Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 7

E tamarii orure hau anei to te utuafare?

E tamarii orure hau anei to te utuafare?

1, 2. (a) Eaha te parabole ta Iesu i horoa no te huti i te ara-maite-raa i nia i te taivaraa o te mau aratai haapaoraa ati Iuda? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e huti mai i te parabole a Iesu no nia i te mau taurearea?

 TAU mahana rii hou to ˈna poheraa, ua ani atu o Iesu i te hoê pǔpǔ aratai haapaoraa ati Iuda i te hoê uiraa o te haaputapû i te manaˈo. Ua parau oia e: “Eaha ra to outou manaˈo? I te hoê taata toopiti a ˈna pue tamarii tamaroa; ua haere atura oia i te matahiapo, na ô atura, E tau tamaiti, haere oe e rave i te ohipa i roto i tau ô vine ra aauanei. Ua parau maira oia, na ô maira, [E, aita râ i tae]. Ua haere atura oia, e ua na reira atoa ˈtura i te parauraa ˈtu i te teina. Ua parau maira oia, na ô maira, [E ore au e tae, e muri aˈera tatarahapa ihora, haere atura]. O vai ta raua i haapao i te hinaaro o to raua metua ra?” Ua na ô maira te mau aratai ati Iuda ia ˈna: “O te [teina] ra.”—Mataio 21:28-31; MN.

2 Te huti ra o Iesu i te ara-maite-raa i nia i te taivaraa o te mau aratai ati Iuda. E au ratou i te matahiapo, o tei tǎpǔ e rave i te hinaaro o te Atua e i muri iho aita i tapea i te parau i tǎpǔhia. E farii hoi e rave rahi mau metua e ua niuhia te parabole a Iesu i nia i te hoê ite papu o te oraraa utuafare. Mai ta ˈna i faahohoˈa maitai, e pinepine e mea fifi ia ite eaha te manaˈo o te ui apî aore ra ia ite atea e eaha ta ratou e rave. E nehenehe te hoê taata apî e faatupu e rave rahi fifi i to ˈna taurearearaa e i muri iho e riro mai oia ei taata paari tiaturihia, o te amo i ta ˈna hopoia. E tia ia haamanaˈohia te reira ia tuatapapa anaˈe tatou i te fifi o te orureraa hau a te taurearea.

EAHA TE HOÊ TAMARII ORURE HAU?

3. No te aha eiaha te mau metua ia faaoti ru noa e e tamarii orure hau ta ratou?

3 I tera e tera taime, e faaroo paha oe i te parau no te mau taurearea o te orure uˈana i to ratou mau metua. Ua ite paha oe iho i te hoê utuafare e au ra e eita roa ˈtu e nehenehe e faatere i te hoê taurearea. E ere râ i te mea ohie noa ia ite e e tamarii orure hau mau anei oia aore ra eita. Hau atu, e mea fifi ia taa e no te aha te tahi mau tamarii e orure ai e te tahi atu—no roto mai hoi i te hoê â utuafare—eita ïa. Ia manaˈo noa ˈtu te mau metua e peneiaˈe te riro maira te hoê o ta ratou mau tamarii ei tamarii orure hau ino roa, eaha te mea e tia ia ratou ia rave? No te pahono i te reira, na mua ˈˈe, e tia ia faataa e eaha te hoê tamarii orure hau.

4-6. (a) Eaha te hoê tamarii orure hau? (b) Eaha te tia i te mau metua ia haamanaˈo ia faaroo atâ ta ratou tamarii taurearea i tera e tera taime?

4 Ma te haapoto i te parau, te hoê tamarii orure hau o te hoê ïa taata auraro ore mau ma te haapinepine aore ra o te patoi e o te aa ˈtu i te hoê mana teitei aˈe. Oia mau, ‘ua mau te maamaa i roto i te mafatu o te hoê tamarii.’ (Maseli 22:15) E patoi ïa te mau tamarii atoa i te faatereraa a te metua e a vetahi, i te hoê taime aore ra i te tahi atu. E parau mau iho â râ i te area taime tauiraa o te tino e o te mau manaˈo putapû oia hoi o te taurearearaa. E faatupu te hoê tauiraa i roto i te oraraa o te mau taata atoa i te hepohepo, e te taurearearaa e tau ïa no te mau tauiraa e rave rahi. Te faarue ra ta oe taurearea tamaiti aore ra tamahine i te vai-tamarii-rii-raa ra no te rave mai i te huru taata paari. No reira ïa, i te taurearearaa ra, e mea fifi roa na te tahi mau metua e mau tamarii ia afaro. E pinepine te mau metua i te haataupupu i te tauiraa, area no te mau taurearea e hinaaro ïa ratou e faaoioi i te reira.

