Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Hoê tiaturiraa papu no te feia pohe

Hoê tiaturiraa papu no te feia pohe

TEIE ta te hoê vahine taa noa e 25 matahiti i papai: “Ua pohe to ˈu metua vahine i te mariri ai taata i 1981. Mea fifi roa no mâua to ˈu taeae faaamu to ˈna poheraa. I tera taime, 17 matahiti to ˈu e e 11 to to ˈu taeae. Ua moˈemoˈe roa vau ia ˈna. I te parauraahia mai tei nia o ˈna i te raˈi, ua hinaaro roa vau e haapohe ia ˈu no te haere i pihai iho ia ˈna. Mea piri roa hoi mâua.”

E ere roa ˈtu i te mea tano ia rave te pohe i tei herehia. E ere roa ˈtu hoi i te mea ohie, eita e nehenehe faahou e paraparau, e ata e e tauahi i tei herehia. Eita te mauiui e ore ia parauhia mai tei nia tei herehia i te raˈi.

Tera râ, e tiaturiraa taa ê roa ta te Bibilia e horoa mai ra. Mai ta matou i faahiti na mua ˈtu, te haapapu ra te mau Papai e farerei faahou tatou i tei pohe. Fatata te reira i te tupu, eiaha i nia i te raˈi, i nia râ i te fenua i roto i te hoê ao hau e te parau-tia. E fanaˈo te taata i te ea maitai roa e e ore roa e pohe faahou. E na ô mai paha ïa vetahi, ‘E moemoeâ te reira!’

E ere i te moemoeâ, e tiaturiraa papu râ! No te tiaturi, e titauhia ia ite e hinaaro e e mana mau anei to tei fafau mai no te faatupu i te reira. O vai tei fafau e tia faahou mai tei pohe?

I te omuaraa o te matahiti 31, ua fafau Iesu ma te taiâ ore: “E faatia mai hoi te Metua i tei pohe, a horoa ˈtu ai i te ora, e horoa atoa ïa te Tamaiti i te ora no te feia ta ˈna e hinaaro. Eiaha ïa e maere, no te mea ua fatata te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te menema i to ˈna reo, a haere mai ai i rapae.” (Ioane 5:21, 28, 29) Ua fafau ïa Iesu Mesia i te faatia mai e mirioni taata pohe no te ora ma te hau e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. (Luka 23:43; Ioane 3:16; 17:3; a hiˈo atoa i te Salamo 37:29 e te Mataio 5:5.) I te mea na Iesu i fafau mai, e nehenehe ïa tatou e papu te hinaaro mau ra o ˈna e faatupu i te reira. E mana anei râ to ˈna?

Aita i mairi e piti matahiti i muri aˈe i to ˈna fafauraa i te reira, ua rave Iesu i te tahi semeio o tei haapapu e hinaaro mau e e mana atoa to ˈna no te faatia mai i tei pohe.

“Lazaro, haere mai i rapae!”

E maˈi rahi to Lazaro. Ua faaara ˈtura to ˈna na tuahine o Maria raua Mareta ia Iesu i te tahi atu pae i Ioridana: “E te Fatu, inaha te maˈihia nei to oe hoa here.” (Ioane 11:3) Ua ite raua e mea here na Iesu ia Lazaro. E haere anei Iesu e hiˈo i to ˈna hoa? Ma te maere mau, aita Iesu i haere oioi i Betania, ua tiai râ e piti mahana i muri iho.—Ioane 11:5, 6.

Aita â te poroi i tae atura, ua taa ia Iesu ua pohe to ˈna hoa here. Opua ihora oia e rave i te tahi ohipa. I to ˈna taeraa ˈtu i Betania, a maha ˈtura mahana o Lazaro i te poheraa. (Ioane 11:17, 39) E nehenehe anei Iesu e faatia mai i te hoê taata o tei pohe a tau mahana ˈtura?

I to ˈna faarooraa te haere mai ra o Iesu, ua horo Mareta e farerei ia ˈna. (A hiˈo atoa i te Luka 10:38-42.) I mua i te oto rahi o Mareta, ua tamahanahana Iesu ia ˈna ma te parau: “E tia faahou mai to taeae.” A faaite ai Mareta i to ˈna faaroo i te tia-faahou-raa e tupu a muri aˈe, ua parau tia roa ˈtu Iesu: “O vau te tia-faahou-raa e te ora. Ia pohe noa ˈtu te taata o te faatupu i te faaroo ia ˈu, e ora faahou mai oia.”—Ioane 11:20-25.

