Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 13

Ia fatata anaˈe te faaipoiporaa i te mutu

Ia fatata anaˈe te faaipoiporaa i te mutu

1, 2. Ia roohia te faaipoiporaa i te hepohepo, eaha te uiraa e tia ia anihia?

 I TE matahiti 1988, ua hepohepo roa te hoê vahine no Italia o Lucia to ˈna iˈoa. * I muri aˈe hoê ahuru matahiti, te hope ra to ˈna faaipoiporaa. E rave rahi taime, ua tamata o ˈna e faahau e ta ˈna tane, aita râ i afaro. Faataa ˈtura oia, no te tuati ore to te tahi e te tahi huru, e i teie nei na ˈna ïa e haapao i ta raua na tamahine. Ma te feruri i taua tau ra, te haamanaˈo ra o Lucia e: “Ua papu roa ia ˈu e aita hoê aˈe mea e nehenehe e faaora i to mâua faaipoiporaa.”

2 Mai te peu e te fifihia ra to oe faaipoiporaa, e taa paha ia oe te huru o Lucia. Peneiaˈe, e peapea to roto i to oe faaipoiporaa e te manaˈonaˈo ra oe e e nehenehe â paha e faaorahia. Ahiri e tena iho â te huru, e ite ïa oe i te faufaaraa ia hiˈopoa i teie uiraa: Ua pee anei au i te taatoaraa o te aˈoraa ta te Atua i horoa i roto i te Bibilia no te tauturu ia manuïa te faaipoiporaa?—Salamo 119:105.

3. I te mea e te faataa nei e rave rahi, eaha te huru i itehia mai i rotopu e rave rahi feia i faataa e to ratou utuafare?

3 Ia tatamaˈi rahi anaˈe te tane e te vahine, e au ra e te ravea ohie aˈe, o te faaoreraa ïa i te faaipoiporaa. Ua faaruru hoi e rave rahi fenua i te hoê maraaraa taue o te mau utuafare amaha, teie râ, te faaite ra te mau maimiraa apî e, te tatarahapa ra te hoê rahiraa tane e vahine i faataa na i te muturaa to ratou faaipoiporaa. Ua fifihia te oraora-maitai-raa o te hoê rahiraa o ratou, i te pae o te tino e o te feruriraa, hau aˈe i to te feia e faaea faaipoipo noa. E pinepine e vai noa te ahoaho e te oaoa ore o te mau tamarii i faataa na to ratou mau metua, e tau matahiti te maoro. E mauiui atoa te mau metua e te mau hoa o te utuafare amaha. E eaha te manaˈo o te Atua, te Tumu hoi o te faaipoiporaa, no nia i teie tupuraa?

4. Nafea ia faatitiaifaro i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa?

4 Mai tei tapaohia i roto i te mau pene na mua ˈtu, ua opua te Atua e ia vai te faaipoiporaa ei taairaa i te roaraa o te oraraa. (Genese 2:24) No te aha ïa e rave rahi faaipoiporaa e mutu ai? Eita te reira e tupu taue noa mai. E itehia iho â te mau tapao faaararaa. E nehenehe te mau fifi haihai o te faaipoiporaa e tupu i te rahi e tae noa ˈtu i te taime, e au ra e, aita e ravea faahou no te faatitiaifaro. Ia faaafaro-vave-hia râ te mau fifi na roto i te tauturu a te Bibilia, eita ïa e rave rahi faaipoiporaa e mutu.

EI MANAˈO TANO

5. Eaha te tupuraa tano te tia ia faaruruhia i roto i te mau faaipoiporaa atoa?

5 Te hoê tuhaa o te faatupu i te mau fifi i te tahi taime, o te mau tiairaa tano ore ïa o te hoê aore ra o nau hoa faaipoipo. E nehenehe te mau aamu herehere, te mau vea auhia e te rahiraa, te mau porotarama afata teata, e te mau hohoˈa taviri e faatupu i te mau tiaturiraa e te mau moemoeâ taa ê roa i to te oraraa mau. Ia ore anaˈe teie mau moemoeâ e tupu, e nehenehe te hoê taata e manaˈo e ua haavarehia o ˈna, e mauruuru ore, e e inoino atoa o ˈna. E nafea râ e nehenehe ai e piti nau taata tia ore e oaoa i roto i te faaipoiporaa? E tia ia raua ia tutava no te faatupu i te hoê taairaa o te manuïa.