5 E faarue ê te hoê taurearea orure hau i te mau faaueraa tumu faufaa a te mau metua. A haamanaˈo, noa ˈtu e faaroo atâ oia i te tahi taime e ere ïa i te hoê tamarii orure hau. E no nia i te mea i te pae varua, e faaite mai paha te tahi mau tamarii i te hoê anaanatae iti roa na mua ˈˈe e aore ra aita roa ˈtu no te parau mau o te Bibilia, e ere râ hoi ratou i te mau tamarii orure hau. Mai te mea e metua oe, eiaha oe e faaoti oioi noa i te huru o ta oe tamarii.

6 Ua riro anei te orureraa hau i te faatereraa a te mau metua ei tapao taa ê o te taurearearaa o te mau tamarii apî atoa? Eita roa ˈtu. I te mea mau, e au ra e te faataa ra te mau haapapuraa e o te hoê tuhaa iti taurearea o te faaite mai i te orureraa hau ino mau o te taurearearaa. Area râ, e no te hoê tamarii o te orure ma te papu e te haapinepine? Eaha hoi te mea e faatupu mai i teie huru orureraa hau?

TE MAU TUMU O TE ORURERAA HAU

7. Nafea te mau mea a Satani e haaati ra ia tatou ia nehenehe e turai i te hoê tamarii ia orure?

7 Te hoê tumu rahi o te orureraa hau, o te mau mea o te ao a Satani e haaati ra ia tatou. “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Ua faatupu te ao e vai ra i raro aˈe i te mana a Satani i te mau peu faaino o te tia i te mau kerisetiano ia faaruru atu. (Ioane 17:15) Te rahiraa o taua mau peu ra, te haerea e te parau faufau, hau atu i te atâta, e î roa ˈtu â i te mau haafifiraa iino aˈe i teie mahana i to mutaa ihora. (Timoteo 2, 3:1-5, 13) Ia ore anaˈe te mau metua e haapii, e faaara, e e paruru i ta ratou mau tamarii, e riro ohie noa te ui apî i “te varua e ohipa puai i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra.” (Ephesia 2:2) Taai atu i te reira, o te faaheporaa ïa a te mau hoa. Te na ô ra te Bibilia e: “O tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Oia atoa, o te amuimui atu i te feia o tei mau i te huru feruriraa o teie ao, e fifi-mau-â-hia o ˈna e taua huru feruriraa ra. E titau te feia apî i te tauturu tamau ia taa ia ratou e e riro te auraroraa i te mau faaueraa tumu paieti ei niu no te huru oraraa maitai roa ˈˈe.—Isaia 48:17, 18.

8. Eaha te mau tumu e aratai paha i te hoê tamarii ia orure?

8 Te tahi atu tumu o te orureraa hau, o te huru oraraa ïa i roto i te utuafare. Ei hiˈoraa, mai te peu e e taata taero ava te hoê metua, rave hua i te raau taero, aore ra haavî uˈana i te tahi atu metua, e ruri-ê-hia te hiˈoraa o te taurearea no nia i te oraraa. I roto atoa i te mau utuafare oraraa hau, e nehenehe te orureraa hau e fa mai ia manaˈo anaˈe te hoê tamarii e aita to ˈna nau metua e haapao ra ia ˈna. Eita râ te orureraa hau a te taurearea e faatupu-noa-hia e te mau haafifiraa no rapaeau. E faarue ê te tahi mau tamarii i te mau faaueraa tumu faufaa a te mau metua noa ˈtu e te faaohipa ra to ratou mau metua i te mau faaueraa tumu paieti e te paruru ra ia ratou, i tei maraa, i te ao e haaati ra ia ratou. No te aha? Peneiaˈe no te tahi atu tumu o to tatou mau fifi—te huru taata tia ore. Te na ô ra Paulo e: “No te taata hoê ra [Adamu] i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Roma 5:12) E taata orure hau miimii o Adamu, e ua vaiiho mai oia no ta ˈna ra huaai i te hoê tufaa ino. E maiti ïa te tahi feia apî e orure, mai to ratou ra tupuna.

