra e tapae atu ai oia i nia i te tapao ta ˈna e titau ra? Ua hamani aˈera hoi oia i te hoê eˈa, aore ra te hoê patu, e haere tia ˈtu i nia i te motu, ia nehenehe to ˈna mau faehau e tapae atu i reira e e haru mai i te motu. Eaha te mau materia ta ˈna i faaohipa? Te faataa ra te Buka parau paari marite e: “Na roto i te mau huˈahuˈa o te tuhaa oire e vai ra i nia i te fenua rahi, ta ˈna i tuparari, i te matahiti 332 ra ua hamani aˈera oia i te hoê patu iti rahi no te faatuati te motu i te fenua rahi.” Taime poto roa oia i te haaatiraahia, i mou roa ˈi te oire e vai ra i nia i te motu. Ua tupu maite te parau tohu a Ezekiela e tae roa ˈtu i roto i to ˈna tuhaa haihai roa, inaha ‘te mau ofai, e te raau, e te repo’ o te oire tahito no Turia, ‘ua tuuhia ïa ratou i raro i te moana’.

13. Eaha te faataaraa ta te hoê ratere no te senekele XIX i horoa no nia i te vahi tei reira te oire tahito no Turia i te vairaa?

13 I te senekele XIX, teie ta te hoê ratere i faataa mai no nia i te oire no Turia i to ˈna tau: “Taa ê atu i te mau apoo taata pohe i ôhia i roto i te pǎpǎ, i te tupuai mouˈa, e i te mau patu i haapaohia ei niu, aita e toetoea faahou no te oire matamua o Turia mai ta Solomona e te mau peropheta no Iseraela i matau. (...) Aita atoa te motu iho, ta Alesanedero Rahi i faariro ei otue, ia ˈna i haru i te oire, na roto i te faaîraa i te ava e faataa ê ra ia ˈna i te fenua rahi, i faaite mai i te hoê noa ˈˈe tapao e nehenehe ai e papuhia e no mua ˈtu i te tau o te mau Tamaˈi moˈa. Area te oire no teie nei tau ra, mea apî roa hoi oia, tei nia ïa oia i te afaraa o te pae apatoerau o te motu tahito, area te fenua e toe ra, ua î roa ïa i te toetoea patu hairiiri mau​3.”

I teie nei, no Babulonia atura ïa te parau

14, 15. Eaha te mau parau tohu no nia ia Babulonia ta Isaia e ta Ezekiela i papai?

14 I te senekele VIII hou to tatou nei tau, ua faahiti mai te peropheta ra o Isaia, tei faaite atea mai i te mau ati Iuda e e hopoi-tîtî-hia ratou na to Babulonia, i te tahi atu â parau tohu maere mau: te haamou-roa-raahia o Babulonia! Teie te faataaraa maere roa ta ˈna i horoa: “Inaha, te faatia nei au i te Medai ei rave ia ratou (...). E o Babulonia, te nehenehe o te mau basileia ra, te unauna o te teoteo o te Kaladaio ra, hoê â taihitumu-atoa-raa mai ia Sodoma e mai ia Gomora i taihitumuhia e te Atua ra. E ore roa e taata-faahou-hia; e ore e parahihia i tera ui i tera ui.” — Isaia 13:17-20.

15 Ua tohu atoa mai te peropheta ra o Ieremia i te toparaa o Babulonia, e tupu hoi i roto i te hoê tau maoro a muri aˈe, a horoa noa mai ai i teie haapapuraa faahiahia mau e na ô ra e: “E riro i te pau ta ˈna pape, e pâpâmǎrô ïa ratou (...). Ua ore te feia puai o Babulonia ua aro, tei roto anaˈe i te pare, ua ore to ratou puai.” — Ieremia 50:38; 51:30.

16. Afea ra e na vai i haru ia Babulonia?

16 I te matahiti 539 hou to tatou nei tau, ua erehia aˈera o Babulonia i to ˈna tiaraa Puai rahi Matamua i roto i te ao nei, i to Kuro, te arii puai ra no Peresia, haruraa mai i te oire, ma te turuhia e te nuu no Medai. Ua farerei râ hoi o Kuro i te hoê fifi rahi roa: te haaatihia ra o Babulonia e te mau patu rarahi e mai te huru ra ïa e eita e noaa na roto i te puai. Hau atu, te tahe ra te anavai pape rahi o Eupharate na ropu i te oire, e e tiaraa faufaa roa hoi to te reira i te pae no te parururaa i te oire.

