Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 2

E nehenehe mau anei oe e “faafatata ˈtu i te Atua”?

E nehenehe mau anei oe e “faafatata ˈtu i te Atua”?

1, 2. (1) No te feia e rave rahi, eaha te mea eita roa ˈtu e nehenehe e tupu, eaha râ ta te Bibilia e haapapu mai ra? (2) Ua riro Aberahama ei hoa no vai e no te aha?

 EAHA to oe huru mai te peu e parau te Atua i poiete i te raˈi e te fenua no oe, “To ˈu hoa teie”? No te feia e rave rahi, e au ra e eita roa ˈtu te reira e nehenehe e tupu. E nafea hoi te hoê taata haihai e nehenehe ai e faatupu i te auhoaraa e te Atua ra o Iehova? Te haapapu mai ra râ te Bibilia e nehenehe mau â tatou e faafatata ˈtu i te Atua.

2 I tahito ra, o Aberahama hoê o tei fanaˈo i taua auhoaraa piri ra. Ua parau Iehova no taua patereareha ra, “to ˈu hoa.” (Isaia 41:8) Oia, ua faariro Iehova ia Aberahama ei hoa no ˈna. Ua roaa ia ˈna taua auhoaraa piri ra no te mea “ua faatupu Aberahama i te faaroo ia Iehova.” (Iakobo 2:23) I teie tau atoa, e faafatata Iehova i te feia e tavini ra ia ˈna no te “faaite . . . i to ˈna here.” (Deuteronomi 10:15) Te faaitoito ra ta ˈna Parau: “A faafatata ˈtu i te Atua, e e faafatata mai oia ia outou.” (Iakobo 4:8) I roto i teie mau parau, te ite ra tatou i te hoê titau-manihini-raa, te hoê atoa râ parau fafau.

3. Eaha ta Iehova e titau mai ra ia tatou e eaha ta ˈna i fafau?

3 Te titau mai ra Iehova ia faafatata ˈtu ia ˈna ia riro tatou ei hoa no ˈna. Hau atu â, te fafau ra oia ia rave tatou i te mau taahiraa no te na reira, e faafatata atoa mai oia ia tatou. Mea na reira ïa tatou e faatupu ai i “te auhoaraa piri e o Iehova.” (Salamo 25:14) Auê te faahiahia e! Ia faahitihia te parau “auhoaraa piri,” te vai ra te manaˈo o te faaiteraa i te tahi parau huna i te hoê hoa taa ê.

4. Eaha te hoê hoa piri e eaha te huru ia riro mai Iehova ei hoa piri no oe?

4 E hoa piri anei to oe o te haapeapea ra no oe? Noa ˈtu eaha ta oe e faaite ia ˈna aore ra te tupuraa ta oe e farerei, e nehenehe oe e tiaturi i taua hoa ra. I te taime oaoa e te taime fifi, ei pihai iho noa o ˈna ia oe no te faaroo e no te tauturu atu. Hoê â atoa huru ia riro mai te Atua ei hoa piri no oe! E here, e tâuˈa e e haapao o ˈna i to oe huru e te tupuraa ta oe e farerei ra. (Salamo 103:14; Petero 1, 5:7) Eita oe e taiâ i te faaite i te hohonuraa o to oe aau ia Iehova, eita hoi o ˈna e taiva i te taata taiva ore. (Salamo 18:25) Teie râ, e noaa ia tatou teie auhoaraa piri e te Atua no te mea ua rave oia i te hoê faanahoraa taa ê.

Ta Iehova i rave ia riro tatou ei hoa no ˈna

5. Eaha ta Iehova i rave ia nehenehe tatou e faafatata ˈtu ia ˈna?

5 Ei feia hara, eita roa ˈtu tatou e nehenehe e faafatata ˈtu i te Atua. (Salamo 5:4) Ua papai râ te aposetolo Paulo: “Tera râ, te faaite mai ra te Atua i to ˈna here ia tatou i te mea e ua pohe te Mesia no tatou a vai taata hara noa ˈi tatou.” (Roma 5:8) Oia, ua rave Iehova i te faanahoraa ia horoa Iesu i “to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:28) Maoti to tatou faaroo i taua tusia taraehara ra e nehenehe ai tatou e faafatata ˈtu i te Atua. I te mea o te Atua “na mua tei here mai ia tatou,” na ˈna ïa i rave i te faanahoraa ia faatupu tatou i te auhoaraa piri e o ˈna.​—Ioane 1, 4:19.

6, 7. (1) E nafea tatou e ite ai e ere Iehova i te Atua o te huna o vai o ˈna? (2) Mea nafea to Iehova faaiteraa mai ia ˈna iho ia tatou?