TE HURU FAATIA NOA O ELI E TE ETAETA O REHOBOAMA

9. Eaha na haerea no nia i te haapiiraa i te tamarii e turai paha i te hoê tamarii ia orure?

9 Te tahi atu mea o te aratai i te orureraa hau a te taurearea, o te hoê ïa hiˈoraa aifaito ore no nia i te huru haapiiraa a te mau metua i ta ratou mau tamarii. (Kolosa 3:21) E taotia e e aˈo etaeta te tahi mau metua haapao maitai i ta ratou mau tamarii. E faatia noa te tahi atu pae i te mau mea atoa, ma te ore e horoa i te aratairaa e paruru i ta ratou tamarii taurearea ite ore. E ere noa i te mea ohie ia faaaifaito maitai i rotopu i teie e piti haerea. E mau hinaaro taa ê to te mau tamarii tataitahi. E titau te hoê ia haapaohia hau aˈe o ˈna i te tahi atu. E tauturu râ e piti hiˈoraa o te Bibilia no te faaite mai i te mau ati ia faatia noa aore ra ia etaeta roa.

10. No te aha o Eli, noa ˈtu e e tahuˈa rahi haapao maitai oia, i riro ai ei metua paruparu?

10 E metua tane te tahuˈa rahi i Iseraela i tahito ra o Eli. Ua tavini oia e 40 matahiti te maoro, ma te feaa ore, ua ite papu oia i te Ture a te Atua. Ma te tiaturihia, ua rave maitai o Eli i ta ˈna mau ohipa ei tahuˈa e ua haapii maitai atoa oia i te Ture a te Atua i ta ˈna na tamaiti, o Hophini e o Phinehasa. E mea faaherehere roa râ o Eli i ta ˈna na tamaroa. Ua tavini o Hophini e o Phinehasa ei tahuˈa faatoroahia, teie râ “e pue taata taiata,” o te anaanatae noa i te haamâharaa i to raua mau hiaai e mau hinaaro taiata. Tera râ, i to raua raveraa i te mau ohipa au ore i te vahi moˈa, aita i noaa ia Eli i te itoito no te tapea i to raua toroa tahuˈa. Ua avau rii noa oia ia raua. Na roto i to ˈna huru faatia noa, ua faahanahana hau aˈe o Eli i ta ˈna na tamaroa i te Atua. Ei faahopearaa, ua orure hau ta ˈna na tamaroa i te haamoriraa mâ a Iehova e ua atihia te utuafare fetii taatoa o Eli.—Samuela 1, 2:12-17, 22-25, 29; 3:13, 14; 4:11-22.

11. Eaha ta te mau metua e haapii i te hiˈoraa ino o Eli?

11 E nau taata paari hoi nau tamarii a Eli i te tupuraa tena mau ohipa, te faaite maitai ra teie aamu i te ati e vai ra ia ore anaˈe te aˈo e horoahia. (A faaau e te Maseli 29:21.) E nehenehe te tahi mau metua e anoi i te here e te huru faatia noa, ma te ore e haamau e e turu i te mau ture maramarama, au maite e te tano. Aita ratou e faaohipa ra i te aˈo ma te here, noa ˈtu e ua ofatihia te mau faaueraa tumu paieti. No teie huru faatia noa, i te pae hopea, e haapao ore ïa ta ratou mau tamarii i te faatereraa a to ratou mau metua aore ra o te tahi atu.—A faaau e te Koheleta 8:11.

12. Eaha te hape a Rehoboama i to ˈna ariiraa?

12 Te faahohoˈa ra o Rehoboama i te tahi huru ê atu no nia i te faatereraa. O ˈna hoi te arii hopea o te basileia tahoê o Iseraela, e ere râ oia i te arii maitai. Ua noaa ia Rehoboama te hoê fenua e aita to ˈna nunaa e mauruuru ra no te mau hopoia teimaha i tuuhia i nia ia ratou e to ˈna metua tane, o Solomona. Ua taa ra anei ia Rehoboama to ratou huru? Aita. I to te hoê pǔpǔ aniraa ia ˈna e faaore i te tahi mau ohipa teimaha, aita oia i pee i te aˈoraa paari o ta ˈna mau taata aˈo ruhiruhia e ua faaue e ia faateimaha-hau-hia ˈtu â te zugo. Ua faatupu to ˈna teoteo i te orureraa hau o na ahuru opu no apatoerau, e ua amaha aˈera te basileia.—Te mau Arii 1, 12:1-21; Paraleipomeno 2, 10:19.

