Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Huriraa Bibilia na roto i te reo e paraparauhia i te mau mahana atoa

Huriraa Bibilia na roto i te reo e paraparauhia i te mau mahana atoa

TEIE ta te aivanaa Alan Duthie i papai i roto i ta ˈna buka Te mau huriraa Bibilia e e nafea ia maiti i te hoê (Beretane): “Mai te peu te tiaturi ra oe ua horoa te Atua i ta ˈna Parau te Bibilia i te huitaata, te faaite ra te Atua i to ˈna mau manaˈo ia tatou. . . . E ua tauturu ta oe haapaoraa ia ite eaha te rave no te oaoa, eita e ore o te mau parau faahitihia i te mau mahana atoa na roto i to oe reo tei faaohipahia [i roto i ta oe huriraa Bibilia].”

Tera atoa te manaˈo o te feia e haafaufaa rahi i te Parau a te Atua. Teie ta ratou e tiaturi papu ra: “Te mau Papai moˈa atoa, ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua, e mea faufaa no te haapii atu, no te faaite atu i te hapa, no te faaafaro i te mau mea, no te aˈo atu ia au i te parau-tia.” (Timoteo 2, 3:16) E ere noa te Bibilia i te hoê buka tahito, “e mea ora hoi . . . e te puai rahi.” E faaite mai te reira eaha te rave no te faaafaro i to tatou mau fifi. (Hebera 4:12) Ia taa râ i te feia taio i te aratairaa a teie buka moˈa e ia haapao ratou i te reira, e tia ia faaohipa i te mau parau o ta ratou e faahiti i te mau mahana atoa. A hiˈo na, aita te mau Papai Heleni Kerisetiano, aore ra te Faufaa Apî, i papaihia na roto i te reo Heleni o te mau philosopho anaˈe te taa mai ia Platon ma. Ua papaihia râ na roto i te reo Heleni Koinè, te reo ta te rahiraa e paraparau. Ua papai-mau-hia te Bibilia ia nehenehe te taata atoa e taio e e taa i te reira.

Tera te tumu i matara mai ai e rave rahi huriraa na roto e rave rau reo i te mau matahiti i mairi aˈenei. E ohipa maitai te reira, e rave rahi atu â ïa taata o te nehenehe e taio i te mau Papai. Tera râ, mea rahi te mau huriraa Bibilia o tei ore i horoa i te auraa tano e e ere roa ˈtu i te mea ohie ia taa. I roto i te tahi mau huriraa, ua faahuru-ê-hia te haapiiraa maramarama maitai a te Bibilia no nia i te tupu ia pohe te taata e te iˈoa o te Atua mau.

Ua oaoa râ te feia e haafaufaa rahi nei i te Parau a te Atua a matara ˈi te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Tahiti. Na te mau Ite no Iehova i faaite i te reira i te Tapati 18 no Titema 2016. Aita te feia huri i vaiiho i te mau haapiiraa a te mau haapaoraa ia faahuru ê i ta ratou ohipa. Mea tano maitai ïa te huriraa o te mau irava e e tia i te taata ia taa ˈtu â i ta te Bibilia e haapii ra na roto i te reo Tahiti. Tera râ, te na ô ra paha outou, o vai ma tei apiti atu i teie ohipa huriraa faahiahia mau?

Ua faahanahana te feia huri i te Atua

Noa ˈtu no matara noa ˈtura te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Tahiti, ua ite-aˈena-hia te reira na roto i te reo Beretane i 1950. I tera matahiti, ua piahia tera huriraa e te Watch Tower Bible and Tract Society, te tahi taatiraa no te ao nei o tei pia maoro i te Bibilia. Teie tei papaihia i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tetepa 1950 (Beretane): “Ua faaite te mau mero o te tomite huriraa i to ratou hinaaro . . . eiaha to ratou iˈoa ia papaihia, eiaha atoa ia faaitehia noa ˈtu te ora noa ra ratou e aore ra ua pohe. Te fa o te huriraa, ia faahanahanahia te iˈoa o te Atua ora e te parau mau.”