17, 18. a) Mea nafea ‘te mau pape [o Babulonia] i te pauraa’? b) No te aha ‘te feia puai o Babulonia i faaea ai i te aro’?

17 Te faataa ra te taata tuatapapa aamu heleni ra o Hérodote e mea nafea to Kuro faatitiaifaroraa i taua mau fifi ra: “Ua tuu oia i te rahiraa o ta ˈna mau nuu i te haamataraa iho â o te anavai pape, i te vahi oia e na reira mai ai i te tahe i roto i te oire, ua tuu i te tahi atu mau taata i te tahi aˈe pae o te oire, i te vahi e matara ˈtu ai te pape, e ua faaue atura i te mau faehau e, ia ite ratou i te pape i te itiraa mai e nehenehe atu ai e haere na roto, ia tomo atu ïa i roto i te oire na nia i taua eˈa ra. (...) na roto i te ravea o te hoê haapahuraa pape, ua aratai aˈera oia i te anavai pape i roto i te hoê vahi tei reira te tahi pape i te hopuna-noa-raa [te hoê roto ôhia na mua ˈtu e te hoê taata faatere no Babulonia], e inaha, i te mea e ua iti mai te pape, ua rave aˈera ïa oia e ia nehenehe te taata e na roto atu i te vahi taheraa pape tahito ra. A tapae ai ratou i nia i taua faito ra, ua apee aˈera to Peresia, tei tuuhia ˈtu i reira, i te taheraa pape o Eupharate, inaha i te mea e ua iti mai te pape, e tae noa mai ïa i te afaraa noa o to ratou humaha, e na taua eˈa atura ïa ratou i te tomoraa ˈtu i Babulonia​4.”

18 Mea na reira ˈtura ïa to Babulonia toparaa, ia au maite i ta Ieremia e ta Isaia i faaite atea mai. Teie râ, e tuatapapa maitai anaˈe na i te tupuraa o taua parau tohu ra. I roto i to ˈna auraa mau, ‘ua pau mau iho â te mau pape o Babulonia, e ua pâpâmǎrô’. Maoti te itiraa mai te pape o Eupharate i nehenehe atu ai o Kuro e tapae atu i roto i te oire. ‘Ua faaea anei te feia puai o Babulonia i te aro’, mai ta Ieremia i parau mai? Te faaite maira te Bibilia, e tae noa ˈtu i te mau taata tuatapapa aamu heleni mai ia Hérodote raua o Xénophon e, i te taime to Peresia i haru ai i te oire, te arearea ra to Babulonia​5. Ia au i te tuatapaparaa a Nabonide, te hoê huru papai i haamanahia, ua tomo mai te mau nuu a Kuro i Babulonia “ma te ore roa ˈtu e aro”, oia hoi te auraa mai te huru ra ïa e aita e aroraa rahi i tupu​6. Inaha, ia hiˈohia, aita te feia puai no Babulonia i haa rahi roa no te paruru i to ratou oire.

19. Ua tupu anei te parau tohu e faaite ra e “e ore roa [o Babulonia] e taata-faahou-hia”? A tatara mai i te manaˈo.

19 Eaha ïa te nehenehe e parau no nia i te parau tohu e faaite ra e ‘e ore roa’ o Babulonia ‘e taata-faahou-hia’? Ua tupu mau iho â mai tei faaitehia mai, noa ˈtu â ïa e aita i tupu oioi i te matahiti 539 ra. I muri aˈe i to ˈna toparaa, ua riro maira o Babulonia ei pu no te mau orureraa hau e rave rahi, e tae roa ˈtu i te matahiti 478, taio mahana i reira to ˈna haamou-roa-raahia e Xerxès. I te hopearaa o te senekele IV, ua opua aˈera o Alesanedero Rahi e patu faahou i taua oire ra, ua pohe râ hoi oia e aitâ te mau ohipa i haere roa i mua. No reira, ua faarue-noa-hia ˈtura ïa te oire. I te senekele I o to tatou nei tau, te tahi tau taata noa e ora noa ra i reira, i teie nei râ mahana, e haapueraa toetoea patu noa ïa o Babulonia tahito i te fenua Irakia. Noa ˈtu â ïa e e faaapî-faahou-hia te tahi tuhaa o to ˈna mau toetoea, e riro noâ o Babulonia ei mataitairaa na te feia ratere, eiaha râ ei oire ora mau. Te haapapu maira te vahi ano o taua oire tahito ra, i te tupu-mau-raa o te mau parau tohu ta te Atua i faaurua mai ei faautuaraa ia ˈna.