6 Ua rave Iehova i te tahi atu taahiraa: Ua faaite mai oia ia ˈna iho ia tatou nei. No te faatupu i te auhoaraa piri e te hoê taata, e titauhia ia matau maitai ia ˈna, ia haafaufaa i to ˈna mau huru maitatai e to ˈna mau haerea. No reira, ahiri Iehova e Atua o te huna o vai o ˈna, eita roa ˈtu tatou e nehenehe e faafatata ˈtu ia ˈna. Teie râ, te hinaaro ra oia ia ite tatou o vai o ˈna. (Isaia 45:19) Hau atu â, e faaite Iehova ia ˈna i te taata atoa tae noa ˈtu i te feia haihai i te aro o teie nei ao.​—Mataio 11:25.

Ua faaite Iehova ia ˈna iho na roto i te mau mea ta ˈna i poiete e ta ˈna Parau

7 Mea nafea to Iehova faaiteraa mai ia ˈna iho ia tatou nei? A tahi, mea na roto i te mau ohipa ta ˈna i poiete, maoti hoi te reira e ite-maitai-hia ˈi to ˈna mau huru maitatai: Te rahi o to ˈna puai, o to ˈna paari e o to ˈna here. (Roma 1:20) Aita râ Iehova i faaite mai ia ˈna iho na roto noa i te mau mea ta ˈna i poiete. Ua horoa atoa mai oia i ta ˈna Parau, te Bibilia, ia ite tatou o vai o ˈna.

E faaite Iehova ia ˈna iho na roto i ta ˈna Parau

8. No te aha e itehia to Iehova here na roto i te huru i papaihia ˈi te Bibilia?

8 E itehia to Iehova here ia tatou na roto i te huru i papaihia ˈi te Bibilia. Ua maiti o ˈna i te faataa i to ˈna huru na roto i te mau parau e taa ia tatou. Aita o ˈna i hinaaro ia ite noa tatou o vai o ˈna, ia here atoa râ tatou ia ˈna. E tauturu te mea ta tatou e taio i roto i te Bibilia ia faafatata ˈtu ia Iehova. (Salamo 1:1-3) E hiˈopoa anaˈe mea nafea Iehova e faaite ai ia ˈna iho i roto i ta ˈna Parau.

9. Eaha te tahi mau parau taa maitai i roto i te Bibilia e faataa ra i te mau huru maitatai o te Atua?

9 I roto i te mau Papai, mea rahi te mau parau taa maitai e faataa ra i te mau huru maitatai o te Atua. A tapao na i te tahi mau hiˈoraa. “Mea au na Iehova i te parau-tia.” (Salamo 37:28) “E mana rahi to ˈna.” (Ioba 37:23) “E Atua taiva ore” Iehova. (Ieremia 3:12) “E paari o te aau to ˈna.” (Ioba 9:4) “E Atua aroha hamani maitai e te aumihi, o te ore e riri oioi, o tei rahi i te here taiva ore e te parau mau.” (Exodo 34:6) “Mea maitai hoi oe e Iehova, e ua ineine i te faaore i te hara.” (Salamo 86:5) Mai tei faahitihia râ i roto i te pene na mua ˈtu, o te here te huru maitai faahiahia roa ˈˈe o Iehova. Te na ôhia ra hoi: “E here te Atua.” (Ioane 1, 4:8) A feruriruri ai oe i teie mau huru maitatai au mau, eita anei oe e hinaaro e faafatata ˈtu i teie Atua faahiahia mau?

10, 11. (1) No te tauturu ia tatou ia ite i to ˈna huru ma te maramarama ˈtu â, eaha ta Iehova i faaite atoa i roto i ta ˈna Parau? (2) Eaha te aamu Bibilia o te faaite ra mea nafea te Atua i te faaohiparaa i to ˈna puai?

10 Aita Iehova i faaite noa mai eaha to ˈna mau huru maitatai, ua faatia roa mai râ o ˈna i roto i ta ˈna Parau mea nafea to ˈna faaiteraa i tera mau huru maitatai. E faatupu teie mau aamu i te mau hohoˈa oraora i roto i te feruriraa o te tauturu mai ia tatou ia ite i te mau tuhaa rau o to ˈna huru ma te maramarama ˈtu â. E tauturu te reira ia tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna. E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa.