13. Nafea te mau metua ia ape i te hape a Rehoboama?

13 E nehenehe e noaa i te mau metua te tahi mau haapiiraa faufaa no ǒ mai i te faatiaraa a te Bibilia no nia ia Rehoboama. E tia ia ratou ia “imi ia Iehova” na roto i te pure e ia hiˈopoa i ta ratou mau huru raveraa i te haapiiraa i te tamarii ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. (Salamo 105:4) “E huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia,” ta te Koheleta 7:7 e parau ra. E horoa te mau faaueraa feruri-maitai-hia i te hoê tumu ia paari mai te mau taurearea ma te paruruhia ˈtu i te ino. Eiaha râ te mau tamarii ia ora i te hoê oraraa etaeta e te vî roa e aita ˈtura ratou e nehenehe e faatupu i te huru mǎtaˈu ore e te tiaturiraa tano ia ratou iho. Ia tutava anaˈe te mau metua ia aifaito i rotopu i te tiamâraa no te maiti e te mau otia papu faataa-maramarama-hia, e iti mai ïa te mau taurearea o te hinaaro e orure.

E ARAI TE FAAÎRAA I TE MAU MEA TITAU-MAU-HIA I TE ORURERAA HAU

E riro mau â te mau tamarii ei taata paari feruriraa aifaito ia tauturu anaˈe to ratou mau metua e faaruru i to ratou mau fifi i te taurearearaa

14, 15. Nafea te mau metua ia faaau i te paariraa o ta ratou tamarii?

14 Noa ˈtu e e oaoa te mau metua i te ite ia paari ta ratou mau tamarii taurearea i te pae tino mai te tamarii-rii-raa ra i te huru taata paari, e huru-ê-hia râ ratou ia haamata anaˈe ta ratou tamarii taurearea i te faaatea ê e tae atu ai i te huru mǎtaˈu ore tano. I teie area tauiraa, eiaha ia maere mai te peu e i te tahi mau taime, e mârô rii aore ra e haapao atâ ta oe tamarii taurearea. A haamanaˈo noa e teie te fa a te mau metua kerisetiano, te faatupuraa ïa i te hoê kerisetiano tei ia ˈna ra te paari, te huru aueue ore, e o te amo i ta ˈna hopoia.—A faaau e te Korinetia 1, 13:11; Ephesia 4:13, 14.

15 Noa ˈtu te rahi o te fifi, e tia i te mau metua ia faaea i te patoi atu i te mau huru aniraa atoa no ǒ mai i ta ratou tamarii taurearea no te hoê tiamâraa rahi atu â. Ei maitai iho no ˈna, e tia mau â i te hoê tamarii ia riro mai ei taata paari. Parau mau, e haamata te tahi mau taurearea, matahiti apî roa, i te faaite mai i te hoê huru taata paari. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia no nia i te arii apî o Iosia: “I te vai-apî-raa oia ra [fatata 15 matahiti], ua imi ihora oia i te Atua o tana tupuna o Davida.” Ua riro papu teie taurearea taa ê mau ei taata o tei amo i ta ˈna hopoia.—Paraleipomeno 2, 34:1-3.

16. Ia horoahia ˈtu te hopoia hau atu i te mau tamarii, eaha te tia ia ratou ia taa?

16 E taaihia râ te tiamâraa i te iteraa i ta ˈna hopoia. No reira, a faatia ˈtu i ta oe tamarii fatata i te riro ei taata paari, ia ite i te mau faahopearaa o ta ˈna mau faaotiraa e o ta ˈna mau ohipa. E tano te faaueraa tumu, “ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai,” no te mau taurearea e no te feia paari atoa. (Galatia 6:7) Eita te mau tamarii e nehenehe e paruru-noa-hia. Eaha ˈtura, ia hinaaro noa ˈtu ta oe tamarii e rave i te tahi mea au ore roa? Ei metua o te amo i ta ˈna hopoia, e tia ia oe ia parau, “Eiaha.” E, ia faataa anaˈe oe i te mau tumu, eiaha roa te tahi mea ia faataui i ta oe eiaha ei oia. (A faaau e te Mataio 5:37.) Noa ˈtu râ, a tamata i te parau “Eiaha” ma te mǎrû e te au maite, i te mea e “o te parau mǎrû ra tei faaore i te riri.”—Maseli 15:1.

