Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 9

E nehenehe te mau utuafare hoê metua e manuïa!

E nehenehe te mau utuafare hoê metua e manuïa!

1-3. Na te aha i haamaraa i te numera o te mau utuafare hoê metua, e nafea tei roohia i te reira e fifihia ˈi?

 E PARAUHIA te mau utuafare hoê metua e “huru utuafare e maraaraa oioi roa ˈˈe” i te mau Hau Amui no Marite. Hoê â huru tupuraa i roto e rave rahi fenua ê atu. Ua faatupu te hoê numera rahi roa ˈˈe o te faataaraa, te faarueraa i te utuafare, te faataa-ê-raa, e te fanauraa e aita i faaipoipohia i te mau faahopearaa e rave rau i nia i tau mirioni mau metua e mau tamarii.

2 “E vahine ivi au e 28 matahiti to ˈu e e piti ta ˈu tamarii,” ta te hoê metua vahine faaea hoê i papai. “E hepohepo roa vau no te mea e aita vau e hinaaro ra e haapao i ta ˈu nau tamarii e aita e metua tane. E au ra e aita e taata e haapeapea ra no ˈu. E pinepine ta ˈu nau tamarii i te ite ia ˈu ia taˈi e e mauiui raua.” Taa ê atu i te aroraa i teie mau huru mai te riri, te faahaparaa ia ˈna iho, e te moemoe, e faaruru atoa te rahiraa o te mau metua faaea hoê i te tautooraa no te rave i te hoê toroa i rapaeau i te fare e te mau ohipa i te fare iho. Teie ta te hoê taata i parau: “E au te metua faaea hoê i te hoê taata pai taporo ra te huru. I muri aˈe e ono avaˈe i te haaraa, i te pae hopea e nehenehe oia e pai e maha taporo i te hoê â taime. Ia manuïa anaˈe oia, e taorahia mai ïa hoê taporo apî!”

3 E pinepine e mau aroraa atoa ta te mau taurearea no te mau utuafare hoê anaˈe metua. E faaruru paha ratou i te mau manaˈo horuhoru roa i te revaraa aore ra i te pohe-taue-raa te hoê metua. No e rave rahi feia apî ia erehia ratou i te hoê metua e huru auraa ore roa te itehia mai.

4. Nafea tatou e ite ai e te haapeapea ra o Iehova i te mau utuafare hoê metua?

4 I te mau tau bibilia, te vai atoa ra te mau utuafare hoê metua. E faahiti pinepine te mau Papai i te parau no te “otare [“tamaroa e aita e metua tane,” MN]” e te “vahine ivi.” (Exodo 22:22; Deuteronomi 24:19-21; Ioba 31:16-22) Aita te Atua ra o Iehova i ore i tâuˈa i to ratou ahoahoraa. I parau na te papai salamo no te Atua “te metua o te mau otare, e te haava o te mau ivi.” (Salamo 68:5) Papu maitai, hoê â huru haapeapearaa to Iehova no te mau utuafare hoê metua i teie mahana! Oia mau, te pûpû ra ta ˈna Parau i te mau faaueraa tumu o te nehenehe e tauturu ia ratou ia manuïa.

TE ARAVIHIRAA I TE RAVE I TE OHIPA MATAROHIA O TE UTUAFARE

5. Eaha te fifi ta te mau metua faaea hoê e faaruru na mua?

5 A hiˈopoa na i te ohipa e ravehia ra i te fare. “E rave rahi taime, e hinaaro oe i te hoê tane faaipoipo i pihai iho ia oe,” ta te hoê vahine tei faataa e farii ra, “ei hiˈoraa, ia ino to oe pereoo e aita hoi oe e taa ra.” Aita atoa hoi te mau tane tei faataa noa aˈenei aore ra te mau tane ivi e ite atoa ra e nafea râ i mua i te rahiraa ohipa i te utuafare te tia ia ratou ia rave i teie nei. No te mau tamarii, ia ore te utuafare ia nahonaho, e rahi roa ˈtu ïa to ratou huru papu ore e te huru atâta o to ratou oraraa.

Te mau tamarii, a tauturu atu i to outou metua faaea hoê

6, 7. (a) Eaha te hiˈoraa maitai ta te “vahine maitai” o te Maseli i horoa? (b) Nafea te rave-maitai-raa i te mau hopoia i te fare e tauturu ai i te mau utuafare hoê metua?

6 Na te aha e tauturu? A tapao i te hiˈoraa o te “vahine maitai” i faataahia i roto i te Maseli 31:10-31. E mea faahiahia mau te rahiraa ohipa o ta ˈna e rave ra—te hooraa mai, te hooraa ˈtu, te niraraa i te ahu, te tunuraa i te maa, te hooraa i te fenua, te tanuraa, e te raveraa i te hoê imiraa na ˈna. Eaha ta ˈna ravea? Mea rahi ta ˈna ohipa e po noa ˈtu, e tia oioi oia i te poipoi no te haamata i ta ˈna mau ohipa. E mea nahonaho maitai o ˈna, e e opere oia i te tahi mau ohipa na vetahi ê e e rave oia iho i te tahi atu. E ere ïa i te mea maere ia aruehia o ˈna!

7 Mai te peu e e metua faaea hoê oe, a rave maitai i ta oe mau hopoia i te utuafare. Ia mauruuru ïa oe i teie huru ohipa, no te mea e e rahi mau â te oaoa o ta oe mau tamarii. Ia opuahia e ia faanahohia râ te reira ma te tano, e tia ˈi. Te na ô ra te Bibilia e: “Te imiraa o te feia faaitoito ra, tei nia ïa i te taoˈa rahi.” (Maseli 21:5) Ua farii te hoê metua tane e aita e vahine: “Eita vau e manaˈo i te maa e tae noa ˈtu i te taime e poia ˈi vau.” Tera râ, e maa maitai aˈe e te au hoi, te maa e tunuhia ma te feruri i te maa e tunu-ru-noa-hia. E tia atoa ia haapii i te rave i te mau ohipa apî i te fare. Ma te ani atu i te mau hoa aravihi, te feia toroa turu, ma te taio i te mau buka haamaramaramaraa, ua nehenehe te tahi mau metua vahine e aita e tane e peni, e tatai i te auri pape, e te mau ino rii o te pereoo.

8. Nafea te mau tamarii metua faaea hoê ia tauturu i te fare?

8 Mea tano anei ia ani i te mau tamarii ia tauturu ia oe? Teie te manaˈo o te hoê metua vahine e aita e tane: “E hinaaro oe e mono te ereraahia i te tahi atu metua na roto i te faaohieraa i te mau mea na te mau tamarii.” E taahia te reira, tera râ e ere noa paha no te maitai o te tamarii. I te mau tau bibilia, e horoahia na na te feia apî e mǎtaˈu ra i te Atua i te mau ohipa e tano na ratou. (Genese 37:2; Sire a Solomona 1:6) Noa ˈtu e, e ara oe ia ore ia teimaha roa ta oe mau tamarii, e mea maitai ia horoahia te ohipa na ratou mai te horoiraa i te mau mereti e te tamâraa i to ratou piha taotoraa. No te aha e ore ai e rave i te tahi mau ohipa e o ratou? E taime oaoa te fanaˈohia ia na reira anaˈe.

TE TAUTOORAA I TE IMIRAA NO TE ORARAA

9. No te aha e faaruru pinepine te mau metua vahine faaea hoê i te fifi i te pae moni?

9 E mea fifi mau no te rahiraa o te mau metua faaea hoê ia faaau i te mau mea titau-mau-hia i te pae no te moni, e mea fifi roa ˈtu â no te mau metua vahine apî aita i faaipoipohia. * I te mau fenua e te vai ra te tauturu a te hau, peneiaˈe e tia ia ratou ia haafaufaa i te reira, e ia roaa noa ˈtu ta ratou ohipa. E faatia te Bibilia i te mau kerisetiano ia faaohipa i teie mau ravea ia titau-anaˈe-hia. (Roma 13:1, 6) E faaruru te mau vahine ivi e te mau vahine tei faataa i te hoê â mau tautooraa. E rave rahi, o te tia iho â ia rave faahou i te ohipa i rapae i muri aˈe tau matahiti ohiparaa i te fare, e mea pinepine e roaa ia ratou te hoê ohipa moni haihai roa. E tamata vetahi i te haamaitai i to ratou oraraa ma te rave i te mau porotarama faaineineraa toroa aore ra te mau haapiiraa toroa haapotohia.

10. Nafea te hoê metua vahine faaea hoê e faataa ˈtu i ta ˈna mau tamarii e no te aha e tia ia ˈna ia imi i te hoê ohipa i rapaeau?

10 Eiaha roa e maerehia ia ore ta oe mau tamarii e oaoa ia imi anaˈe oe i te hoê ohipa, e eiaha e faahapa noa ia oe iho. Area râ, a faataa ˈtu ia ratou e no te aha e tia ia oe ia rave i te ohipa, e a tauturu atu ia ratou ia taa e e titau Iehova ia oe ia horoa na ratou i te mau mea e titauhia no te oraraa. (Timoteo 1, 5:8) I te pae hopea, e farii iho â te rahiraa o te tamarii. A tamata râ i te horoa i to oe taime no ratou, tei maraa ia oe ia au i ta oe rahiraa ohipa. E tauturu atoa teie aupururaa here ia iti te fifi o te tahi noa ˈtu huru taraniraa moni ta te utuafare e faaruru paha.—Maseli 15:16, 17.

O VAI TE HAAPAO IA VAI?

Eita te amuiraa e tuu i te hiti “te mau vahine ivi” e ‘te mau tamaroa e aita e metua tane’

11, 12. Eaha te mau otia te tia i te mau metua faaea hoê ia tapea, e nafea ratou ia na reira?

11 E auraa piri taa ê iho â to te mau metua faaea hoê e ta ratou mau tamarii, e tia râ ia ara maitai eiaha ia haafaufaa-ore-hia te mau otia i tuuhia mai e te Atua i rotopu i te mau metua e te mau tamarii. Ei hiˈoraa, e tupu mai te fifi ino mau ia titau anaˈe te hoê metua vahine e aita e tane ia rave ta ˈna tamaiti i te mau hopoia o te upoo o te utuafare aore ra ia faariro i ta ˈna tamahine ei hoa rahi, ma te faateimaha ia ˈna i te mau fifi omoe. E ere roa ˈtu i te mea tano ia na reira, e hepohepohia te hoê tamarii, e peneiaˈe e huru-ê-hia o ˈna.

12 A haapapu atu i ta oe mau tamarii e na oe, te metua e haapao ia ratou—eiaha râ na ratou e haapao ia oe. (A faaau e te Korinetia 2, 12:14.) I te tahi taime e hinaaro oe i te tahi haamaramaramaraa aore ra te tauturu. A ani atu te reira i te mau matahiapo kerisetiano aore ra i te mau vahine kerisetiano paari, eiaha râ i ta oe mau tamarii aitâ i taeahia te matahiti.—Tito 2:3.

IA VAI NOA TE AˈO

13. Eaha te fifi no nia i te aˈo ta te hoê metua vahine faaea hoê e faaruru paha?

13 E ere i te mea fifi ia faarirohia te hoê tane ei taata aˈo, e fifihia râ te hoê vahine no nia i taua vahi ra. Teie ta te hoê metua vahine e aita e tane e parau ra: “E tino tane e e reo tane to ta ˈu mau tamaroa. I te tahi taime, e mea fifi na ˈu, ia ore ia faaite i te huru feaapiti aore ra paruparu i mua ia raua”. Hau atu, te oto noa ra paha oe i te poheraa to oe hoa herehia, aore ra te faahapa ra paha oe ia oe iho aore ra te riri ra oe i te moturaa te faaipoiporaa. Mai te peu e e rave orua i te mau tamarii i te taime faatiahia e te haavaraa, e mǎtaˈu paha ïa oe e mea au aˈe na ta oe tamarii e faaea e to oe hoa faaipoipo tahito. E nehenehe ïa e fifihia ia horoa i te aˈo aifaito i roto i teie mau tupuraa.

14. Nafea te mau metua faaea hoê ia faaaifaito i te aˈo?

14 Te parau ra te Bibilia e “te tamaiti râ ia faarue-taue-noa-hia ra, e riro te metua vahine i te haama.” (Maseli 29:15) E turu mai te Atua ra o Iehova ia oe i te raveraa e te haapaariraa i te mau ture o te utuafare, eiaha ïa oe ia topa i roto i te manaˈo faahapa, te mauiui no te mau hara tahito, aore ra te taiâ. (Maseli 1:8) Eiaha roa e ofati i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. (Maseli 13:24) A tamata i te faaite i te huru tano, au noa e te etaeta. I te tau au, e faaite mai te rahiraa o te mau tamarii i te hoê huru maitai. E hinaaro iho â ïa oe e haapao i te mau manaˈo putapû o ta oe mau tamarii. Teie te parau a te hoê metua tane e aita e vahine: “E tia ia tamǎrûhia ta ˈu aˈo ma te taa i te huru, no te mauiui rahi i te ereraahia ratou i to ratou mama. E paraparau vau ia ratou i te mau taime tano atoa. E mau ‘taime faataahia no te faaite i te mau manaˈo omoe’ ia faaineine anaˈe matou i te maa i te ahiahi. I reira ïa ratou e tiaturi mau ai ia ˈu.”

15. Eaha te tia i te hoê metua tei faataa ia haapae ia paraparau anaˈe o ˈna no nia i to ˈna hoa faaipoipo tahito?

15 Mai te peu e ua faataa oe, aita rea e ohipa maitai ia faaiti mai i te tura e au no to oe hoa faaipoipo tahito. E mauiui roa te mau tamarii i te mau tatamaˈiraa a te mau metua e e iti mai iho â to ratou faatura ia orua. No reira, a haapae i te mau parau patiatia mai teie te huru: “Tia maitai oe i to oe papa!” Noa ˈtu te mauiui i faatupuhia mai e to oe hoa tahito, e metua oia no ta oe tamarii, o te hinaaro ra i te here, te aupururaa e te aˈo a na metua toopiti. *

16. Eaha te mau faanahoraa i te pae varua o te riro mai ei tuhaa tamau no te aˈo i roto i te utuafare o te hoê metua faaea hoê?

16 Mai tei tauaparauhia i roto i te mau pene na mua ˈtu, e titau te aˈo i te faaineineraa e te haapiiraa, eiaha noa te faautuaraa. E nehenehe e apehia e rave rahi fifi na roto i te hoê porotarama maitai faaineineraa i te pae varua. (Philipi 3:16) E mea titau-mau-hia ia tae tamau i te mau putuputuraa kerisetiano. (Hebera 10:24, 25) Na reira atoa ïa no te hoê haapiiraa bibilia utuafare i te mau hebedoma atoa. Parau mau, e ere i te mea ohie ia aratai tamau i teie haapiiraa. “I muri aˈe i te hoê mahana ohiparaa, e hinaaro mau oe e faafaaea,” ta te hoê metua vahine haapao maitai e parau ra. “E faaoti râ vau e haapii e ta ˈu tamahine, ma te ite e e ohipa teie te tia ia ravehia. Mea au roa na ˈna ta mâua haapiiraa utuafare!”

17. Eaha ta tatou e ite mai i te haapii-maitai-raahia Timoteo, te hoa o Paulo?

17 Papu maitai, ua haapiihia o Timoteo, te hoa o te aposetolo Paulo, no nia i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e to metua vahine e to tupuna vahine—eiaha râ e to ˈna metua tane. Ua riro mai râ o Timoteo ei kerisetiano roo maitai mau! (Ohipa 16:1, 2; Timoteo 2, 1:5; 3:14, 15) Oia atoa, e nehenehe oe e tiaturi i te mau faahopearaa maitatai ia faaitoito oe i te haapii i ta oe mau tamarii i “te aˈo a [“Iehova,” MN] ra.”—Ephesia 6:4.

TE MANUÏARAA I TE ARO I TE MOEMOE

18, 19. (a) Nafea e itehia ˈi te moemoe i ǒ te hoê metua faaea hoê? (b) Eaha te aˈoraa e horoahia ra no te haavî i te mau hinaaro o te tino?

18 Te autâ ra te hoê metua faaea hoê e: “Ia tae vau i te fare e o vau anaˈe iho to reira, e moemoe roa vau ia taoto iho â râ te mau tamarii.” Oia mau, mea pinepine o te moemoe te fifi rahi roa ˈˈe e faaruruhia ra e te hoê metua faaea hoê. E mea tano iho â ia hiaaihia te auhoaraa mahanahana e te taairaa piri o te faaipoiporaa. E tamata râ anei te hoê taata i te faaafaro i teie fifi ma te ara ore? I te tau o te aposetolo Paulo, ua vaiiho te tahi mau vahine ivi apî “i te mau hinaaro o te tino ia ô mai i rotopu ia ratou e te Mesia.” (Timoteo 1, 5:11, 12, MN) E riro te faatiaraa i te mau hinaaro o te tino ia na nia iho i te mau faufaa i te pae varua ei haafifiraa.—Timoteo 1, 5:6.

19 Ua parau te hoê tane kerisetiano e: “E mea puai mau te hinaaro e taati i te pae tino, e nehenehe râ oe e haavî i te reira. Ia ô mai te hoê manaˈo i roto i to oe feruriraa, eiaha ïa oe e manaˈonaˈo noa i te reira. E tia ia oe ia haapae roa i te reira. E tauturu-atoa-hia oe ia manaˈo oe i ta oe tamarii.” Te aˈo ra te Parau a te Atua e: ‘A uumi iho i te mau melo o to oe tino i te hiaai i te taatiraa i te pae tino.’ (Kolosa 3:5) Ia tamata anaˈe oe e faaiti i te hiaai i te maa, e taio anei oe i te mau vea e faaite ra i te mau hohoˈa maa maitatai, aore ra e amuimui atu anei oe i te feia e paraparau noa no nia i te maa? Eita iho â ïa! E parau mau atoa ïa no te mau hinaaro o te tino.

20. (a) Eaha te ati e vai ra i mua i te feia e haamâtau i te taata e ere to roto i te parau mau? (b) Nafea te feia faaea hoê i te senekele matamua e i teie â mahana e aro atu i te moemoe?

20 Ua haamâtau te tahi mau kerisetiano i te feia e ere to roto i te parau mau. (Korinetia 1, 7:39) Na te reira anei i faaore i to ratou fifi? Aita. Teie ta te hoê vahine kerisetiano tei faataa e faaara ra: “Te vai ra te hoê mea ino roa ˈtu â i te faaearaa oia anaˈe. O te faaipoiporaa ïa i te taata tano ore!” Ma te feaa ore, ua roohia iho â te mau vahine ivi kerisetiano o te senekele matamua i te moemoe, ua ohipa noa râ te mau vahine ivi paari ‘i te farii i te taata ěê, i te horoi i te avae o te feia moˈa, e te tauturu i tei roohia i te ati.’ (Timoteo 1, 5:10) Ua ohipa atoa te mau kerisetiano haapao maitai o teie mahana o tei tiai e rave rahi matahiti ia itehia e ratou te hoê hoa e mǎtaˈu ra i te Atua. Ua haamata te hoê vahine ivi kerisetiano e 68 matahiti i te farerei i te tahi atu mau vahine ivi ia moemoe anaˈe o ˈna. Ua na ô oia: “Ua ite au e i teie huru farereiraa, i te raveraa i ta ˈu ohipa i te fare e te haapaoraa i to ˈu huru i te pae varua eita ïa vau e moemoe faahou.” Te haapiiraa ia vetahi ê no nia i te Basileia o te Atua e ohipa maitai faufaa mau ïa.—Mataio 28:19, 20.

21. E nafea te pure e te amuimuiraa maitai e tauturu ai ia upootia i te moemoe?

21 Aita iho â e ravea oioi no te faaore i te moemoe. E nehenehe râ e faaoromaihia maoti te puai no ǒ mai ia Iehova. E noaahia teie puai e te hoê kerisetiano ia “tamau hoi i te pure, e te aniraa ˈtu i te rui e te ao.” (Timoteo 1, 5:5) Te ani-onoono-raa e pii-hua-raa ïa, e, e taparuraa no te tauturu, peneiaˈe ma te taˈi e te roimata. (A faaau e te Hebera 5:7.) Ma te tuu atu i nia ia Iehova i to oe mau peapea “i te rui e te ao” e tauturu mau ïa te reira. Hau atu, e mea faufaa te amuimuiraa maitai no te faaore i te moemoe. Na roto i te amuimuiraa maitai e noaa ˈi i te hoê taata te “parau maitai” no te faaitoitoraa i faataahia i roto i te Maseli 12:25.

22. Eaha te mau manaˈo o te tauturu mai ia tupu noa ˈtu te moemoe i tera e tera taime?

22 Ia tupu noa ˈtu te moemoe—mai te itehia iho â—a haamanaˈo e aita e taata e oraraa peapea ore. I te mea mau, te mauiui ra te “mau taeae atoa i te ao nei” i te hoê aore ra i te tahi atu ati. (Petero 1, 5:9) A haapae roa i te manaˈonaˈo i to mutaa ihora tau. (Koheleta 7:10) A hiˈopoa maite i te mau vahi maitai ta oe e fanaˈo ra. Na nia i te mau mea atoa, a faaoti papu e e tapea i to oe haapao maitai e a faaoaoa i te mafatu o Iehova.—Maseli 27:11.

NAFEA VETAHI IA TAUTURU

23. Eaha te hopoia a te mau hoa kerisetiano i nia i te mau metua faaea hoê i roto i te amuiraa?

23 E mea faufaa roa te turu e te tauturu a te mau hoa kerisetiano. Te na ô ra te Iakobo 1:27 e: “O te paieti mau e te ino ore i mua i te aro o te Atua, o to tatou Metua ra, o teie ïa, O te hamani maitai i te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati.” E, e titauhia te mau kerisetiano ia tauturu i te mau utuafare hoê metua. Eaha te tahi mau tuhaa faufaa e nehenehe ai te reira e ravehia?

24. I roto i teihea tuhaa e tauturuhia ˈi te mau utuafare navai ore e hoê noa metua?

24 E nehenehe e tauturuhia i te pae materia. Te na ô ra te Bibilia e: “O te taata râ tei ia ˈna te taoˈa o teie nei ao, e ite atura oia i tana taeae i te atiraa, pipiri atura to ˈna aau ia ˈna, teihea te hinaaro i te Atua i te parahiraa i roto ia ˈna?” (Ioane 1, 3:17) Teie te auraa o te parau tumu heleni no te parau “ite” e ere noa i te amoraa mata, e tiatonuraa papu râ. Te faaite ra te reira e ia ite te hoê kerisetiano aroha na mua ˈˈe i te mau tupuraa e te mau mea e titau-mau-hia ra e te hoê utuafare. Peneiaˈe e moni te hinaarohia ra. E hinaaro paha te tahi pae i te tauturu no te tatai i te fare. Aore ra e mauruuru ratou ia titau-manihini-hia e tamaa aore ra e amuimui e te mau hoa.

25. Nafea te mau hoa kerisetiano ia aroha ˈtu i te mau metua faaea hoê?

25 Hau atu, te na ô ra te Petero 1, 3:8 e: “E teie nei, ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû, ei aau taua.” Te parau ra te hoê metua vahine faaea hoê e e ono tamarii ta ˈna: “E mea fifi ia faaoromai, e i te tahi mau taime e hepohepo roa vau. Teie râ, i te tahi mau mahana e parau mai te hoê o te mau taeae aore ra tuahine e: ‘Joan, e ohipa maitai ta oe e rave ra. E hoonahia oe i te pae hopea.’ I te ite-noa-raa e te manaˈo ra vetahi ê ia oe e te haapeapea ra ratou no oe, e tauturu rahi ïa.” E mea faufaa mau te mau vahine kerisetiano paari no te tautururaa ˈtu i te mau vahine apî e aita e tane, ma te faaroo maite ia ratou ia fifihia ratou e e ere hoi i te mea ohie ia tauaparau atu e te hoê tane.

26. Nafea te mau tane kerisetiano paari ia tauturu atu i te mau tamarii e aita e metua tane?

26 E nehenehe te mau tane kerisetiano e tauturu i roto i te tahi atu mau tuhaa. Ua parau te taata parau-tia ra o Ioba e: “Ua faaora hoi au i . . . te otare hoi, e te taata tauturu ore ra.” (Ioba 29:12) I teie mahana te anaanatae atoa ra te tahi mau tane kerisetiano i te mau tamarii e aita e metua tane e te faaite ra ratou i te “aroha [mau] ïa no roto i te aau viivii ore ra,” e aita to ratou e hinaaro ê atu. (Timoteo 1, 1:5) Ma te haapao hoi i to ratou iho mau utuafare, i te tahi taime, e faanaho ratou e haere e teie huru tamarii apî i roto i te taviniraa kerisetiano e e titau manihini atoa paha ia ratou ia amui mai i te haapiiraa utuafare aore ra i te arearearaa. E nehenehe mau teie huru aroha e faaora i te hoê tamarii faaroo atâ e aita e metua tane.

27. E nehenehe te mau metua faaea hoê e tiaturi i teihea turu?

27 I te pae hopea, ta te mau metua faaea hoê nei hopoia ‘ei nia ïa ia ratou iho,’ e tia ˈi. (Galatia 6:5) Atira noa ˈtu, e noaa hoi ia ratou te here o te mau taeae e te mau tuahine kerisetiano e o te Atua ra o Iehova iho. Teie ta te Bibilia e parau ra no ˈna: “Te tauturu nei oia i te otare e te vahine ivi ra.” (Salamo 146:9) Maoti Ta ˈna turu here mau, e nehenehe te mau utuafare hoê metua e manuïa!

^ Ia hapu noa ˈtu te hoê potii kerisetiano i te taiataraa, eita roa ˈtu te amuiraa kerisetiano e imi i te otoheraa no te ohipa o ta ˈna i rave. Ia tatarahapa râ o ˈna, e hinaaro paha te mau matahiapo o te amuiraa e te tahi atu e tauturu ia ˈna.

^ Aita matou e faahiti ra i te mau tupuraa i reira e tia ˈi ia paruruhia te hoê tamarii i te hoê metua hamani ino i te pae taatiraa. E ia tamata noa ˈtu te tahi atu metua i te haaparuparu i ta oe faatereraa, peneiaˈe ma te opua e ia faarue te mau tamarii ia oe, e mea maitai no oe ia paraparau atu i te mau hoa aravihi, mai te mau matahiapo o te amuiraa, no te mau haamaramaramaraa e nafea ia faaruru i teie tupuraa.