E tauturu te Bibilia ia tatou ia faafatata ˈtu ia Iehova

11 Mea ê te taioraa e “puai faahiahia” to te Atua, mea ê te taioraa mea nafea o ˈna i te faaoraraa ia Iseraela i te miti Uteute e i roto i te medebara e 40 matahiti i te maoro. (Isaia 40:26) A feruri na mai te huru tei reira oe. Ua vahihia te miti e te haere ra na hau atu i te 3 000 000 taata na nia i te repo mǎrô i ropu i te moana tei paari mai te patu rarahi te huru. (Exodo 14:21; 15:8) Ua ite papu oe ua aupuru e ua paruru te Atua ia ratou i roto i te medebara. Ua tahe te pape mai roto mai i te mato e ua topa mai te maa e au i te huero uouo i nia i te repo. (Exodo 16:31; Numera 20:11) I ǒ nei, aita noa Iehova e faaite ra e puai to ˈna, e ohipa atoa râ oia no to ˈna nunaa. E ere anei i te mea mahanahana ia ite e tae atu ta tatou mau pure i to tatou Atua puai mau, to tatou “haapuraa e puai . . . i te taime ahoaho”?​—Salamo 46:1.

12. E nafea Iehova e tauturu mai ai ia ite i to ˈna huru na roto i te mau parau e taa ia tatou?

12 Ei taata, e ite noa tatou i te mau mea e itehia e te mata. I te mea e varua te Atua, eita to tatou mata e ite ia ˈna. No reira Iehova e tauturu mai ai ia ite i to ˈna huru na roto i te mau parau e taa ia tatou. I te tahi taime, e faaohipa oia i te mau faahohoˈaraa matauhia e tatou. E faataa atoa oia ia ˈna iho ma te faahiti i te tahi mau tuhaa o te tino taata. a

13. Ia taio tatou i te Isaia 40:11, eaha te hohoˈa e puta mai e eaha ïa ta oe e hinaaro e rave?

13 A tapao na mea nafea Iehova i te faataaraahia i roto i te Isaia 40:11: “Mai te tiai e aupuru ai oia i ta ˈna nǎnǎ. I to ˈna rima e haaputu ai oia i te mau fanauˈa mamoe, e i nia i to ˈna ouma e amo ai oia ia ratou.” Te faaauhia ra Iehova i ǒ nei i te hoê tiai mamoe o te amo i te mau fanauˈa mamoe i roto i “to ˈna rima.” Te faaite ra te reira e e nehenehe te Atua e paruru e e aupuru i to ˈna nunaa, tae noa ˈtu i te feia paruparu. E ite tatou i te haapuraa i roto i to ˈna rima puai no te mea ia ore tatou e taiva ia ˈna, eita roa ˈtu oia e faarue ia tatou. (Roma 8:38, 39) E amo te Tiai mamoe Rahi i te mau fanauˈa mamoe i nia i “to ˈna ouma.” E puta mai te hohoˈa o te tiai mamoe e amo ra i te mamoe fanau-apî-hia i roto i to ˈna ahu. Te haapapuhia ra ïa te here e te aupuru mai ra Iehova ia tatou. E hinaaro iho â ïa tatou e faafatata ˈtu ia ˈna.

“Ta te Tamaiti e hinaaro e faaite atu o vai te Metua”

14. Mea nafea Iehova i te faaiteraa mai i to ˈna huru na roto ia Iesu?

14 I roto i ta ˈna Parau, te faaite mai ra Iehova i to ˈna huru na roto i ta ˈna Tamaiti here o Iesu. Aita ˈtu hoi mai ia ˈna o te nehenehe e faaite e e faataa maitai i te manaˈo e te huru o te Atua. Inaha hoi, te vai noa ra taua Tamaiti matahiapo ra i pihai iho i to ˈna Metua hou a poietehia ˈi te mau mea atoa. (Kolosa 1:15) Ua matau maitai Iesu ia Iehova. No reira oia i nehenehe ai e parau: “O te Metua anaˈe tei ite o vai te Tamaiti, e o te Tamaiti anaˈe tei ite o vai te Metua e te taata atoa ta te Tamaiti e hinaaro e faaite atu o vai te Metua.” (Luka 10:22) I nia i te fenua, ua faaite Iesu o vai to ˈna Metua na roto e piti ravea faufaa.

15, 16. Eaha na ravea e piti i faaite mai ai Iesu i te huru o to ˈna Metua?