Te monoraa mai te mau puai rahi o te ao nei

20, 21. Eaha te orama no nia i te monoraa o te mau puai rahi o te ao nei e tupu a muri aˈe, ta Daniela i ite, e mea nafea i te tupuraa?

20 Te vai tîtî noa râ te mau ati Iuda i Babulonia i te senekele VI hou to tatou nei tau, ua papai aˈera o Daniela, te tahi atu â peropheta, ma te faaurua mai e te Atua, i te tahi mau orama faahiahia mau e faaite atea maira i te parau no te mau ohipa e tupu a muri aˈe i roto i te ao nei. I roto i te hoê o taua mau orama ra, ua faataa oia i te parau no te mau animala taipe e rave rahi e mono mai te tahi i te tahi i nia i te tahua o te fenua nei. Ua faataa maira te hoê melahi ia Daniela e te faahohoˈa ra taua mau animala nei i te monoraa o te mau puai rahi o te ao nei e haamata mai taua mai â tau ra, e ua faaite maira ia ˈna i te mau parau i muri nei no nia i na animala hopea e piti, i te na ôraa e: “O te mamoe oni ta oe i hiˈo ma te tara atoa, o na arii ïa no Medai e no Peresia. E te puaaniho aito ra, o te arii ïa no Iavana: e te tara rahi i ropu i te area mata ra, o te arii matamua ïa. E ofatihia ihora te reira, e monohia ihora e maha atoa ra, o na basileia ïa e maha e tia mai no roto i taua fenua ra, eita râ e au i to ˈna mana.” — Daniela 8:20-22.

21 Ua tupu mau taua orama ra no nia i te mau mea e tupu a muri aˈe, i roto i to ˈna taatoaraa. Ua tahuri te Hau emepera babulonia i to Medai e to Peresia, oia hoi e piti senekele i muri aˈe, tei topa i mua i te Puai rahi heleni. O Alesanedero Rahi, oia hoi “te tara rahi”, te aito o te Hau emepera heleni. I to ˈna poheraa râ, ua haru aˈera to ˈna mau tenerara i te faatereraa, e inaha, ua amaha aˈera to ˈna hau emepera rahi na roto e maha tuhaa haihai roa hoi, ‘e maha basileia’.

22. I roto i te hoê parau tohu no nia i te monoraa o te mau puai rahi o te ao nei, ua faaitehia mai i te parau no teihea puai apî?

22 I roto i te Daniela pene 7, e aratai te hoê orama mai te reira te huru ia tatou, i mua roa i roto i te tau. Te faahohoˈahia ra te mau puai o te ao nei i te tahi mau animala: o Babulonia mai te hoê ïa liona, o Peresia mai te hoê daba e o Heleni mai te hoê nemera e maha pererau i nia i to ˈna tua e e maha upoo. Te ite ra o Daniela i muri iho i te maharaa o te puaa taehae, “e mea riaria e te mehamehahia, e te puai rahi (...); hoê ahuru hoi o ˈna tara”. (Daniela 7:2-7.) Te faahohoˈa ra taua maharaa o te puaa taehae ra i te Hau emepera roma puai, tei haamata i te ite-papu-hia fatata e toru senekele i muri aˈe i to Daniela papairaa i ta ˈna parau tohu.

23. ‘E huru ê’ te maha o te puaa o te parau tohu a Daniela ‘i te tahi atu mau basileia’, i roto i teihea auraa?