I to ˈna taeraa ˈtu i te menema, faaue ihora Iesu ia turaihia te ofai e opani ra i te ana. Pure atura Iesu ma te reo puai e ua na ô aˈera: “Lazaro, haere mai i rapae!”—Ioane 11:38-43.

Te hiˈo noa ra te taata atoa i te menema. Mai roto mai i te ana, faura maira te hoê taata. Ua vehîhia to ˈna avae e rima e ua puohuhia to ˈna upoo i te hoê ahu. Faaue ihora Iesu: “A tatara i te ahu i vehîhia ˈi oia e a tuu ia ˈna ia haere.” Matara pauroa ˈtura te ahu i vehîhia ˈi o ˈna. Ua tia faahou mai o Lazaro, te taata i pohe a maha ˈtura mahana!—Ioane 11:44.

Ua tupu mau anei te reira?

Mea papu te faatiaraa a te evanelia a Ioane no nia i te tia-faahou-raa o Lazaro. No te rahi o te mau faataaraa e horoahia ra, eita roa e noaa ia parau mea feruri-noa-hia te reira. Ia faahapahia tera faatiaraa, o te mau semeio atoa ïa o te Bibilia tera e faahapahia ra, mai te tia-faahou-raa o Iesu Mesia. E te oreraa e farii i te tia-faahou-raa o Iesu, o te niu ïa o te faaroo Kerisetiano te faahapahia ra.—Korinetia 1, 15:13-15.

E ere i te mea fifi ia tiaturi i te tia-faahou-raa ia farii oe e te vai mau ra te Atua. E nehenehe te hoê taata e taviri i te hoê hohoˈa no te faaite i to ˈna mau hinaaro hopea. I muri aˈe i to ˈna poheraa, e nehenehe te fetii e hoa e mataitai e e faaroo i ta ˈna mau aratairaa no te haapao i to ˈna hinaaro. Ia hoˈi tatou i muri a tau matahiti i teie nei, eita roa e manaˈohia e nehenehe te taata e hamani i tera ravea. Ua riro roa ïa ei ohipa maere mau no te feia e ora ra i te vahi atea roa o te fenua! Mai te peu e nehenehe te taata e hamani i te ravea apî no te ite i te hohoˈa e no te faaroo i te reo o te tahi taata, aita anei ta te Atua poiete e ravea no te faatupu i te mea faahiahia aˈe? Mea tano ïa ia parau, e mana to te Atua poiete no te faatia mai i tei pohe i te ora!

Ua riro te faahoˈiraa mai ia Lazaro i te ora ei tumu papu no te faatupu i te faaroo puai ia Iesu e i te tia-faahou-raa. (Ioane 11:41, 42; 12:9-11, 17-19) Mea mahanahana ia ite te faaite atoa mai ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti i to raua hinaaro e faatupu i te tia-faahou-raa.

Te hinaaro ru e te hiaai rahi o te Atua

Te itehia ra te here o te Tamaiti a te Atua ra o Iesu i roto i ta ˈna pahonoraa i te poheraa o Lazaro. Te haapapu maitai ra to ˈna huru i tera taime i to ˈna hinaaro rahi e faatia mai i te feia pohe. Teie ta tatou e taio ra: “I to Maria taeraa ˈtu i te vahi to reira Iesu e to ˈna iteraa ˈtu ia ˈna, tipapa ihora oia i te pae avae o Iesu e na ô atura: ‘E te Fatu, ahani oe i ǒ nei, e ore ïa to ˈu taeae e pohe.’ Autâ ihora Iesu e horuhoru aˈera i to ˈna iteraa ia Maria e te ati Iuda atoa tei pee mai ia ˈna i te taˈiraa. Na ô maira Iesu: ‘Ihea to outou vaiihoraa ia ˈna?’ Pahono atura ratou: ‘E te Fatu, a haere mai a hiˈo.’ Taˈi ihora Iesu. Na ô aˈera te ati Iuda: ‘A hiˈo na, mea here mau â na te Fatu ia ˈna!’”—Ioane 11:32-36.