17. Eaha te tahi mau mea titau-mau-hia e te hoê taurearea te tia i te mau metua ia faaî?

17 E hinaaro te ui apî i te hau e noaa mai i te aˈo tamau noa ˈtu e eita ratou e farii noa i te mau opaniraa e te mau ture. E mea fiu roa ia tauiui noa anaˈe te mau ture, ia au i te huru o te hoê metua i te hoê taime. Hau atu ia faaitoitohia e ia tauturuhia ˈtu te mau taurearea, mai tei titauhia ra, ia faaruru atu i te ereraa i te tiaturiraa ia ratou iho, aore ra i te haama, e riro mai ïa ratou ei feia paari haapao maitai aˈe. E mauruuru atoa te mau taurearea ia tiaturi anaˈe mai to ratou mau metua ia ratou e, o ta ratou hoi e titau ra.—A faaau e te Isaia 35:3, 4; Luka 16:10; 19:17.

18. Eaha te tahi mau parau mau faaitoito no nia i te mau taurearea?

18 E nehenehe te mau metua e tamahanahanahia ia ite ratou e ia vai anaˈe te hau, te huru aueue ore, e te here i roto i te utuafare, e tupu maitai iho â te mau tamarii. (Ephesia 4:31, 32; Iakobo 3:17, 18) Ua faaruru e rave rahi feia apî i te hoê oraraa utuafare ino ma te manuïa hoi, noa ˈtu e no roto mai ratou i te mau utuafare taero ava, haavî uˈana, aore ra te vai ra te tahi atu mau haafifiraa iino e ua riro mai hoi ratou ei mau taata paari maitatai. Ia faatupu ïa oe i te hoê utuafare i reira e vai hau ai ta oe mau tamarii taurearea, o te ite e e noaa ia ratou te here, te aroha, e te aupururaa—noa ˈtu e te apeehia ra taua tauturu ra e te mau opaniraa tano e te aˈo e au i te mau faaueraa tumu a te mau Papai—e riro mau â ratou ei feia paari e ei haapeuraa na oe.—A faaau i te Maseli 27:11.

IA ROOHIA TE MAU TAMARII I TE FIFI

19. A haapii ai te mau metua i te hoê tamaroa i te eˈa ia haere, eaha ïa te hopoia e amohia e te tamarii?

19 Na te rave-maitai-raa a te mau metua e faaite papu i te taa-ê-raa. Te na ô ra te Maseli 22:6 e: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” Eaha ˈtura no te mau tamarii o tei roohia i te fifi rahi noa ˈtu e mau metua maitatai to ratou? E tupu mau anei te reira? E. E tia ia taahia te mau parau o te maseli ia au i te tahi atu mau irava o te haafaufaa ra i te hopoia a te tamarii ia “faaroo” e ia auraro i te mau metua. (Maseli 1:8) E tia i te metua raua te tamarii ia tahoê no te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te mau Papai, ia itehia te au-maite-raa i roto i te utuafare. Ia ore anaˈe te mau metua e te mau tamarii e ohipa amui, e tupu mai ïa te fifi.

20. Ia hape te mau tamarii no te mea e aita ratou i feruri maitai, e nafea râ te mau metua ma te paari?

20 E nafea râ te mau metua ia hape anaˈe te hoê taurearea e ia atihia oia? E hinaaro mau ïa te taurearea i te tauturu. Ia haamanaˈo noa te mau metua e e taurearea ite ore teie, e ohie aˈe ïa ratou i te ore e riri uˈana. Ua aˈo o Paulo i te feia paari o te amuiraa e: “Ia roohia-noa-hia te hoê taata i te hapa ra, e faaora outou o tei haapao i ta te [v]arua ra i te reira, ma te aau mǎrû.” (Galatia 6:1) E nehenehe te mau metua e pee i teie â huru raveraa ia haapao i te hoê taata apî tei hape no te mea aita oia i feruri maitai. I te faataa-maramarama-raa e no te aha e mea ino to ˈna haerea e mea nafea o ˈna e nehenehe e ape i te rave-faahou-raa i te hape, e tia i te mau metua ia haapapu e o te haerea tia ore te mea ino, eiaha râ te taurearea.—A faaau e te Iuda 22, 23.