23 No nia ia Roma, teie ta te melahi i tohu: “O te maha o te mea ora, o te maha ïa o te basileia i te fenua nei, e huru ê hoi to ˈna i to te mau basileia atoa ra, e pau hoi te ao atoa nei i te reira, e taataahi hoi i raro, e ofatifati hua hoi.” (Daniela 7:23). Teie ta tatou e nehenehe e taio no nia i taua tumu parau nei i roto i te Abrégé de l’Histoire du monde a H. G. Wells e: “I roto hau atu i te hoê tuhaa, mea taa ê roa te puai roma apî e faatere i nia i te ao i te pae tooa o te râ ma i te piti e i te senekele matamua hou ia I. M., i te tahi atu mau hau emepera rarahi tei faatere mai e tae roa mai i taua taime ra i nia i te ao, te vai ra ta ˈna tereraa ohipa i te pae faanavairaa faufaa, i te pae no te ite, i te pae morare e i te pae materia​7.” I te omuaraa ra, e repubilika oia, e i muri iho, ua riro maira ei faatereraa e faaterehia e te hoê anaˈe raatira aore ra arii. Taa ê aˈe i te tahi atu mau hau emepera na mua ˈtu, e ere na te tahi aito i hamani ia ˈna, tera râ, rahi noa ˈˈera oia i roto i te roaraa o te mau senekele. Ua vai maoro roa ˈtu â oia e ua faatere mai i nia i te hoê tuhaa fenua aano aˈe i te tahi noa ˈˈe tuhaa fenua o te tahi atu hau emepera na mua ˈtu ia ˈna.

24, 25. a) Mea nafea te mau tara hoê ahuru o te puaa taehae i te faraa mai? b) Ia au i ta Daniela e faaite ra, eaha te aroraa e itehia i rotopu i te mau tara o te puaa taehae?

24 Te faahohoˈa râ na tara hoê ahuru o taua puaa iti rahi ra i te aha? Te faataa maira te melahi i te na ôraa mai e: “E na tara hoê ahuru no roto i teie nei basileia, o na basileia ïa hoê ahuru e tupu ra; e muri aˈe e tupu ai te tahi; e huru ê hoi to te reira i tei mutaa ihora, e toru hoi basileia e pau ia ˈna.” (Daniela 7:24). Nafea te reira ia tupu?

25 A haamata ˈi te Hau emepera roma i te topa i te senekele V, aita oia i mono-oioi-hia na te tahi puai rahi apî o te ao nei. Ua tatuhaahia râ oia na roto e rave rahi mau basileia, na te mau ‘arii hoê ahuru’. I roto i te roaraa o te tau, ua upootia maira te Hau emepera beretane i nia i na hau emepera enemi e toru, oia hoi te fenua Paniora, te fenua Farani e te mau Pays-Bas, e ua riro maira ei puai rahi matamua i roto i te ao nei. Mea na reira to te hoê ‘tara’ apî haapauraa e ‘toru arii’.

Te mau parau tohu a Daniela — Ua papaihia anei i muri aˈe i to ratou tupuraa?

26. Eaha te matahiti ta te feia faahapa e horoa ra no te buka a Daniela e no te aha?

26 Te tuu ra te Bibilia i te parau no te papairaahia i te buka a Daniela i te senekele VI hou to tatou nei tau. Teie râ, te turai ra te tupuraa papu o te mau parau tohu a Daniela, i te mau taata faahapa, ia faahoˈi mai i te tau no te papairaahia taua buka ra i te area o te matahiti 165 hou to tatou nei tau, i te hoê taime i tupu aˈena ˈi te rahiraa o ta ˈna mau parau tohu​8. Te tumu otahi mau e rave ai ratou i taua taio mahana ra, no te mea ïa ua tupu te mau parau tohu a Daniela. Noa ˈtu te reira, e rave rahi mau buka faahororaa tei haapapu mai e ua papaihia iho â i te senekele VI hou to tatou nei tau.

27, 28. A faaite mai na i te tahi mau ohipa i tupu e haapapu maira e aita te buka a Daniela i papaihia i te matahiti 165 ra hou to tatou nei tau.