6. (a) Eaha te manaˈo aifaito no nia i te faaipoiporaa ta te Bibilia e horoa ra? (b) Eaha te tahi mau tumu o te mau mârôraa i roto i te faaipoiporaa?

6 E mea faufaa roa te Bibilia. Te faaite ra oia i te oaoaraa o te faaipoiporaa, teie râ, te faaara atoa nei oia e “e ati râ to te [feia e faaipoipo] i te tino nei.” (Korinetia 1, 7:28) Mai tei faahitihia aˈenei, e nau taata tia ore nau hoa faaipoipo e e hara iho â raua. E mea taa ê te feruriraa e te mau manaˈo hohonu e te huru raveraa i te paariraa nau hoa taitahi. I te tahi taime, e tatamaˈi te mau hoa faaipoipo no nia i te moni, te mau tamarii, e te mau metua hoovai. E nehenehe atoa te taime iti o to raua ohipa-amui-raa e te mau fifi o te taatiraa i te pae tino e riro ei tumu aroraa. * E titauhia te taime no te faaafaro i teie mau fifi, a faaitoito râ! Ua nehenehe te rahiraa feia faaipoipo e faaruru i teie mau fifi e e imi i te mau ravea e tano i te tahi e te tahi.

A APARAU NO NIA I TE MAU MEA E ORE AI E AFARO

7, 8. Ia itehia ˈtu te inoino aore ra te tuea-ore-raa te manaˈo i rotopu i nau hoa faaipoipo, eaha te ravea a te mau Papai no te faaafaro i te reira?

7 Ua ite e rave rahi e mea fifi ia vai hau noa, ia aparau anaˈe ratou no nia i to ratou inoino, te tuea-ore-raa to ratou manaˈo, aore ra no nia i ta ratou iho mau hapa. Maoti i te parau tahaa noa e: “Aita vau e taahia ra,” e riro paha te hoê hoa faaipoipo i te huru-ê-roa-hia e i te faarahi i te fifi. E rave rahi te parau e: “E haapao noa oe ia oe iho,” aore ra, “Aita oe e here ra ia ˈu.” Ma te ore e hinaaro e mârô, e nehenehe paha te tahi atu hoa faaipoipo i te mamû noa.

8 Te hoê eˈa maitai aˈe te tia ia peehia, o te haapao-maitai-raa ïa i te aˈoraa a te Bibilia: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” (Ephesia 4:26) Ua uihia ˈtu nau hoa faaipoipo oaoa, i te naearaahia te oroa o to raua 60raa o te matahiti faaipoiporaa, e eaha te ravea o to raua manuïaraa i roto i te faaipoiporaa. Ua na ô maira te tane e: “Ua haapii mâua e, eiaha mâua ia haere e taoto ma te ore e faatitiaifaro i te mau mea e ore ai mâua e afaro, noa ˈtu to ratou haihai.”

9. (a) Eaha te itehia i roto i te mau Papai ei tuhaa faufaa roa no te aparauraa? (b) Eaha te tia i nau hoa faaipoipo ia rave pinepine, noa ˈtu e titauhia te itoito e te haehaa?

9 Ia ore anaˈe te tane e te vahine e afaro, e tia ia raua taitahi “ia ru . . . i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” (Iakobo 1:19) I muri iho i te faaroo-maite-raa, e taa paha i nau hoa faaipoipo e e tia ia raua ia faaore i te hapa te tahi i te tahi. (Iakobo 5:16) E titauhia te haehaa e te itoito no te parauraa ˈtu ma te aau tae mau e, “Te peapea ra vau i te mea e ua haamauiui vau ia oe.” E mea faufaa roa râ te faatitiaifaroraa mai teie te huru i te mau mea e ore ai e afaro, i te tautururaa i nau hoa faaipoipo eiaha noa no te faaore i to raua mau fifi, no te faatupu atoa râ i te hoê huru mahanahana e te hoê auhoaraa piri a oaoa rahi ai raua i te tahi e te tahi.

