Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea ia faaoromai?

E nafea ia faaoromai?

I TE poheraa to ˈna metua tane, teie ta Mike e faataa ra: “Ua hepohepo roa vau i te oreraa e faaite i to ˈu mau manaˈo hohonu.” I manaˈo na Mike, tera te tia i te hoê tane ia rave. I muri aˈe râ to ˈna iteraa mea hape. No reira a pohe ai te papa ruau o to ˈna hoa, ua ite o Mike eaha ta ˈna e tia ia rave. Teie ta ˈna e parau ra: “Ahani tau matahiti na mua ˈtu, ua tupaipai ïa vau i to ˈna tapono ma te parau atu, ‘A faatane ia oe.’ I teie nei râ, e tapea vau i to ˈna rima a na ô atu ai, ‘Eiaha e taiâ i te faaite i to oe oto, e tauturu te reira ia oe. Mai te peu e hinaaro oe ia haere au, e haere ïa vau. Ia hinaaro oe ia faaea mai au, e faaea mai ïa vau. Eiaha râ oe e taiâ i te faaite i to oe mau manaˈo hohonu.’”

Ua taiâ atoa o MaryAnne i te faaite i to ˈna mau manaˈo hohonu a pohe ai ta ˈna tane. Te faatia ra o ˈna: “Ua hinaaro vau e faaite i te hiˈoraa maitai ma te ore e oto i mua i te taata. Ua taa râ ia ˈu i teie nei, e ere i te mea maitai ia tapea i te oto. Ua feruri maite au i to ˈu tupuraa e ua na ô ia ˈu iho, ‘Ia hinaaro oe e taˈi, a taˈi. Eiaha e tapea. A faaite i to oe mau manaˈo hohonu ia maitai mai oe!’”

Te faaitoito mai ra ïa te hiˈoraa o Mike raua MaryAnne ia taˈi! No te aha e mea tano? E mâmâ te aau e e iti mai te hepohepo ia faaitehia te mau manaˈo hohonu. Ia ite e ia taa oe e ere i te mea ino ia faaite i te oto, eita ïa oe e tapea i te reira.

Mea taa ê râ te huru otoraa a te taata tataitahi. E taa ê atoa te reira ia au i te tupuraa i pohe ai tei herehia, ua tupu taue anei aore ra i muri aˈe i te hoê maˈi maoro. Te mea papu râ, e haafifi te tapearaa i te mau manaˈo hohonu i te ea e te huru aau. Mea maitai aˈe ïa ia faaite i to oe oto. Te vai ra râ te tahi mau manaˈo tauturu i roto i te mau Papai.

E nafea ia faaite i to oe oto?

Mea maitai atoa ia faaite i te oto na roto i te parau. I muri aˈe i te poheraa o ta ˈna mau tamarii atoa e te mau ati ta ˈna i faaruru, teie ta te patereareha Ioba i parau: “Ua fiu roa vau i to ˈu nei oraraa; e tuu noa ˈtu na vau i ta ˈu nei parau; e parau â vau ma te ati rahi o to ˈu nei varua.” (Ioba 1:2, 18, 19; 10:1) Aita o Ioba i nehenehe faahou e tapea. Ua titauhia ia ˈna ia “parau,” aore ra ia faaite i to ˈna oto. Teie atoa te manaˈo o Shakespeare i roto i ta ˈna buka Macbeth: “A faaite i to outou oto, e nehenehe te oto o te tapea-noa-hia i roto i te aau e faateimaha roa i te taata.”

E noaa atoa mai te tamahanahanaraa ia paraparau oe i te hoa mau o te faaroo mai ma te faaoromai e te hamani maitai. (Maseli 17:17) E taa maitai aˈe oe i to oe tupuraa e to oe mau manaˈo hohonu e e ite atoa ïa eaha te rave no te faaoromai. E mai te peu ua farerei aˈena tera taata i te hoê â tupuraa, e fanaˈo paha oe i te tahi mau manaˈo o te tauturu atu. A pohe ai ta ˈna aiû, te faataa ra te tahi metua vahine no te aha mea maitai ia paraparau i te feia o tei faaruru i te hoê â ati: “Te iteraa vau e ua faaruru vetahi ê i te hoê â fifi e to ˈu, ua tauturu mai te reira ia haamahora i to ˈu aau. Ma te ite atoa ua tia ia ˈna ia faaoromai e ua nahonaho faahou to ˈna oraraa, ua faaitoito mai te reira ia ˈu.”