27 E tia râ taua manaˈo nei ia tuatapapahia ia au maite i te mau manaˈo i muri nei: A tahi, ua faahitihia te parau o te buka a Daniela i roto i te tahi mau buka ati iuda o te senekele II hou to tatou nei tau, mai te buka matamua o te mau Makabaio. Te piti, tei roto o ˈna i te tatararaa heleni o te mau Septante, ua haamatahia taua tatararaa nei i te hurihia i te senekele III hou to tatou nei tau​9. Te toru, tei roto te tahi mau tuhaa o te buka a Daniela, e parauhia ra e no te area matahiti 100 hou to tatou nei tau, i te mau tuhaa parau e rave rahi o te mau parau papai-rima-hia o te miti Pohe​10. Mea papu maitai atura ïa e ua parare aˈena te buka a Daniela e ua faaturahia te tahi noa taime i muri aˈe i te tau i manaˈohia e o te tau i papaihia ˈi taua buka ra. Tera te hoê tapao papu maitai e faaite maira e ua oti mau iho â oia i te papaihia na mua ˈˈe i te taio mahana e horoahia ra e te feia faahapa.

28 Hau atu, te vai ra i roto i te buka a Daniela te tahi mau tuhaa iti i te pae o te aamu, ta te hoê papai buka no te senekele II e ore roa ˈtu e nehenehe e ite. Te hiˈoraa o Belesazara, i arii na i Babulonia e i taparahihia a haruhia ˈi te oire i te matahiti 539 hou to tatou nei tau, o te hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe ïa. Taa ê atu i te Bibilia, ua ite tatou i te parau no te toparaa o Babulonia, maoti te mau papai a Hérodote (senekele V), a Xénophon (V e tae atu i te IVraa o te senekele), e a Bérose (senekele III). Aita hoê noa ˈˈe o ratou i faaroo i te parau no Belesazara​11. Eita atoa iho â ïa e nehenehe e parau e ua noaa mai i te hoê taata papai buka no te senekele II te mau haamaramaramaraa tei ore i noaa mai i te feia papai buka tahito roa ˈˈe! Te haapapu maira te parau no nia ia Belesazara, e itehia i roto i te Daniela pene 5, e te reira ma te puai mau, e ua papai o Daniela i ta ˈna buka na mua roa ˈtu teie mau taata papai buka i papai ai i ta ratou *.

29. No te aha e ore roa ˈtu e nehenehe e parau e ua papaihia te buka a Daniela i muri aˈe i te tupuraa o te mau parau tohu e vai ra i roto?

29 E oia atoa, e rave rahi mau parau tohu a Daniela tei tupu i muri roa ˈˈe i te matahiti 165 hou to tatou nei tau. Te hoê o taua mau parau tohu ra, no nia ïa i te Hau emepera roma, ta tatou i faahiti aˈenei i nia nei. Te tahi atu, parau tohu faahiahia atoa hoi, no nia ïa i te haerea mai o Iesu, te Mesia.

Te haerea mai te Mesia

30, 31. a) Eaha te parau tohu a Daniela e faaite maira i te taio mahana no te haerea mai te Mesia? b) Nafea tatou ia numera, ma te faaohipa i te buka a Daniela, i te matahiti te Mesia e fa mai ai?

30 E itehia taua parau tohu nei i roto i te Daniela, pene 9, i reira tatou e taio ai e: “E hitu ahururaa i te hebedoma [hebedoma matahiti, e 490 matahiti ïa i te maororaa *] i haapaohia i to oe ra mau taata, e to oe ra oire moˈa.” (Daniela 9:24). Eaha te ohipa e tupu mai i roto i te roaraa o taua 490 matahiti ra? Teie â ta Daniela e parau ra: “E mai te tuuraa i taua parau i te rave faahou e te patu ia Ierusalema e te Mesia te Arii ra, e hitu ïa hebedoma [hebedoma matahiti], e na hebedoma hoi e ono ahuru e piti tiahapa [hebedoma matahiti].” (Daniela 9:25). No reira, e parau tohu atura ïa teie e faaite ra i te haerea mai o te “Mesia”. Nafea te reira i te tupuraa?