21. Ma te pee atu i te hiˈoraa o te amuiraa kerisetiano, e nafea ïa te mau metua ia rave anaˈe ta ratou mau tamarii i te hoê hara rahi?

21 E mai te peu e e ohipa ino mau ta te taurearea i rave? I reira râ, e mea titauhia no te tamarii te tauturu taa ê e te aratairaa aravihi. Ia rave anaˈe te hoê melo o te amuiraa i te hoê hara rahi, e faaitoitohia o ˈna ia tatarahapa e ia haafatata ˈtu i te mau matahiapo no te ani i te tauturu. (Iakobo 5:14-16) Ia tatarahapa anaˈe o ˈna, e ohipa ïa te mau matahiapo no te faaora ia ˈna i te pae varua. I roto i te utuafare, na te mau metua ïa te hopoia no te tauturu i te taurearea o tei hape, noa ˈtu â e titauhia ratou ia tauaparau e te mau matahiapo no nia i te reira. Eiaha roa ˈtu ratou e tamata i te huna i te tino matahiapo te tahi noa ˈtu hara ino mau i ravehia e te hoê o ta ratou mau tamarii.

22. Ma te pee ia Iehova, eaha te haerea ta te mau metua e tamata i te tapea ia rave anaˈe ta ratou tamarii i te hoê hape rahi?

22 E tamataraa rahi mau ia roohia te hoê o ta tatou iho mau tamarii i te hoê fifi rahi. No te horuhoru o te aau, e hinaaro paha te mau metua e avau ma te riri i te tamarii faaroo ore; e nehenehe noa râ te reira e faatupu i te inoino i roto ia ˈna. A feruri maitai e no te oraraa a muri aˈe o teie taata apî, tei te huru ïa o te aratairaa i roto i teie tau fifi. A haamanaˈo atoa, e ua ineine noa o Iehova i te faaore i te hara ia faarue anaˈe to ˈna nunaa i te mea tia—mai te peu noa e e tatarahapa ratou. A faaroo na i ta ˈna mau parau î i te here: “E tena na, e faatiatia na tatou i te parau, te na reira maira Iehova: ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona; e ia uraura noa ˈtu mai te faaio ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea.” (Isaia 1:18) Auê ïa hiˈoraa maitai roa no te mau metua!

23. I mua i te hoê hara rahi i ravehia e te hoê o ta ratou mau tamarii, e nafea te mau metua, e eaha ta ratou e haapae?

23 No reira ïa, a tamata i te faaitoito i tei faaroo ore ia taui i to ˈna haerea. A ani atu i te mau metua aravihi e i te mau matahiapo o te amuiraa, te aˈoraa papu. (Maseli 11:14) A tamata i te ore e ohipa ru noa e e parau aore ra e rave i te tahi mau mea o te haafifi i ta oe tamarii ia hoˈi faahou mai ia oe ra. A haapae i te iria e te inoino. (Kolosa 3:8) Eiaha e taora oioi noa i te tauera. (Korinetia 1, 13:4, 7) A riri ai oe i te ino, eiaha roa ˈtu oe e hae e e inoino i ta oe tamarii. Te mea faufaa roa, e tia i te mau metua ia haa no te haamau i te hoê hiˈoraa maitai e no te haapaari i to ratou faaroo i te Atua.

TE HAAPAORAA I TE HOÊ TAMARII ORURE HAU PAPU

24. Eaha te tupuraa peapea tei fa mai i roto i te hoê utuafare kerisetiano i te tahi mau taime, e e nafea râ te hoê metua?