Ia au te hiˈoraa Bibilia, e tauturu te papairaa ia faaite i to oe mau manaˈo hohonu

E taiâ râ paha oe i te paraparau no nia i to oe mau manaˈo hohonu. I muri aˈe i te poheraa o Saula raua o Ionatana, ua papai Davida i te hoê pehepehe horuhoru mau o tei faaite i to ˈna oto rahi. Tei roto te reira i te buka piti a Samuela. (Samuela 2, 1:17-27; Paraleipomeno 2, 35:25) Mai ia Davida, mea ohie aˈe no vetahi ia papai no te faaite i to ratou mau manaˈo hohonu. Tera ta te tahi vahine ivi i rave, ua papai oia i to ˈna mau manaˈo hohonu e ua taio faahou i te reira tau mahana i muri iho. Ua tauturu rahi mau te reira ia ˈna ia haamâmâ i to ˈna aau.

Ma te paraparau aore ra ma te papai, e nehenehe te haamahoraraa i te aau e tauturu ia faaite i te oto. E nehenehe atoa te reira e tauturu ia tinai i te mau manaˈo hape. Te faataa ra te tahi vahine: “Ua faaroo mâua ta ˈu tane ua taa vetahi feia faaipoipo i muri aˈe i te poheraa ta ratou tamarii, aita mâua i hinaaro ia tupu atoa te reira i nia ia mâua. No reira i te mau taime atoa e tupu mai ai te riri e te manaˈo faahapa te tahi i te tahi, e paraparau mâua. Ua piri roa ˈtu â mâua i te na reiraraa.” Ma te faaite i to oe mau manaˈo hohonu, e taa ia oe e noa ˈtu hoê â ati tei farereihia, mea taa ê ta vetahi huru otoraa ia au i to ratou tupuraa e to ratou huru.

Te tahi atu ravea no te faaite i te oto, o te taˈiraa ïa. Te parau ra te Bibilia: “E taime to te oto.” (Koheleta 3:1, 4) E taime otoraa iho â te poheraa o tei herehia. Ua riro te taˈiraa ei taahiraa faufaa o te aratai atu i nia i te eˈa e maitai mai ai oe.

Ua faataa te hoê vahine mea nafea te tahi hoa rahi i te tautururaa ia ˈna i te poheraa to ˈna metua vahine. Te faatia ra oia: “Aita to ˈu hoa i faarue ia ˈu. Ua taˈi o ˈna na muri ia ˈu e ua tamau noa i te paraparau mai. Ua tauturu te reira ia ˈu ia haamahora i to ˈu aau, mea faufaa roa hoi no ˈu. Aita roa ˈtu vau i taiâ i te taˈi.” (A hiˈo i te Roma 12:15.) Eiaha atoa e haama i te taˈi. Ua faaite mai te Bibilia i te hiˈoraa o te feia faaroo puai, tane e vahine, o tei ore i haama i te taˈi mai ia Iesu Mesia.—Genese 50:3; Samuela 2, 1:11, 12; Ioane 11:33, 35.

I roto i te mau nunaa atoa, e hinaaro iho â te feia i roto i te ati i te tamahanahanaraa

E oto taue paha oe i te tahi taime a ore atu ai e nehenehe e tapea i to oe roimata. No te tahi vahine ivi o tei matau na i te haere e hoohoo mai i te matete na muri i ta ˈna tane, e taˈi noa o ˈna a tia ˈtu ai i mua i te mau maa au-roa-hia e ta ˈna tane. Eiaha e manaˈo e tia ia tapea i to oe roimata, a haamanaˈo râ e taˈi iho â tatou a oto ai i tei herehia.