31 Ua ‘tuuhia mai’ te faaueraa e patu faahou ia Ierusalema “[i te piti ahururaa o te matahiti] o te arii ra o Aretehasaseta” no Peresia, oia hoi i te matahiti 455 hou to tatou nei tau (Nehemia 2:1-9). Ia hope te 49 matahiti (e 7 hebedoma matahiti), ua ruperupe faahou maira o Ierusalema. Ia taiohia i teie nei i te taatoaraa o te rahiraa matahiti e 483 (e 7 e amui faahou mai e 62 hebedoma matahiti) mai te matahiti 455 atu, e tapae ïa tatou i te matahiti 29 o to tatou nei tau. E tano maitai taua taio mahana ra i “te ahuru ma pae i te matahiti i te hau o Kaisara Tiberio”, matahiti i reira to Iesu bapetizoraahia e Ioane Bapetizo (Luka 3:1). Ua ite atura te taatoaraa e o Iesu te Tamaiti a te Atua e ua rave aˈera oia i ta ˈna taviniraa e haere e poro i te parau apî maitai i te nunaa ati iuda (Mataio 3:13-17; 4:23). Mea na reira atura oia i te riroraa mai ei “Mesia”.

32. Ia au i te parau tohu a Daniela, eaha te maororaa te taviniraa a Iesu i nia i te fenua nei, e na te aha i faahope i taua tau ra?

32 Te na ô râ te parau tohu e: “E hope aˈera na hebedoma e ono ahuru e ma piti [hebedoma matahiti], e tâpû-ê-hia ˈi [e haapohehia ˈi] te Mesia.” E te na ô faahou ra e: “E haapapu hoi oia i te hoê faufaa i te taata atoa e rave rahi e hoê aˈera hebedoma [hebedoma matahiti]: ei ropu i taua hebedoma [hebedoma e hitu matahiti] e faaore ai oia i te tusia e te ô ia ore.” (Daniela 9:26, 27). Ia au i te parau tohu, ua haere roa ˈtu o Iesu e farerei i te “taata atoa e rave rahi”, oia hoi i te mau ati Iuda i te tino nei. Ua poro atoa ˈtu oia i te tahi taime i to Samaria, o tei tiaturi na i te hoê tuhaa o te mau Papai, e tei faaatea ê mai na ia ratou i te amaa tumu o te haapaoraa ati iuda a faatupu atu ai i ta ratou iho pǔpǔ faaroo. I muri iho, “ei ropu i taua hebedoma”, i muri aˈe i to ˈna pororaa e toru matahiti e te afa, ua pûpû aˈera Iesu i to ˈna ora ei tusia; ua “tâpû-ê-hia [haapohehia]” hoi oia, e inaha ua hope aˈera te Ture a Mose e te mau tusia e te mau ô atoa i haapaohia i reira (Galatia 3:13, 24, 25). Mea na reira atura ïa, na roto i to ˈna poheraa, to Iesu faaoreraa i “te [mau] tusia e te ô”.

33. Eaha te maororaa o Iehova e faaau maite mai ai i te parau e te mau ati Iuda, e eaha te ohipa i tapao i te hopea o taua tau ra?

33 Teie râ, e toru â matahiti e te afa, ua poro noa te amuiraa apî kerisetiano i te mau ati Iuda, i muri iho i to Samaria, oia hoi to ratou mau fetii. I te matahiti 36, ia hope te rahiraa hebedoma matahiti e 70, ua arataihia aˈera te aposetolo Petero i te hoê taata Etene ra o Korenelio te iˈoa e ta ˈna i poro atu i te parau apî maitai (Ohipa 10:1-48). Aita ˈtura ïa “te (...) faufaa i te taata atoa e rave rahi” i taotia-noa-hia i nia i te mau ati Iuda. Ua faaite-atoa-hia ˈtu i te parau no te ora i te mau Etene peritome-ore-hia ra.

34. Ia au i te parau tohu a Daniela, eaha te ohipa i roohia i nia ia Iseraela i te tino nei no to ratou oreraa e farii i te Mesia?

34 A haere mai ai to Roma e haamou ia Ierusalema i te matahiti 70 ra, aita o Iehova i paruru i te nunaa ati iuda, tei ore i farii ia Iesu e tei opua hoi e haapohe ia ˈna. Mea na reira ˈtura ïa i tupu ai teie â mau parau a Daniela, e na ô ra e: “No reira te mau taata o te arii e haere maira e haamou ai i te oire e te vahi moˈa; e motu ê atu hoi ratou mai te riro pape pue ra; e vai â hoi taua mau pau ra e hope roa aˈera te tamaˈi.” (Daniela 9:26b). O Titus te piti o taua “arii” ra, oia hoi te tenerara roma tei haamou roa ia Ierusalema i te matahiti 70 ra.