Te ite-maitai-hia ra te aumauiui haavare ore o Iesu na roto i na parau e toru nei: “Autâ,” “horuhoru” e “taˈi.” Te faaite ra te mau taˈo Heleni faaohipahia i roto i teie faatiaraa putapû mau i to Iesu huru. Ua oto roa oia i te poheraa to ˈna hoa here o Lazaro e te iteraa ia Maria ia taˈi e tahe ihora to ˈna roimata. a

Auê te faahiahia, ua faatia aˈena hoi Iesu e piti taata mai te pohe mai! E ua hinaaro o ˈna e na reira atoa no Lazaro. (Ioane 11:11, 23, 25) I tera râ taime, ua “taˈi ihora Iesu.” E ere ïa i te ohipa hauti no Iesu ia faatia mai i te taata i te ora. Ua haapapu te here e te aumauiui ta ˈna i faaite i tera taime i to ˈna hinaaro rahi e faaore roa i te mauiui e tupu mai ia pohe tei herehia.

Ua haapapu te here e te aumauiui o Iesu a faatia mai ai ia Lazaro i to ˈna hinaaro rahi e faaore roa i te mauiui e tupu mai ia pohe tei herehia

I te mea hoi o Iesu “te hohoˈa o to te Atua huru mau,” mea tano ïa ia manaˈo e hau atu â ta to tatou Metua i te raˈi e rave. (Hebera 1:3) No to Iehova hinaaro e faatupu i te tia-faahou-raa, ua na ô te taata haapao maitai ra o Ioba: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei? . . . Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe; e oto â oe i te ohipa a to rima i rave.” (Ioba 14:14, 15) Te haapapu mai ra te parau tumu i hurihia na roto i te parau ra “e oto â oe,” i te hinaaro ru e te hiaai rahi o te Atua e faatupu i te tia-faahou-raa.—Genese 31:30; Salamo 84:2.

E nehenehe mau anei tatou e tiaturi i te tia-faahou-raa? E, aita e feaaraa! E hinaaro e e mana to Iehova e to ta ˈna Tamaiti no te faatupu i te reira. Eaha ïa te auraa no oe? E nehenehe oe e farerei faahou i te feia herehia i pohe. E faatiahia mai ratou no te ora i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei!

Mai ta ˈna i opua i te haamataraa, ua fafau o Iehova e riro te fenua ei paradaiso. E tupu te reira na roto i ta ˈna Faatereraa arii ta ˈna i horoa i roto i te rima o Iesu Mesia o tei Arii i teie nei. (Genese 2:7-9; Mataio 6:10; Luka 23:42, 43) I roto i te paradaiso, e nehenehe te taata e fanaˈo i te ora mure ore e te ea maitai roa, e ore roa hoi te maˈi atoa. (Apokalupo 21:1-4; a hiˈo atoa i te Ioba 33:25; Isaia 35:5-7.) E ore atoa te riri, te hiˈo-ê-raa i te iri o te taata, te ohipa ino i rotopu i te mau nunaa e te ahoaho o te oraraa nei. E faatia mai ïa te Atua ra o Iehova na roto ia Iesu Mesia i te feia pohe i roto i te hoê ao apî.

E oaoa to te mau nunaa atoa ia tupu te tia-faahou-raa maoti te tusia taraehara o Iesu Mesia

I teie nei, tera te tiaturiraa o te vahine i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. Tau matahiti i muri aˈe i te poheraa o to ˈna mama, ua tauturu te mau Ite no Iehova ia ˈna ia haapii maite i te Bibilia. Teie ta ˈna e parau ra: “Ua taˈi au i to ˈu haapiiraa e tupu te tia-faahou-raa. Ua oaoa roa vau i te iteraa e farerei faahou vau i to ˈu mama.”

Eita e ore, te hinaaro atoa ra oe e farerei faahou i tei herehia. E oaoa roa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia oe ia tiaturi papu i te tia-faahou-raa. E nehenehe oe e farerei ia ratou i te Piha a te Basileia fatata i to oe vahi nohoraa, aore ra a hiˈo i te api 32 no te papai atu.

a Ua hurihia te taˈo Heleni emeberimaomai i te parau “autâ,” oia hoi mauiui puai te auraa. Te na ô ra te tahi aivanaa Bibilia: “I ǒ nei, te auraa mau, ua tupu taue mai te autâ i roto i te aau o Iesu.” Ua hurihia te taˈo Heleni tarasoso i te parau “horuhoru” o te faataa ra i te arepurepu. Ia au i te hoê taata papai titionare, te auraa “ua tupu te arepurepu i roto roa i te hoê taata, . . . ua tupu te mauiui aore ra oto rahi.” Te taˈo Heleni dakuruo, ua hurihia ïa i te parau “oto,” te auraa, ua tahe te roimata, ua oto i roto i te aau.