I mua i te manaˈo faahapa

Mai ta tatou i ite mai, e faahapa vetahi ia ratou iho ia pohe tei herehia. Ua oto rahi Iakoba a tiaturi ai ua haapohe te tahi animara taehae i ta ˈna tamaiti ra o Iosepha a tonohia ˈi o ˈna i to ˈna mau taeae ra. Ua teimaha roa te aau o Iakoba i te manaˈo faahapa, ua na ô paha oia, ‘No te aha vau i tono ai ia Iosepha anaˈe? No te aha vau i tono ai ia ˈna i te vahi mea rahi te animara taehae?’—Genese 37:33-35.

Peneiaˈe te manaˈo ra oe aita oe i haapao maitai i te taata herehia tei pohe. I roto i tera tupuraa, e riro te fariiraa e hiti mai iho â te manaˈo faahapa ei tauturu noa ˈtu mea mau aore ra mea feruri-noa-hia te reira. I tera atoa râ taime, a faaite ia vetahi ê i to oe manaˈo faahapa, eiaha e tapea na oe anaˈe, e mâmâ mai ïa oe i muri iho.

A farii râ noa ˈtu mea here na tatou ia vetahi ê, eita tatou e nehenehe e faatere i to ratou oraraa e e tapea “ia uˈana noa mai te pohe i nia ia ratou.” (Koheleta 9:12) Eita e ore e manaˈo maitai to oe. A hiˈo na, ma te ore e faaau oioi ia farerei tei herehia i te taote, ua opua anei oe ia maˈihia e ia pohe o ˈna? Aita roa ˈtu! No reira, mea tano anei ia faahapa ia oe ma te parau o oe te tumu i pohe ai o ˈna? E ere.

Ua noaa i te tahi metua vahine ia faaea i te faahapa ia ˈna iho no te poheraa ta ˈna tamahine i roto i te hoê ati purumu. Teie ta ˈna e faataa ra: “Ua faahapa vau ia ˈu i te mea e na ˈu i tono ia ˈna. I muri aˈe râ, ua taa ia ˈu e ere i te mea tano ia feruri mai tera. E ere hoi i te mea ino ia parau ia ˈna ia haere e hoohoo na muri i to ˈna metua tane. E ati riaria noa râ tei tupu.”

E na ô paha oe: “Mea rahi hoi te mau mea ta ˈu i hinaaro e parau e e rave na muri ia ˈna.” Teie nei râ, o vai i rotopu ia tatou e metua aore ra e tamarii tia roa? Te haamanaˈo mai ra te Bibilia: “E hapa hoi tatou paatoa e rave rahi taime. Ia ore te hoê taata ia hapa i te parau, e taata tia roa ïa.” (Iakobo 3:2; Roma 5:12) No reira a farii e taata tia ore oe e te vai ra iho â te mau mea ta oe i ore i rave. Ma te feruri noa i te reira, eita oe e maitai oioi mai.

Mai te peu e e tumu papu ta oe no te tiaturi e e mea tano mau to oe manaˈo faahapa, a haamanaˈo ua ineine te Atua i te faaore i ta oe hara. Teie ta te Bibilia e haapapu mai ra: “Ahiri oe, e Iehova, e tapao na i te mau hara nei, o vai, e Iehova, te taata e mau? Tei ia oe râ te faaore i te hara.” (Salamo 130:3, 4) Eita ta oe e nehenehe e hoˈi i muri no te taui i te hoê noa ˈˈe mea. E nehenehe râ oe e taparu i te Atua ia faaore mai i ta oe mau hara. Mai te peu e ua fafau te Atua i te faaore i ta oe mau hara, no te aha oe e ore ai e faaore i ta oe iho hara?—Maseli 28:13; Ioane 1, 1:9.

Ia tupu mai te riri

Ua riri anei oe i te taote, te utuutu maˈi, te mau hoa aore ra i te taata i pohe? Mea pinepine atoa te taata i te faaite i te riri ia pohe tei herehia. Peneiaˈe ua riro te reira ei faaiteraa i to oe oto rahi. Teie ta te tahi taata papai buka i parau: “Eita te riri e tuino ia oe ia farii oe te vai ra te riri i roto i to oe aau noa ˈtu eita e itehia na nia i te huru rapaeau.”