Ua piahia te taatoaraa o te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa na roto i te reo Beretane i 1961. Tae roa mai i teie mahana, aita te iˈoa o te feia huri i faaitehia. Noa ˈtu râ, aita e feaaraa e here e e faatura rahi to ratou i te Atua. Teie tei papaihia i roto i te omuaraa parau o te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa tei matara i 2013 (Beretane): “Ua papu ia matou mea faufaa te poroi a te Bibilia, no reira matou i faaoti ai i te hiˈopoa faahou i teie huriraa ma te faatura hohonu i ta te Bibilia e parau ra. Ua ite matou e hopoia rahi mau ia huri i ta ˈna poroi ma te tano. . . . Ta matou fa, o te horoaraa i te hoê huriraa tano o te mau papai tahito roa e te ohie ia taa e ia taio.”

E parau tuite anei ta te mau mero o te tomite huriraa no te rave i tera ohipa? Ua parau vetahi aivanaa mauruuru ore, eita anaˈe te iˈoa o te feia huri e faaitehia e aita atoa ta ratou e parau tuite no te haapiiraa teitei, mea faufaa ore tei ravehia. E ere râ tera te manaˈo o te mau aivanaa atoa. Ua papai Alan Duthie: “Ia ite tatou o vai ma tei huri aore ra tei pia i te tahi Bibilia, e tauturu anei te reira ia taa e huriraa maitai tera? Aita, mea maitai aˈe iho â ia hiˈopoa roa i tera huriraa Bibilia.” a

Tae roa mai i teie mahana, hau atu i te 215 mirioni o te taatoaraa o te Huriraa o te ao apî aore ra te tahi tuhaa o te reira tei piahia na roto 135 reo na te ao nei. Eaha ta te feia taio i ite i roto?

Te hoê huriraa Bibilia o te faahanahana i te iˈoa o te Atua

Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “‘To matou Metua i te raˈi, ia moˈa to oe iˈoa.’” (Mataio 6:9) Mea rahi râ te huriraa Bibilia o tei mono i te iˈoa o Iehova i te tiaraa “Atua” aore ra “Fatu.” E ere râ mai tera i roto i te mau papai tahito roa. I roto i te mau Papai Hebera, ua faaitehia te iˈoa o te Atua, Iehova, fatata 7 000 taime. (Exodo 3:15; Salamo 83:18) I muri aˈe, ua faaea te mau ati Iuda i te faaohipa i te reira no te tahi tiaturiraa hape. I te poheraa o te mau aposetolo a Iesu, ua ô tera peu i roto i te amuiraa Kerisetiano. (Ohipa 20:29, 30; Timoteo 1, 4:1) Haamata ˈtura te mau papai parau i te tatara i te iˈoa o te Atua, Iehova, i roto i te mau tuhaa o te mau Papai Heleni. E ua mono atu ïa i te parau Heleni kurioso, o “Fatu” te auraa, e oia atoa i te tahi atu taˈo Heleni teoso, o “Atua” te auraa.

E mirioni atu â te nehenehe e taio i te Bibilia e e ite i te iˈoa o te Atua na roto i to ratou reo maoti te Huriraa o te ao apî

Ma te itoito, ua faaoti te tomite huriraa o te Bibilia o te ao apî i te faahoˈi i te iˈoa o Iehova i to ˈna vairaa mau i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano (Faufaa Apî). I roto, e itehia hoi tera iˈoa 237 taime. Aita tera ohipa i ravehia na nia noa i te manaˈo o te feia huri, ua hiˈopoa-maite-hia râ te Parau a te Atua. Te faahitihia ra te mau parau o te Isaia 61:1 i roto i te Luka 4:18. I roto i te papai Hebera tahito, ua faahitihia te iˈoa Iehova i roto i tera irava o te Isaia. b Mea tano ïa ia hurihia te Luka 4:18 i roto i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano: “Tei nia iho ia ˈu te varua o Iehova, ua faatavai hoi oia ia ˈu no te faaite i te parau apî oaoa i te feia veve.”

E tauturu te reira i te feia taio ia taa mea taa ê te Atua o Iehova e mea taa ê ta ˈna Tamaiti fanau tahi, Iesu Mesia. I roto e rave rahi Bibilia, ua hurihia te Mataio 22:44 mai teie: “Ua parau atu te Fatu i taˈu Fatu.” (Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) O vai râ te paraparau ra ia vai? No roto mai te tahi tuhaa o tera irava i te Salamo 110:1 o te faahiti ra i te mau reta Hebera o te iˈoa o te Atua. No reira te Mataio 22:44 i hurihia ˈi mai teie i roto i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano: “‘Ua parau Iehova i to ˈu Fatu.’” Eita ïa e titauhia i te parau tuite no te taa e te faaite ra te Bibilia mea taa ê te Atua ra o Iehova e mea taa ê ta ˈna Tamaiti. (Mareko 13:32; Ioane 8:17, 18; 14:28) Mea faufaa roa ia ite i te reira ia faaorahia tatou. Te na ô ra hoi te Ohipa 2:21: “‘Te taata atoa o te tiaoro i te iˈoa o Iehova, e faaorahia ïa.’”