24 No te tahi mau tupuraa, e mea maramarama e ua faaoti te hoê taurearea e opua mau e orure, e e faarue roa i te mau faaueraa tumu faufaa kerisetiano. E tia ia tauihia te fa no te haamauraa e no te haamaitai-faahou-raa i te oraraa utuafare o te toea o te mau tamarii. A ara eiaha oe ia horoa i to oe puai atoa no te tamarii orure hau, a ore ai e haapao faahou i te toea o te mau tamarii. Maoti i te huna i te peapea i te toea o te utuafare, a tauaparau no nia i te reira i te hoê otia tano e ma te faatiaturi faahou.—A faaau e te Maseli 20:18.

25. (a) Ma te pee i te hiˈoraa o te amuiraa kerisetiano, eaha te huru raveraa a te mau metua ia riro te hoê tamarii ei tamarii orure hau ino roa? (b) Eaha te mea e tia i te mau metua ia feruri maitai ia orure anaˈe te hoê o ta ratou mau tamarii?

25 Teie ta te aposetolo Ioane i parau no tei riro mai ei taata orure hau ino roa i roto i te amuiraa: “Eiaha e farii atu ia ˈna i roto i to outou mau fare, eiaha e parau atu ia ˈna e, Ia ora na i te haerea.” (Ioane 2, 10) E nehenehe te mau metua e manaˈo i te rave i te hoê â tiaraa i nia i ta ratou iho tamarii mai te peu e ua taeahia to ˈna matahiti e ua riro mau oia ei orure hau. Noa ˈtu hoi te fifi e te ahoaho o teie tiaraa, i te tahi taime, e mea titau-mau-hia no te paruru i te toea o te utuafare. E hinaaro to oe utuafare i te paruru e i te aupururaa ma te ara tamau. Ia vai noa ïa te mau otia o te haerea ma te faataa-maramarama-hia, e te tano atoa hoi. A tauaparau atu i te toea o te mau tamarii. Ia anaanatae oe i to ratou huru i te fare haapiiraa e i roto i te amuiraa. A faaite atu hoi ia ratou e noa ˈtu e aita oe e farii ra i te mau ohipa a te tamarii orure hau, aita oe e au ore roa ra ia ˈna. A faautua i te ohipa ino, eiaha râ i te tamarii. I to nau tamaiti a Iakoba hopoiraa i te hauriria i nia i te utuafare no ta raua ohipa taehae i rave, ua katara oia i to raua riri uˈana, eiaha râ i na tamaroa iho.—Genese 34:1-31; 49:5-7.

26. No nia i te aha e nehenehe ai te mau metua haapao maitai e tamahanahanahia ia orure anaˈe te hoê o ta ratou mau tamarii?

26 E manaˈo paha oe e hopoia ta oe i roto i te ohipa i tupu i te utuafare. Mai te peu râ e ua rave oe i ta oe e nehenehe ma te pure e te peeraa ˈtu i te aˈoraa a Iehova i tei maraa ia oe, aita ïa e faufaa ia faahapa oe ia oe iho ma te tano ore. Ia tamahanahanahia oe i te mea e aore e metua tia roa, ua tamata mau râ oe i te riro ei metua maitai. (A faaau e te Ohipa 20:26.) E mauiui te mafatu ia vai anaˈe te tamarii orure hau ino roa i roto i te utuafare, tera râ, ia tupu noa ˈtu te reira, ia papu oe e te taa ra te Atua i te reira e eita roa ˈtu o ˈna e faarue i ta ˈna mau tavini paieti haapao maitai. (Salamo 27:10) No reira ia faaoti papu e ia riro tamau to oe utuafare ei haapûraa papu i te pae varua no te toea o te mau tamarii.

27. Ma te haamanaˈo i te parabole o te tamaiti i haere i te fenua roa, e nehenehe te mau metua o te hoê tamarii orure hau e tiaturi i te aha?

27 Hau atu, eiaha roa ˈtu oe ia erehia i te tiaturiraa. E nehenehe paha ta oe mau tutavaraa matamua no te horoa i te haapiiraa tano e haaputapû i te mafatu o te tamarii tei haere ê e ia afaro faahou to ˈna huru feruriraa. (Koheleta 11:6) Ua faaruru te hoê rahiraa utuafare kerisetiano i te hoê â tupuraa, e ua ite vetahi i te hoˈiraa mai o ta ratou mau tamarii faaroo ore, mai tei tupu no te metua o te parabole a Iesu no nia i te tamaiti i haere i te fenua roa. (Luka 15:11-32) E nehenehe te hoê â mea e tupu mai no oe.