TE HOROARAA I TE MEA TIA I TO ˈNA HOA FAAIPOIPO

10. Eaha te parururaa o ta Paulo i faaitoito na te mau kerisetiano no Korinetia o te nehenehe e tano no te hoê kerisetiano i teie mahana?

10 I to te aposetolo Paulo papairaa ˈtu i to Korinetia, ua faaitoito oia i te faaipoiporaa “maori râ ei faaore i te taiata.” (Korinetia 1, 7:2) E mea ino te ao i teie nei mahana mai to Korinetia i tahito ra, aore ra mea ino roa ˈtu â. Te mau tumu parau taiata e tauaparau-tahaa-hia ra e te feia o teie nei ao, te huru faanehenehe au ore, e te mau aamu faanavenaveraa i te tino a te mau vea e te mau buka, a te afata teata e a te mau hohoˈa taviri, e tahoê maite paatoa ratou ia hinaaro-uˈana-hia te taatiraa tia ore i te pae tino. Ua parau te aposetolo Paulo i to Korinetia i ora na i roto i te hoê â huru tupuraa e: “E mea maitai te faaipoipo i te amâ.”—Korinetia 1, 7:9.

11, 12. (a) Eaha te mea e tia i te tane e i te vahine ia horoa te tahi i te tahi, e nafea râ raua ia na reira anaˈe? (b) E nafea râ ia faaruru i te tupuraa e ahiri e, eita e horoahia ˈtu te mea tia i to ˈna hoa faaipoipo no te hoê taime poto?

11 No reira te Bibilia e faaue ai i nau hoa faaipoipo kerisetiano e: “E horoa te tane i te mea tia i te vahine: e na reira atoa te vahine i te tane.” (Korinetia 1, 7:3) A tapao na e te haafaufaahia ra te horoaraa—eiaha râ te aniraa. E oaoa mau ia ati atu te tane e te vahine i roto i te faaipoiporaa e ia haapao anaˈe nau hoa i to te tahi atu maitai. Ei hiˈoraa, te faaue ra te Bibilia i te mau tane ia haapao i ta ratou vahine “ma te ite.” (Petero 1, 3:7) E parau mau roa teie no te horoaraa ˈtu e te noaaraa mai i te mea tia i to ˈna hoa faaipoipo. Ia ore te hoê vahine e here-rahi-hia, e nehenehe o ˈna i te ore e au i teie tuhaa o te faaipoiporaa.

12 Te vai ra te taime e ore paha nau hoa faaipoipo e horoa i te mea tia te tahi i te tahi. E parau mau ïa no te hoê vahine i te tahi mau taime o te avaˈe aore ra ia rohirohi roa oia. (A faaau e te Levitiko 18:19.) E parau mau ïa no te hoê tane ia farerei oia i te hoê fifi rahi i te vahi raveraa ohipa e ua paruparu roa oia i te pae o te mau manaˈo hohonu. E faaruru-maitai-hia aˈe teie faataimeraa poto o te mea e tia ia horoa i to ˈna hoa faaipoipo, ia tauaparau tahaa anaˈe nau hoa no nia i te reira e ia farii hoi ma te “opua-maite-hia e raua.” (Korinetia 1, 7:5, MN) E tapea te reira i te hoa taitahi ia rave oioi noa i te hoê faaotiraa hape. Ia ore râ te hoê vahine e ati atu i ta ˈna tane ma te opua mau e aore ra ia opua mau te hoê tane e ore e horoa ˈtu i te mea tia ma te here, e topa paha te hoa faaipoipo i mua i te faahemaraa. I roto i teie huru tupuraa, e nehenehe te fifi e itehia mai i roto i te hoê faaipoiporaa.