Huriraa tano e te ohie ia taa

Mea faahiahia te Huriraa o te ao apî (Beretane) i roto i te tahi atu mau tuhaa. Ua faaohipahia te mau papai Heleni tuiroo e te papu a Westcott e ta Hort i roto i tera huriraa Bibilia. Ua haapao-atoa-hia râ te tahi atu mau otaro e papai tahito mai ta Nestle, ta Aland e ta te Amui-tahi-raa o te mau taatiraa pia Bibilia na te ao nei. E ohipa rahi tei ravehia no te hiˈopoa maite i te reira e no te huri i te mau parau o te reo tumu Heleni ma te tano, ma te papu e te ohie ia taa i teie tau. I roto i teie huriraa, ua faaitehia te mau manaˈo ma te papu e te oraora mai te itehia i roto i te mau otaro Bibilia tahito. E tia ˈtura ïa ia tatou ia taa i te tahi mau tuhaa o ta tatou i ore i maramarama aˈenei.

Ua tutava te feia huri i te haamatara i te mau taa-ê-raa e vai ra i roto i te mau iho parau Heleni. I roto e rave rahi reo e paraparauhia i teie tau, e itehia na roto i te iho parau ua tupu aˈena anei, te tupu ra aore e tupu te tahi ohipa. I roto atoa te iho parau Heleni, e taahia mai te peu no te hoê taime noa anei, ua oti aore ra te tamau noa ra te tahi ohipa i te tupu. A hiˈo na i ta Iesu mau parau i roto i te Mataio 6:33. Te iho parau Heleni no te taˈo “imi,” no te hoê ïa ohipa o te tia ia rave tamau. E taahia ïa te auraa mau o ta Iesu i hinaaro e parau ia hurihia mai teie: “No reira, a tamau i te imi na mua i te Faatereraa arii a te Atua e ta ˈna parau-tia, e e horoahia mai teie mau mea atoa na outou.” Mai tera atoa i roto i te Mataio 7:7: “A tamau i te ani, e horoahia mai. A tamau i te imi, e itehia mai. A tamau i te patoto, e iritihia mai.”—Roma 1:32; 6:2; Galatia 5:15.

Ua tuu-noa-hia te mau parau Heleni i roto i te tahi mau huriraa Bibilia. I te tahi taime, ua haafifi te reira i te taata ia taa i te auraa mau o ta te Bibilia e haapii ra. Te tahi hiˈoraa, te parau Heleni basileia. E rave rahi te manaˈo ra tei roto te Basileia i te aau o te taata. Te haapii ra râ te Bibilia e faatereraa te Basileia. Te auraa mau o te parau basileia na roto i te reo Heleni, o te hoê ïa faatereraa i raro aˈe i te mana o te tahi arii. I roto i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano, ua hurihia ïa te parau Heleni basileia ei faatereraa arii. Mea ohie aˈe no te feia taio ia taa i te auraa mau. (Mataio 6:10; Apokalupo 11:15) I roto noa i tei parauhia te Faufaa Apî, e itehia te parau Heleni satauro e 34 taime. Te auraa mau o tera parau na roto i te reo Heleni, e pou tia ïa, e raau aore ra tumu raau. Te faataa ra te tahi buka papu: “Na roto i te reo Heleni [te reo tumu o te Faufaa Apî], eita roa e manaˈohia e piti raau teie.” (The Companion Bible) No reira, i roto i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano, te na ô ra te Ioane 19:16: “Tuu atura oia ia Iesu ia ratou ra ia haapohehia i nia i te pou.” Ua pohe Iesu i nia hoê anaˈe pou tia, eiaha râ i nia i te satauro mai ta te rahiraa e manaˈo nei. (Luka 24:20; Ohipa 2:23, 36) Ua faahiti atoa Iesu i tera taˈo no te faataa i te haamauiuiraa, te mauiui e te haama e faaruruhia e ta ˈna mau pǐpǐ.—Mataio 16:24; Hebera 12:2.