Mau parau tohu i faauruahia mai e te Atua

35. Eaha te tahi atu mau parau tohu no nia ia Iesu, tei tupu?

35 Ua tupu papu maitai atura ïa te parau a Daniela no nia i na hebedoma e 70, ma te faahiahia mau. E rave rahi mau parau tohu o te mau Papai hebera tei tupu i te senekele I, mea rahi no nia ia Iesu. To ˈna vahi fanauraa, to ˈna itoito no te fare o te Atua, ta ˈna pororaa, te hooraahia oia no te tuhaa moni ra e 30 moni veo, te huru o to ˈna poheraa, te tufa-kelero-raahia to ˈna ahu, pauroa taua mau parau ra, ua faaite-atea-hia mai ïa i roto i te mau Papai hebera. E ma te feaa ore, te faaite maira to ratou tupuraa e o Iesu mau iho â te Mesia; e haapapuraa â teie e no ǒ mai te mau parau tohu i te Atua ra. — Mika 5:2; Luka 2:1-7; Zekaria 11:12; 12:10; Mataio 26:15; 27:35; Salamo 22:18; 34:20; Ioane 19:33-37.

36, 37. Eaha ta te tupuraa o te mau parau tohu bibilia e haapii maira ia tatou, e eaha te haapapuraa ta te reira e horoa maira no tatou?

36 Ua tupu te taatoaraa o te mau parau tohu bibilia o tei tia hoi ia tupu i mutaa ihora. Ua tupu mau te mau ohipa mai ta te Bibilia i tohu mai. Tera te hoê haapapuraa paari maitai e e Parau iho â te Bibilia na te Atua, no te mea aita ˈtu tumu no teie huru tano-maitai-raa o te mau parau i tupu maoti râ te hoê paari tei hau ê i te paari taata nei.

37 Te vai ra râ te tahi mau parau tohu tei ore i tupu i tahito ra. No te aha hoi? No te mea e tupu te reira i to tatou anotau, e a muri aˈe atoa. Te horoa maira te papu o te mau parau tohu ta tatou i tuatapapa aˈena i te haapapuraa e e tupu mau atoa te tahi atu mau parau tohu. E mai ta te pene i mua nei e faaite mai, e riro mau iho â taua mau parau tohu ra ei parau mau.

[Nota i raro i te api]

^ Hiˈo i te pene 4, “Te Faufaa Tahito — E nehenehe anei e tiaturi?”, paratarapha 16 e te 17.

^ E itehia te mau parau i paruruhia i roto i te mau nota i raro i te api o te tatararaa Fillion.

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 133]

Ua tupu te taatoaraa o te mau parau tohu bibilia e tia hoi ia tupu. Ua tupu mau te mau ohipa mai ta te Bibilia i tohu mai.

[Hohoˈa i te api 118]

Ua itea mai te feia tuatapapa i te pae no te ihipǎpǎ e e ere te haamouraahia o Ierusalema na Nebukanesa i te ohipa huˈa.

[Hohoˈa i te api 121]

Te fenua Turia i teie nei mahana. Aita rea ohipa e toe ra no taua oire i matauhia e te mau peropheta o Iseraela.

[Hohoˈa i te api 123]

Te ite maitai ra te mau ratere e haere e mataitai i te vahi tei reira o Babulonia i te vairaa, i te tupuraa o te mau parau tohu i faaitehia mai no ˈna.

[Hohoˈa i te api 126]

No te papu o te mau parau tohu a Daniela no nia i te mau puai rahi o te ao nei, i manaˈo ai te feia faahapa o teie nei tau e ua papaihia te reira i muri aˈe i to ratou tupuraa.

BABULONIA

PERESIA

HELENI

ROMA

BERETANE

[Hohoˈa i te api 130]

Ua faaite atea mai o Daniela i te taio mahana papu maitai no te faraa mai te Mesia i Iseraela.