13. Nafea te mau kerisetiano ia haa ia vai mâ to ratou feruriraa?

13 Mai te mau kerisetiano atoa, e tia i te mau tavini faaipoipo a te Atua ia haapae i te mau hohoˈa peu faufau, o te nehenehe e faatupu i te mau hinaaro faufau e te piˈo. (Kolosa 3:5) E tia atoa ia ratou ia ara i to ratou mau manaˈo e mau ohipa i mua i te mau tane aore ra te mau vahine atoa. Ua faaara o Iesu e: “O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” (Mataio 5:28) Na roto i te faaohiparaa i te aˈoraa a te Bibilia no nia i te taatiraa i te pae tino, e nehenehe ai nau hoa faaipoipo e ore e topa i roto i te faahemaraa e e ore e faaturi. E nehenehe raua e fanaˈo i te au-maite-raa i te atiraa te tahi i te tahi i roto i te faaipoiporaa, i reira hoi te taatiraa i te pae tino e haafaufaahia ˈi, mai te hoê ô maitai no ǒ mai ia Iehova ra, te Tumu o te faaipoiporaa.—Maseli 5:15-19.

TE NIU A TE BIBILIA NO TE FAATAA

14. Eaha te tupuraa peapea e itehia i te tahi taime? No te aha?

14 Ma te oaoa, i roto i te rahiraa o te mau faaipoiporaa kerisetiano, e nehenehe te mau fifi e tupu mai e faatitiaifarohia. I te tahi râ taime, e ere ïa mai te reira te huru. No te mea e e mea tia ore te mau taata e te ora ra ratou i roto i te hoê ao hara i raro aˈe i te mana o Satani, ua fatata roa te tahi mau faaipoiporaa i te mutu. (Ioane 1, 5:19) E nafea râ te mau kerisetiano i mua i teie tupuraa ati mau?

15. (a) Eaha te niu hoê roa a te mau Papai no te faataaraa a nehenehe ai e faaipoipo faahou? (b) No te aha vetahi i maiti ai eiaha e faataa i te hoê hoa faaipoipo faaturi?

15 Mai tei faahitihia i roto i teie buka i te Pene 2, o te poreneia ïa te niu hoê roa o te mau Papai no te faataa a nehenehe ai e faaipoipo faahou. * (Mataio 19:9) Mai te peu e ua noaa ia oe te haapapuraa e ua faaturi to oe hoa faaipoipo, tei mua ïa oe i te hoê maitiraa fifi. E tapea anei oe i to oe faaipoiporaa aore ra e faataa anei oe? Aita e ture no te reira. Ua faaore roa vetahi mau kerisetiano i te hara a te hoê hoa faaipoipo tatarahapa mau, e ua haamaitaihia te faaipoiporaa o tei faahereherehia. Ua maiti vetahi e ore e faataa, no te maitai o te mau tamarii.

16. (a) Eaha te tahi mau tumu i turai ia vetahi ia faataa i to ratou hoa faaipoipo rave hara? (b) Ia maiti anaˈe te hoê hoa hara ore e faataa aore ra aita, no te aha eiaha roa ˈtu te hoê taata e faahapa i ta ˈna maitiraa?

16 I te tahi atu pae, ua hapû paha oia i muri aˈe i te hararaa aore ra ua peehia oia i te hoê maˈi i te taatiraa i te pae tino. Aore ra e tia paha ia paruruhia te mau tamarii i te hoê metua rave ino i te pae taatiraa. E tia mau ia hiˈopoahia e rave rahi mau mea hou e maiti ai. Ia ite noa ˈtu hoi oe e ua faaturi to oe hoa faaipoipo e i muri iho, ua taati faahou oe e to oe hoa faaipoipo, te faaite ra ïa oe e ua faaore oe i te hara a to oe hoa e te hinaaro ra oe e tapea i to orua faaipoiporaa. I reira râ, aita faahou e niu no te faataaraa e te faaipoipo-faahou-raa ia au i te mau Papai. Eiaha roa te hoê taata ia uiui haere noa e ia tamata i te faataui i ta oe maitiraa, eiaha atoa te hoê taata ia faahapa noa ˈtu i te maitiraa o ta oe i rave. O oe o te ora e te mau faahopearaa o te mau mea o ta oe i maiti. “E riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe.”—Galatia 6:5.