Mea maitai atoa ia faaite i to oe riri, eiaha râ ma te haavî ore. Te faaara mai ra te Bibilia mea ino ia riri maoro. (Maseli 14:29, 30) E riro paha te paraparauraa i te hoê hoa papu ei tamahanahanaraa. Area no te tahi atu, o te faaetaeta-rahi-raa ïa i te tino.—A hiˈo atoa i te Ephesia 4:25, 26.

Mea faufaa ia faaite ma te haavare ore i to oe mau manaˈo hohonu, a haapao maitai râ, eiaha ia hue noa ˈtu. Aita e faufaa ia faahapa ia vetahi ê. A feruri maitai ïa eaha te parau no te faaite i to oe mau manaˈo hohonu e a na reira na roto i te mǎrû. (Maseli 18:21) Te vai ra te hoê tauturu faufaa roa ia pohe tei herehia e tera ta tatou e hiˈopoa i teie nei.

Te tauturu no ǒ mai i te Atua ra

Teie ta te Bibilia e haapapu mai ra: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” (Salamo 34:18) E nehenehe ïa te auhoaraa piri e te Atua e tamahanahana ia oe ia pohe tei herehia. Ua niuhia te mau manaˈo tauturu i horoahia ˈtu i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia. A faaohipa ïa i te reira no te faaoromai.

Hau atu â, eiaha e haafaufaa ore i te pure. Teie ta te Bibilia e faaitoito mai ra: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai.” (Salamo 55:22) Mai te peu e faufaahia oe ia faaite i to oe mau manaˈo hohonu i te hoê hoa papu, eaha ˈtu â ïa ia haamahora oe i to oe aau i “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.”—Korinetia 2, 1:3.

Eita te pure e tauturu noa ia tatou ia maitai mai. Te fafau ra te Atua i te horoa i te varua moˈa ia ani atu ta ˈna mau tavini ma te aau tae. (Salamo 65:2; Luka 11:13) E nehenehe te varua moˈa o te Atua e horoa ˈtu i “te puai o te hau ê i to te taata nei” i tera e tera mahana. (Korinetia 2, 4:7) A haamanaˈo, e tauturu te Atua i ta ˈna mau tavini haapao maitai ia faaoromai tamau i roto i te fifi.

Ua tauturu atoa te pure i te tahi na hoa faaipoipo i te poheraa ta raua tamarii. Te faataa ra te vahine: “Ua teimaha roa anaˈe mâua i te po, e pure mâua ma te reo puai. A rave faahou ai i te mau ohipa ta matou i matau na mai te putuputuraa e te tairururaa, e pure mâua no te ani i te itoito. A tia mai ai i te poipoi e mea fifi roa ia faaoromai, e pure mâua ia Iehova ia tauturu mai. I te tahi taime, mea fifi roa no ˈu ia haere na roto i te fare o vau anaˈe. I tera mau taime, e taparu ïa vau ia Iehova ia tamǎrû mai.” Ua papu i teie vahine haapao maitai ua faufaa-rahi-hia o ˈna i te pure. E ite atoa paha ïa oe i te pahonoraa i ta oe mau taparuparuraa, “na te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa, e tiai i to [oe] aau e feruriraa.”—Philipi 4:6, 7; Roma 12:12.

Mea taa ê iho â te tauturu ta te Atua e horoa mai. Te haapapu mai ra te aposetolo Paulo e na te Atua e “tamahanahana ia tatou i roto i te mau tamataraa atoa, e ia nehenehe atoa vetahi ê e mahanahana ia tatou i roto i te tamataraa e rave rau.” Eita iho â te mauiui e ore, e nehenehe râ te tauturu a te Atua e tamǎrû. E ere te auraa e faaea roa oe i te taˈi e e moˈe ia oe tei herehia, e maitai mai râ oe. E nehenehe te tupuraa ta oe i faaruru e tauturu atu ia taa e ia tamahanahana ia vetahi ê i mua i te pohe o tei herehia.—Korinetia 2, 1:4.