A hiˈo atoa na i te taˈo Hebera nephe e te taˈo Heleni pusuke. Ia hiˈopoahia te faaohiparaa o na taˈo i roto i te Bibilia, papu maitai e no (1) te taata ïa, (2) te animara, aore ra (3) te ora o te hoê taata aore ra o te hoê animara. (Ioane 10:11; Petero 1, 3:20) I roto i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano, ua hurihia teie taˈo ia au i te tupuraa, ei “ora” anei, “animara” aore ra “taata.” E tano atoa tera taˈo no te hoê taata pohe aore ra tino pohe. (Numera 6:6; Hagai 2:13) Mai tei faaitehia ˈtu na roto i teie na hiˈoraa e toru, e tauturu mau te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano i te taata ia au i te taio i te Bibilia no te mau parau maramarama maitai e te ohie ia taa. Te mea faahiahia ˈtu â, e papu atoa i te taata taio eaha ta te Bibilia e haapii mau ra.

Ia fanaˈo to te ao atoa nei i te Parau a te Atua

Ua oti te mau Papai Heleni Kerisetiano i te piahia na roto i te reo Tahiti. Ua ravehia te tahi mau faanahoraa ia hurihia te toea o te Bibilia. E nafea râ ia papu mea tano e te ohie ia taa te huriraa reo Tahiti mai te huriraa reo Beretane?

Na te Tino aratai a te mau Ite no Iehova e tiaau maite ra i te ohipa huriraa. E faaotiraa paari tei ravehia ia haa te feia huri ei pǔpǔ no te huri i te Bibilia na roto i te tahi atu mau reo. E mai tera no te mau pǔpǔ huri na te ao atoa nei. I te pu a te mau Ite no Iehova, ua haamauhia te tahi piha no te tauturu i te tuhaa huriraa. E horoahia i te mau pǔpǔ huri i te mau aratairaa e tia ia haapao, e pahonohia ta ratou mau uiraa e e tauturuhia no te faatano i te Huriraa o te ao apî tei pia-aˈena-hia na roto i to ratou reo. Ua hamani-atoa-hia te tahi faanahoraa roro uira no te faaohie i te ohipa rahi a te mau pǔpǔ huri. Maoti tera ravea, e tia ia huri i te mau irava ma te tano e te ohie ia taa mai te itehia i roto i te Huriraa o te ao apî reo Beretane. E ite te pǔpǔ huri maoti tera faanahoraa roro uira mea nafea to te reo Beretane huriraa i te tahi parau Hebera e Heleni, ohie roa ˈtu â ïa no te maiti i te huriraa tano na roto i to ratou reo.

E nehenehe e ite i teie nei â te maitai o te ohipa i ravehia. Te faaitoito atu nei matou ia hiˈopoa i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano. A ani atoa ia hapono atu te feia pia o teie vea hoê na oe. E au roa atoa oe i te mau faanahoraa taa ê e rave rau o teie huriraa Bibilia. Mea ateatea maitai te papairaa e te ohie ia taio, te vai ra te tino parau o te faaite i te mau manaˈo faufaa o te buka Bibilia e te tauturu ia ite oioi i te mau irava matauhia. E ite-atoa-hia te mau hohoˈa fenua i roto, e te mau tuhaa hau faahiahia mau. Te mea faufaa roa ˈtu â, e nehenehe oe e taio i teie Bibilia ma te tiaturi ua faaitehia te mau parau atoa no ǒ mai i te Atua ma te papu na roto i te reo ta oe e paraparau i te mau mahana atoa.

a A hiˈo na, ua papai-atoa-hia i te api matamua o te huriraa Bibilia New American Standard Bible (1971): “Aita matou i faahiti i te iˈoa aore ra huru maitai o te tahi noa ˈˈe taata hiˈopoa Bibilia no te mea te tiaturi nei matou na te Parau a te Atua e faaite i to ˈna iho faufaaraa.”

b Mea pinepine te huriraa Bibilia Heleni Septante i te faaohipahia no te mau irava o te mau Papai Hebera o te faahitihia i roto i te Faufaa Apî. Ua tatarahia râ te iˈoa o te Atua i roto i te mau huriraa Bibilia Septante i piahia i muri aˈe. No reira e rave rahi aivanaa hiˈopoa Bibilia i manaˈo ai eiaha atoa tera iˈoa ia tuuhia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. Tera râ, te vai noa nei i teie mahana te mau huriraa Bibilia Septante tahito roa o te faahiti i te mau reta Hebera o te iˈoa Iehova. E tumu papu tera no te faahoˈi i te iˈoa Iehova i to ˈna vairaa mau i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano.