Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 10

Ia roohia te hoê melo o te utuafare i te maˈi

Ia roohia te hoê melo o te utuafare i te maˈi

1, 2. Nafea Satani i te faaohiparaa i te ati e te maˈi no te tamata i te haafati te mau-papu-raa o Ioba?

 TEI rotopu mau â te taata ra o Ioba i te feia i fanaˈo na i te hoê oraraa utuafare oaoa. Te faariro ra te Bibilia ia ˈna o tei “hau . . . i te rahi i to te hitia o te râ atoa ra.” E hitu tamaiti e e toru tamahine ta ˈna, hoê ahuru ïa tamarii. E rahiraa taoˈa atoa ta ˈna no te haapao maitai i to ˈna utuafare. Hau atu i te faufaa, ua rave oia i te upoo i roto i te mau ohipa i te pae varua e ua tapitapi oia no nia i te tiaraa o ta ˈna mau tamarii i mua ia Iehova. E mau taairaa piri e te oaoa ïa te itehia mai i roto i te utuafare.—Ioba 1:1-5.

2 Ua hiˈopoa maite na o Satani, te enemi rahi o te Atua ra o Iehova, i te huru oraraa o Ioba. Te imi tamau noa ra o Satani i te ravea ia fati te mau-papu-raa o te mau tavini a te Atua, e ua aro oia ia Ioba ma te haamou i to ˈna utuafare oaoa. E “ua tairi atura ia Ioba i te maˈi mai te tapuaˈe avae e tae noa aˈera i te tupuai upoo.” Ua tiaturi hoi o Satani e faaohipa i te ati e te maˈi ia fati te mau-papu-raa o Ioba.—Ioba 2:6, 7.

3. Eaha te mau tapao o te maˈi o Ioba?

3 Aita te Bibilia e horoa ra i te iˈoa o te maˈi o Ioba. Te faaite nei râ oia i te mau tapao o te maˈi. Ua poˈi to ˈna tino i te toˈe, e ua miomio to ˈna iri e ua haape. Mea hâuˈa ino te aho o Ioba, e mea neoneo to ˈna tino. Ua maemae roa to ˈna tino. (Ioba 7:5; 19:17; 30:17, 30) Ma te mauiui pohe, ua parahi o Ioba i nia i te rehu auahi e te hoê vaehaa auˈa araea parari ei raurau ia ˈna iho. (Ioba 2:8) Mea aroha mau ia hiˈohia ˈtu!

4. Eaha te farereihia ra e te mau utuafare atoa i tera e tera taime?

4 Mai te aha ïa to oe huru mai te peu e e roohia oe i te hoê maˈi ino roa mai teie te huru? I teie mahana, aita o Satani e tairi ra i te mau tavini a te Atua i te maˈi mai ta ˈna i rave i nia ia Ioba. No te huru hara hoi o te taata, te faateimaharaa o te oraraa i te mahana taitahi, e te inoraa o te mau mea e haaati ra ia tatou, e roohia iho â te mau melo o te utuafare, i te tahi mau taime, i te maˈi. Noa ˈtu â te mau ravea tinai maˈi ta tatou e rave, e nehenehe tatou paatoa e maˈihia, noa ˈtu e mea iti o te mauiui rahi mai ia Ioba ra. Ia tupu te maˈi i roto i to tatou utuafare, e riro mau â te reira ei tautooraa. E hiˈopoa ïa tatou e nafea te Bibilia e tauturu ai ia tatou no te faaruru atu i teie â enemi o te huitaata nei.—Koheleta 9:11; Timoteo 2, 3:16.

EAHA ÏA TO OE HURU I MUA I TE REIRA?

5. Mai tei matauhia, eaha te huru o te mau melo o te utuafare i mua i te maˈi poto?

5 Te tauiraa o te tereraa ohipa matauhia o te oraraa, noa ˈtu eaha te tumu, e mea fifi ïa i te mau taime atoa, e e parau mau iho â râ, mai te peu e o te maˈi maoro te tumu no te tauiraa. Noa ˈtu e maˈi poto noa, e titauhia ia faatano, ia tuu i te manaˈo ma te farii i to te tahi e ia haapae ia ˈna iho. E tia paha i te mau melo oraora maitai o te utuafare eiaha ia maniania ia faafaaea anaˈe tei maˈihia. E faaore paha ratou i te tahi mau ohipa. I roto i te rahiraa o te mau utuafare, e aroha iho â te mau tamarii apî i te tahi atu tamarii aore ra metua o tei roohia i te maˈi, noa ˈtu â e tia ia faahaamanaˈohia ratou i te tahi mau taime ia tâuˈa ˈtu i te huru o tei maˈihia. (Kolosa 3:12) No te hoê maˈi poto noa, ua ineine iho â te utuafare ia rave i tei titauhia maira. E hau atu, te tiaturi ra te melo taitahi o te utuafare e e tâuˈahia o ˈna ia roohia oia i te maˈi.—Mataio 7:12.

6. Eaha te tahi mau huru e itehia ra i te tahi mau taime ia roohia te hoê melo o te utuafare i te hoê maˈi ino roa e te maoro?

6 Eaha ˈtura ia roo-anaˈe-hia oia i te hoê maˈi ino roa e ia ravehia te mau tauiraa etaeta e te maoro? Ei hiˈoraa, ia paiuma roa te toto i roto i te roro o te hoê melo o te utuafare e a riro ai oia ei hapepa, ia roohia oia i te maˈi a Alzheimer a riro ai ei huma, aore ra ia paruparu roa oia i te tahi atu â maˈi? Aore ra ia roohia te hoê melo o te utuafare i te hoê maˈi upoo, mai te schizophrénie? Te hoê huru matamua tei matauhia o te aroha ïa—te oto i te mea e, te mauiui rahi ra tei herehia. Ia apeehia râ te aroha i te tahi atu â mau ohipa. I te mea e, e horuhoru roa te mau melo o te utuafare e e taotiahia to ratou mau tiamâraa no te maˈi o te hoê taata, e nehenehe te inoino e tupu mai. E nehenehe ratou e uiui e: “No te aha te reira e tupu mai ai i nia ia ˈu?”

7. Mai te aha te huru o te vahine a Ioba i mua i to ˈna maˈi, e eaha tei moehia ia ˈna?

7 E au ra e e hoê â mea o tei tupu i roto i te feruriraa o te vahine a Ioba. A haamanaˈo na, ua ite aˈena o ˈna i te poheraa ta ˈna mau tamarii. I te tupuraa mai teie mau ati, ma te feaa ore ua tupu to ˈna ahoaho i te rahi. I te pae hopea, i to ˈna iteraa i ta ˈna tane itoito e te oraora maitai na mua ˈˈe i te rooraahia i te hoê maˈi mauiui mau e te faufau hoi, e au ra e e ua moehia ia ˈna te tuhaa faufaa o tei na nia ˈˈe i te mau ati atoa—te taairaa e vai ra i rotopu ia ˈna, ta ˈna tane e te Atua. Te na ô ra te Bibilia e: “Ua parau atura [te] vahine [a Ioba] ia ˈna, Te tamau ra oe i ta oe parau-tia? a faaino atu i te Atua, a pohe atu ai.”—Ioba 2:9.

8. Ia roohia te hoê melo o te utuafare i te hoê maˈi ino roa, eaha te irava o te nehenehe e tauturu i te tahi atu mau melo o te utuafare ia tapea i te hoê hiˈoraa tano?

8 E rave rahi e manaˈo ra e te ere ra ratou i te tahi mea, e tae roa ratou i te riri, ia taui roa anaˈe to ratou oraraa no te maˈi o te tahi atu. E tia râ i te hoê kerisetiano e feruri ra i nia i teie tupuraa, ia taa e te horoa ra te reira i te hoê ravea ia faaite o ˈna i to ˈna here mau. Teie ïa te here mau, o te “faaoromairaa roa . . . e te hamani maitai . . . [e] eita e imi i te maitai no ˈna iho . . . e tapoˈi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra.” (Korinetia 1, 13:4-7) Maoti i te vaiiho i te mau manaˈo ino ia faatere mai, e mea titau-roa-hia ia haa, i tei maraa ia tatou, no te haavî i te reira.—Maseli 3:21.

9. Eaha te haapapuraa o te nehenehe e tauturu i te hoê utuafare i te pae varua e i te pae o te mau manaˈo hohonu ia maˈi-ino-hia te hoê melo?

9 Eaha te tia ia ravehia no te paruru i te maitai i te pae varua e i te pae o te mau manaˈo hohonu o te utuafare ia roohia te hoê melo o te utuafare i te maˈi ino roa? Parau mau, e aupururaa e e ravea rapaauraa taa ê to te maˈi taitahi, e eita e tano ia turuhia i roto i teie buka te tahi noa ˈtu huru rapaauraa aore ra huru utuuturaa i te fare. Teie râ, e “faatia [Iehova] i te feia e piˈo i raro ra” na nia i te hoê auraa pae varua. (Salamo 145:14) Ua papai te arii ra o Davida e: “E ao to tei haapao mai i te taata rii aroha ra, e faaorahia oia e Iehova i te taime ahoaho ra: na Iehova oia e tiai e ua faaora hoi ia ˈna, . . . Na Iehova e faaetaeta mai ia ˈna i tana roi maˈi ra.” (Salamo 41:1-3) E faaora o Iehova i ta ˈna mau tavini, i te pae varua, noa ˈtu e te tamatahia ra ratou i te pae o te mau manaˈo hohonu na nia ˈˈe i to ratou iho puai. (Korinetia 2, 4:7) Hoê â manaˈo to te mau melo e rave rahi e faaruru ra i te maˈi ino roa i roto i to ratou utuafare e to te papai salamo: “E ati rahi to ˈu; e faaanaanaea mai oe, e Iehova, ia ˈu, i ta oe na parau.”—Salamo 119:107.

TE HOÊ HURU FERURIRAA O TE FAAORA

10, 11. (a) Eaha te mea faufaa roa mai te peu e e faaruru te hoê utuafare i te maˈi ma te manuïa? (b) Nafea te hoê vahine i te faarururaa i te maˈi o ta ˈna tane?

10 “E faaoromai te varua taata i to ˈna ra pohe;” ta te hoê maseli a te Bibilia e parau ra, “ia pohe râ te varua ra o vai te faaoromai i te reira?” (Maseli 18:14) E nehenehe te ahoaho i mua i te maˈi e haafifi i te huru feruriraa o te hoê utuafare e “te varua taata” atoa hoi. Teie râ, “tei te maˈi ore to te [“mafatu,” MN], o to te tino ïa ora.” (Maseli 14:30) Ia haapaiuma te hoê utuafare i te maˈi ino roa ma te manuïa aore ra aita, no te hoê faito rahi, tei te huru feruriraa, aore ra te varua o ta ˈna mau melo ïa te parau.—A faaau e te Maseli 17:22.

11 E tia i te hoê vahine kerisetiano ia faaoromai i to ˈna iteraa i ta ˈna tane i te inoraa i te paiuma-roa-raa te toto i roto i te roro e ono noa matahiti i muri aˈe i to raua faaipoiporaa. “Mea fifi roa na ta ˈu tane ia paraparau, e fatata roa vau i te ore e nehenehe faahou e tauaparau e o ˈna,” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “E mea rohirohi roa te tamataraa i te taa i ta ˈna e tutava ra i te parau.” A feruri atoa na i te mauiui rahi e te inoino ta te tane paha i ite. Eaha ta teie nau hoa i rave? Noa ˈtu e te ora ra raua i te hoê vahi atea roa i te amuiraa kerisetiano, ua rave te tuahine, tei maraa ia ˈna, ia vai puai noa o ˈna i te pae varua ma te iteraa i te mau haamaramaramaraa hopea a te faanahonahoraa e te rave-atoa-raa i te maa pae varua e vai ra i roto i te mau vea o Te Pare Tiairaa e A ara mai na! Ua horoa te reira i te puai i te pae varua ia aupuru oia i ta ˈna tane here e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa e maha matahiti i muri iho.

12. Mai tei itehia no nia ia Ioba, eaha te tauturu ta te taata maˈi e horoa i te tahi taime?

12 No Ioba, o ˈna hoi tei mauiui, e i vai puai noa na oia. “E farii anei tatou i te maitai i te rima o te Atua, e eiaha tatou e farii atoa i te ino?” o ta ˈna i ani atu i ta ˈna vahine. (Ioba 2:10) E ere ïa i te mea maere e ua faahiti te pǐpǐ ra o Iakobo ia Ioba ei hiˈoraa maitai roa no te faaoromai e te haamahu! E taio tatou i roto i te Iakobo 5:11 (MN) e: “Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta [“Iehova”] i rave i te hopea ˈˈe; e ua î [“Iehova”] i te aroha, e te hamani maitai rahi.” Oia atoa i teie mahana, i roto e rave rahi tupuraa, ua tauturu te haerea itoito o te melo tei maˈihia i te tahi atu mau melo o te utuafare ia vai noa te hoê hiˈoraa maitai.

13. Eaha te faaauraa te ore e tia i te hoê utuafare e faaruru ra i te maˈi ino roa ia rave?

13 Te farii ra te rahiraa o tei faaruru i te maˈi i roto i te utuafare e i te omuaraa e ere i te mea varavara ia fifihia te mau melo o te utuafare ia farii i te ohipa mau e tupu ra. Ua tapao atoa ratou e mea faufaa roa te huru hiˈoraa i te fifi. I te haamataraa, e mea fifi paha te mau tauiraa e te mau faatanoraa i roto i te mau mea matauhia o te utuafare. Ia tutava mau râ te hoê taata, e nehenehe oia e faaau ia ˈna i teie fifi apî. I te na reiraraa, e mea faufaa eiaha ia faaau i to tatou huru tupuraa i to te tahi atu o te ore hoi e roohia ra i te maˈi i roto i te utuafare, i te manaˈoraa e oraraa ohie aˈe to ratou e ‘e ere roa ˈtu i te mea tano!’ Inaha, aita roa ˈtu e taata o tei ite mau eaha te mau hopoia teimaha ta vera ma e amo ra. E ite te mau kerisetiano atoa i te tamahanahanaraa i roto i te mau parau a Iesu: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora.”—Mataio 11:28.

TE HAAMAURAA I TE MAU MEA FAUFAA NA MUA ROA

14. Nafea ia haamau i te mau mea faufaa tano na mua roa?

14 I mua i te hoê maˈi ino roa, e mea maitai no te hoê utuafare ia haamanaˈo i te mau parau faauruahia: “Ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa.” (Maseli 15:22) E nehenehe anei te mau melo o te utuafare ia amui e ia tauaparau no nia i te fifi i tupu mai no te maˈi? E mea tano ia ravehia te reira ma te pure e ia imi i te aratairaa i roto i te Parau a te Atua. (Salamo 25:4) Eaha te tia ia hiˈopoahia i roto i teie aparauraa? E tia ia ravehia te mau faaotiraa no nia i te rapaauraa, te moni, e te utuafare. O vai te taata utuutu matamua? Nafea te utuafare ia turu amui i taua utuuturaa ra? Nafea te mau faanahoraa i ravehia ia ohipa i nia i te mau melo taitahi o te utuafare? Nafea te mau hinaaro i te pae varua e te tahi atu ia haapaohia e te taata utuutu matamua?

15. Eaha te tauturu ta Iehova e horoa no te mau utuafare e roohia ra i te maˈi ino roa?

15 Te pureraa ma te aau tae mau no te ani i te aratairaa a Iehova, te feruri-maite-raa i ta ˈna Parau, e te peeraa ma te itoito i te eˈa e faataahia ra e te Bibilia e pinepine ïa te haamaitairaa hau atu i te tiaihia ra e itehia mai. Eita te maˈi o te hoê melo o te utuafare e mauiui ra e ora i te mau taime atoa. Teie râ, i te mau taime atoa, e aratai te tiaturiraa ia Iehova, i te faahopearaa maitai roa ˈˈe noa ˈtu eaha te tupuraa. (Salamo 55:22) Ua papai te papai salamo e: “E tauturu mai to hamani maitai ra ia ˈu, e Iehova. I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai i tau [“nephe,” MN].”—Salamo 94:18, 19; hiˈo atoa Salamo 63:6-8.

TE TAUTURURAA I TE MAU TAMARII

Ia ohipa amui anaˈe te utuafare, e nehenehe te mau fifi e faaruruhia

16, 17. Eaha te tahi mau mea te nehenehe e ravehia ia tauaparau anaˈe e te mau tamarii apî no nia i te maˈi o te hoê tamarii?

16 E nehenehe te maˈi ino roa e haafifi i te mau tamarii i roto i te utuafare. E mea faufaa ia tauturu te mau metua i te mau tamarii ia taa i te mau hinaaro i fa mai e eaha te tia paha ia ratou ia rave no te tauturu. Mai te peu e o te hoê tamarii tei roohia i te maˈi, e tia ia tauturuhia te tahi atu mau tamarii ia taa e te haapaoraa e te utuuturaa i tei maˈihia ra e ere ïa te auraa e aita te tahi atu mau tamarii e herehia ra. Maoti i te vaiiho i te inoino e te tataˈuraa ia rahi mai, e nehenehe te mau metua e tauturu i te tahi atu mau tamarii ia faatupu i te hoê taairaa piri aˈe te tahi e te tahi e te hoê here mau a rave amui ai ratou i te ohipa no te haapao i te fifi i faatupuhia mai e te maˈi.

17 E farii ohie iho â te mau tamarii mai te peu e e haaputapû te mau metua i to ratou mau manaˈo hohonu maoti râ i te mau faataaraa roroa e te fifi no nia i te mau tupuraa i te pae rapaauraa. E nehenehe ïa e horoahia te tahi manaˈo no nia i ta te melo o te utuafare e faaruru ra. Ia ite anaˈe te mau tamarii oraora maitai e nafea te maˈi e haataupupu ai i tei maˈihia ra, i te raveraa e rave rahi mau mea o ta ratou iho hoi e rave ohie noa, e hau aˈe ïa ratou i te faaite i te “aroha taeae” e i te “aau mǎrû.”—Petero 1, 3:8.

18. Nafea ia tauturu i te mau tamarii paari ia taa ratou i te mau fifi e faatupuhia ra e te maˈi, e nafea te reira e riro ai paha ei maitai no ratou?

18 E tia ia tauturuhia te mau tamarii paari ia taa e te vai ra te hoê tupuraa fifi e e titauhia te mau faatusiaraa i te taatoaraa o te utuafare. I te aufauraa i te moni taote e te moni no te rapaauraa, eita ïa te mau metua e nehenehe faahou e horoa na te tahi atu mau tamarii mai ta ratou e hinaaro ra. E inoino anei te mau tamarii e e manaˈo anei ratou e te erehia ra ratou i te tahi mea? Aore ra e taa anei ratou i te fifi e e ineine anei ratou i te rave i te mau faatusiaraa e titauhia ra? No te rahiraa, tei te huru ïa o te tuatapaparaa i te tumu parau e tei te huru feruriraa ïa e faatupuhia ra i roto i te utuafare te parau. Oia mau, i roto e rave rahi utuafare ua tauturu te maˈi o te hoê melo o te utuafare ia haapii i te mau tamarii ia pee i te aˈoraa a Paulo: “Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho. Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.”—Philipi 2:3, 4.

NAFEA IA HIˈOPOA I TE RAVEA RAPAAURAA

19, 20. (a) Eaha te mau hopoia e amohia ra e te mau upoo o te utuafare ia roohia te hoê melo o te utuafare i te maˈi? (b) Noa ˈtu e ere i te hoê buka rapaauraa, nafea te Bibilia i te horoaraa i te aratairaa no te faaruru atu i te maˈi?

19 Eita te mau kerisetiano manaˈo aifaito e haapae etaeta i te rapaauraa a te taote ia ore anaˈe te reira e patoi i te ture a te Atua. Ia roohia te hoê melo o to ratou utuafare i te maˈi, e tutava ratou no te imi i te tauturu no te faaore i te mauiui o tei maˈihia ra. E itehia mai paha te tahi mau manaˈo aimârô i ǒ te mau taote te tia ia hiˈopoa-maite-hia. Hau atu â, i teie mau matahiti hopea nei ua tupu mai te mau maˈi apî manaˈo-ore-hia, e no te rahiraa o te reira, aita e ravea rapaauraa o tei fariihia ra e te taatoaraa. E mea fifi atoa i te tahi mau taime ia roaahia mai te mau tapao papu o te maˈi. Eaha ïa te tia i te hoê kerisetiano ia rave?

20 Noa ˈtu e taote te hoê taata papai bibilia e ua horoa te aposetolo Paulo i te tahi tauturu i te pae rapaauraa i to ˈna ra hoa ia Timoteo, ua riro te mau Papai ei aratai morare e varua atoa, eiaha râ ei buka rapaauraa. (Kolosa 4:14; Timoteo 1, 5:23) No reira, no nia i te mau tumu parau i te pae rapaauraa, e tia i te mau upoo o te mau utuafare kerisetiano ia rave i ta ratou iho mau faaotiraa aifaito. Peneiaˈe, e manaˈo ratou e te hinaaro ra ratou hau atu i te manaˈo o te hoê noa taote. (A faaau e te Maseli 18:17.) E hinaaro mau iho â ratou i te tauturu maitai roa ˈˈe e vai ra no te melo o to ratou utuafare tei maˈihia, e e imi te rahiraa i te reira i rotopu i te mau taote e parau tuite ta ratou. Mea au aˈe na te tahi pae te mau huru rapaauraa taa ê atu i tei matauhia. E faaotiraa atoa teie na te taata taitahi. Teie râ, ia faaruru ratou i te mau fifi o te maˈi, eita te mau kerisetiano e faaea i te faariro i te ‘Parau a te Atua ei lamepa i to ratou avae e e tiarama no to ratou nei mau eˈa.’ (Salamo 119:105) E tamau ratou i te pee i te aratairaa e vai ra i roto i te Bibilia. (Isaia 55:8, 9) No reira, e haapae ratou i te mau ravea huru tahutahu no te ite i te mau tapao o te maˈi, e e faarue ratou i te mau ravea rapaauraa e ofati ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia.—Salamo 36:9; Ohipa 15:28, 29; Apokalupo 21:8.

21, 22. Nafea te hoê vahine no Asia i te feruriraa i te hoê faaueraa tumu a te Bibilia, e nafea te faaotiraa o ta ˈna i rave i te riroraa mai ei mea tano ia au i to ˈna tupuraa?

21 A hiˈopoa na i te ohipa i tupu i nia i te hoê vahine apî no Asia. Maa taime i muri aˈe i to ˈna haamataraa i te haapii i te Bibilia e te hoê Ite no Iehova, ua fanau ihora oia i te hoê aiû tamahine na mua roa i te tau e e 1,470 kilo to ˈna teiaha. Ua mauiui roa teie vahine i to te taote parauraa ˈtu e taerehia o ˈna i te pae feruriraa e eita roa ˈtu o ˈna e nehenehe e haere. E ua horoahia te manaˈo e vaiiho i ta ˈna aiû i roto i te hoê fare no te feia i inohia te upoo. Aita ta ˈna tane i papu maitai no nia i te reira. E fariu tia ˈtu oia ia vai ra?

22 Te parau ra oia e: “Te haamanaˈo ra vau e ua haapii au i roto i te Bibilia e, ‘te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra; e ta te opu i fanau ra, e utua ïa.’” (Salamo 127:3) Ua faaoti oia e rave i teie “tufaa” i te fare e e aupuru oia ia ˈna. I te haamataraa, e mea fifi mau, maoti râ te tauturu a te mau hoa kerisetiano o te amuiraa a te mau Ite no Iehova no taua vahi ra, ua nehenehe teie vahine e haapao e e horoa na te aiû i te tauturu taa ê e titauhia ra. Hoê ahuru ma piti matahiti i muri iho, e tae te tamahine i te mau putuputuraa i te Piha o te Basileia e e fanaˈo o ˈna i te amuimuiraa a te feia apî i reira. Te faataa ra te metua vahine e: “Ua mauruuru roa vau i te mea e ua turai te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia ˈu ia rave i te mea tano. Ua tauturu te Bibilia ia ˈu ia tapea i te hoê haava manaˈo mâ i mua i te Atua ra o Iehova e eiaha vau ia haapeapea i te toea o to ˈu oraraa.”

23. Eaha te tamahanahanaraa ta te Bibilia e horoa ra no te feia maˈi e no te feia e aupuru ra ia ratou?

23 Eita te maˈi e vai e a muri noa ˈtu. Ua tohu te peropheta ra o Isaia i te tau e “ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:24) E tupu teie parau tǎpǔ i roto i te ao apî e fatata oioi maira. E tae roa ˈtu i tera tau, e tia ia tatou ia faaruru i te maˈi e te pohe. Ma te oaoa, te horoa ra te Parau a te Atua i te aratairaa e te tauturu. E vai noa te mau ture tumu no nia i te haerea o ta te Bibilia e horoa ra, e e upootia ratou i nia i te mau manaˈo tauiui noa o te taata hara. E farii ïa te hoê taata paari i te manaˈo o te papai salamo e: “Te ture a Iehova aita e hapa, i te faafariuraa i te [“nephe,” MN]; te faaite a Iehova e mea mau ïa, e paari ai te aau o te maua; . . . te faaauraa a Iehova e parau mau ïa, e te mea tia anaˈe; . . . e tei te haapao i te reira te utua rahi.”—Salamo 19:7, 9, 11.