TE NIU NO TE FAATAA-Ê-RAA

17. Aore anaˈe e poreneia, eaha te mau taotiaraa ta te Bibilia e tuu ra no nia i te faataa-ê-raa aore ra te faataaraa?

17 Te vai ra anei te mau tupuraa o te faatia i te faataa-ê-raa aore ra te faataaraa i te hoê hoa faaipoipo noa ˈtu e aita hoi o ˈna i rave i te poreneia? E, i roto râ i teie tupuraa, eita e faatiahia te hoê kerisetiano ia faahinaaro i te tahi atu hoa no te faaipoipo ia ˈna. (Mataio 5:32) Te haapapu ra te Bibilia, e noa ˈtu e faatiahia e faataa ê, e tia i tei faarue ia “parahi noa oia eiaha e faaipoipo [“aore ra ia tahoê faahou,” MN].” (Korinetia 1, 7:11) Eaha te tahi mau tupuraa ino roa e peneiaˈe, e tano ia faataa ê?

18, 19. Eaha vetahi mau tupuraa ino roa o te aratai paha i te hoê hoa faaipoipo ia manaˈo e e tano ia ˈna ia faataa ê aore ra ia faataa ia au i te ture, noa ˈtu e eita oia e nehenehe e faaipoipo faahou?

18 E nehenehe hoi te utuafare e erehia i te mau mea titauhia no te oraraa no te faatau rahi e no te mau peu iino a te tane. * E pau paha te moni a te utuafare i te pereraa aore ra i te tururaa i te hoê hiaai mâha ore i te raau taero aore ra i te ava. Te faˈi ra te Bibilia e: “O te taata hoi aore i hamani maitai . . . i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.” (Timoteo 1, 5:8) Ia ore anaˈe teie huru taata e hinaaro e taui i to ˈna haerea, peneiaˈe ma te rave roa ˈtu i te moni i noaahia i ta ˈna vahine no te aufau i ta ˈna mau peu iino, e riro paha te vahine i te maiti e paruru i to ˈna iho maitai e to ta ˈna mau tamarii ma te titau i te hoê faataa-ê-raa tei au i te ture.

19 E nehenehe atoa teie ohipa tei au i te ture e ferurihia, mai te peu e e haavî uˈana te hoê hoa faaipoipo i to ˈna hoa, peneiaˈe ma te tairi pinepine e a atihia ˈi to ˈna oraora-maitai-raa e tae noa ˈtu i to ˈna iho oraraa. Hau atu, ia tamata tamau te hoê hoa e faahepo i to ˈna hoa faaipoipo ia ofati i te mau faaueraa a te Atua, e nehenehe atoa te hoa o te haamǎtaˈuhia ra e manaˈo e faataa ê, ia naeahia te hoê otia e atihia ˈi to ˈna oraraa i te pae varua. E riro paha te hoa i roto i te ati i te faaoti, e te ravea hoê no te ‘auraro i te Atua eiaha te taata’ ia noaa ïa ia ˈna te hoê faataa-ê-raa tei au i te ture.—Ohipa 5:29.

20. (a) Ia mutu anaˈe te hoê utuafare, eaha ta te mau hoa paari e te mau matahiapo e tia ia pǔpǔ atu, e eaha te ore e tia ia ratou ia pǔpǔ atu? (b) Eiaha roa te feia faaipoipo e rave i te mau faahitiraa a te Bibilia no te faataa-ê-raa e no te faataaraa ei otoheraa no te rave i te aha?

20 I roto i te mau rave-ino-raa uˈana mau atoa i te hoê hoa, eiaha roa ˈtu te hoê e faahepo i te hoa hara ore e faataa ê aore ra e faaea. I te mea e e horoa paha te mau hoa paari e te mau matahiapo i te tauturu e te mau aˈoraa niuhia i nia i te Bibilia, eita ratou e nehenehe e ite i te mau mea atoa e vai ra i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine. O Iehova anaˈe te ite i te reira. Eita iho â te hoê vahine kerisetiano e faahanahana i te faanahoraa a te Atua no nia i te faaipoiporaa mai te peu e e faaohipa o ˈna i te mau otoheraa faufaa ore ia matara o ˈna i to ˈna faaipoiporaa. Ia vai tamau noa râ te hoê tupuraa atâta mau, eiaha roa ˈtu o ˈna ia faahapahia ia maiti anaˈe o ˈna e faataa ê. E nehenehe te hoê â mau mea e tia ia parauhia ˈtu i te hoê tane kerisetiano o te opua e faataa ê. “E tia atoa hoi tatou i mua i te haavaraa a te Mesia ra.”—Roma 14:10.

NAFEA TE HOÊ FAAIPOIPORAA O TEI MUTU I TE FAAORAHIA

21. Eaha te aamu e faaite ra e e ohipa mau te aˈoraa a te Bibilia no nia i te faaipoiporaa?

21 E toru avaˈe i muri iho i to Lucia, o tei faahiti-aˈena-hia, faataa-ê-raa i ta ˈna tane, ua farerei oia i te mau Ite no Iehova e ua haamata oia i te haapii i te Bibilia e o ratou. “I to ˈu maere rahi,” ta ˈna e faataa ra, “ua horoa mai te Bibilia i te mau ravea faufaa no to ˈu mau fifi. I muri aˈe hoê noa hebedoma haapiiraa, i reira râ ua hinaaro vau e hoˈi i ta ˈu tane. I teie mahana e nehenehe vau e parau e ua ite o Iehova e nafea e faaora i te mau faaipoiporaa i roto i te ati no te mea e tauturu ta ˈna mau haapiiraa i te mau hoa faaipoipo ia ite e nafea ia faatura ˈtu i te tahi e te tahi. E ere i te parau mau, mai ta vera ma e manaˈo ra, e e faaamahamaha te mau Ite no Iehova i te mau utuafare. No ˈu, e mea taa ê roa.” Ua haapii o Lucia i te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i to ˈna oraraa.

22. E tiaturi te mau hoa faaipoipo atoa i te aha?

22 E ere o Lucia anaˈe mai te reira te huru. Ia riro te faaipoiporaa ei haamaitairaa, eiaha râ ei hopoia teimaha. No reira ïa o Iehova i horoa ai i te tumu aˈoraa maitai roa ˈˈe i papaihia na no nia i te faaipoiporaa—ta ˈna Parau taoˈa rahi. E nehenehe te Bibilia e faariro i ‘te taata mâuˈa ei taata paari.’ (Salamo 19:7-11) Ua faaorahia e rave rahi faaipoiporaa i fatata roa i te mutu e ua haamaitaihia e rave rahi atu o te fifi-ino-hia. Ia tiaturi te feia faaipoipo atoa i te aˈoraa no nia i te faaipoiporaa ta te Atua ra o Iehova e horoa maira. E ohipa mau â oia!

^ Ua tauihia te iˈoa.

^ Ua haapaohia vetahi o teie mau tuhaa i roto i te mau pene na mua ˈtu.

^ E o i roto i te parau a te Bibilia i hurihia e “poreneia” te mau ohipa faaturi, pâiˈa, te taatiraa e te animala e vetahi atu â mau ohipa tia ore opua-papu-hia ma te rave i te mau melo taatiraa.

^ Aita e vai ra i roto te mau tupuraa no te hoê tane, noa ˈtu to ˈna hinaaro maitai, e eita hoi o ˈna e nehenehe e horoa i te mea titauhia no to ˈna utuafare no te maˈi anei aore ra no te ereraa i te ohipa anei, e aita hoi ta ˈna e ravea.