15 A tahi, e tauturu mai te mau haapiiraa a Iesu ia ite o vai to ˈna Metua. Ua faataa Iesu ia Iehova na roto i te mau parau o te haaputapû i to tatou aau. Ei hiˈoraa, no te faataa e Atua î i te aroha hamani maitai Iehova o te farii faahou i te feia hara e tatarahapa, ua faaau Iesu ia Iehova i te hoê metua tane o tei faaore i te hara a ta ˈna tamaiti e tei putapû roa i te iteraa ia ˈna ia hoˈi mai. Ua horo, ua tauahi e ua apa roa te metua tane i teie tamaiti i moˈe. (Luka 15:11-24) Ua faataa atoa Iesu ia Iehova mai te hoê Atua o te “faafatata mai” i te feia aau tia i ta ˈna Tamaiti ra no te mea mea here na ˈna ia ratou tataitahi. (Ioane 6:44) E ite roa atoa hoi oia ia mairi te hoê manu rii i raro. No reira Iesu i parau ai: “Eiaha ïa e mǎtaˈu. Mea faufaa aˈe outou i te manu rii e rave rahi.” (Mataio 10:29, 31) Papu roa e hinaaro tatou e faafatata ˈtu i taua Atua î i te here ra.

16 A piti, e faaite mai te hiˈoraa o Iesu mai te aha te huru o Iehova. No to Iesu peeraa i te huru o to ˈna Metua ma te tia roa i nehenehe ai oia e parau: “O tei ite mai ia ˈu, ua ite atoa ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) No reira, ia taio tatou i te faatiaraa no nia ia Iesu i roto i te mau evanelia, to ˈna huru e ta ˈna mau haaraa i nia ia vetahi ê, mai te mea ra ïa e te ite ra tatou i te huru o to ˈna Metua. O te hiˈoraa o Iesu ïa te ravea maitai roa ˈˈe no te ite i to Iehova mau huru maitatai!

17. Eaha ta Iehova i rave no te tauturu ia tatou ia taa mai te aha to ˈna huru? A horoa i te hiˈoraa.

17 A feruri na e titauhia ia faataa oe eaha te hamani maitai. E tamata paha oe i te faataa i te reira na roto i te mau taˈo. Ia ite râ oe i te hoê taata e hamani maitai ra ia vetahi ê, mea ohie aˈe no oe ia parau noa: “Tera te hamani maitai!” I reira e taa-maitai-hia ˈi te auraa o te hamani maitai. Ua na reira atoa Iehova no te tauturu ia tatou ia taa mai te aha to ˈna huru. Taa ê atu i te faataaraa mai ia ˈna na roto i te mau parau, ua horoa atoa mai Iehova i te hiˈoraa o ta ˈna Tamaiti. Ua itehia te mau huru maitatai o te Atua na roto ia Iesu. Maoti te faatiaraa a te mau evanelia, mai te huru te na ô mai ra Iehova: “Mai tera to ˈu huru.” Eaha ta te Bibilia e faataa mai ra no nia ia Iesu?

18. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te puai, te parau-tia e te paari?

18 Ua itehia na huru maitatai faahiahia e maha o te Atua na roto ia Iesu. Ua faaohipa oia i te puai no te faaora i te feia maˈi, no te faatamaa i tei poia e no te faatia mai i tei pohe. Mea taa ê Iesu i te mau taata miimii o te faaohipa hape i to ratou mana, aita roa ˈtu oia i faaohipa i to ˈna mana no ˈna iho aore ra no te haamauiui ia vetahi ê. (Mataio 4:2-4) Mea au na Iesu te parau-tia. Ua tano o ˈna i te ririraa i te feia hoo e eiâ ra i te taata. (Mataio 21:12, 13) Aita oia i hiˈo ino i te feia veve e tei teimaha, ua tauturu râ oia ia ratou ia ite i “te tamahanahanaraa.” (Mataio 11:4, 5, 28-30) E paari faito ore to roto i te mau haapiiraa a Iesu “tei rahi aˈe ia Solomona.” (Mataio 12:42) Aita râ Iesu i faatietie ia ˈna no to ˈna paari. Ua putapû te aau o te feia riirii i ta ˈna mau parau no te mea mea maramarama ta ˈna mau haapiiraa, mea ohie ia taa e ia faaohipa.

19, 20. (1) Mea nafea to Iesu riroraa ei hiˈoraa faahiahia roa no te here? (2) A taio e a feruriruri ai i te hiˈoraa o Iesu, eaha te titauhia ia tatou ia haamanaˈo?

19 E hiˈoraa faahiahia roa Iesu no te here. I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua faaite oia i te here e tae noa ˈtu i te aumauiui aore ra te aumihi. Eita ta ˈna e nehenehe e hiˈo i te mauiui o vetahi ê ma te ore e aroha ˈtu. E rave rahi taime, ua turai te aumauiui ia ˈna ia haa. (Mataio 14:14) Noa ˈtu e ua faaora oia i te feia maˈi e ua faatamaa i tei poia, ua faaite Iesu i te aumauiui rahi atu â na roto i te tautururaa i te taata ia ite, ia farii e ia hinaaro i te Faatereraa arii a te Atua. Tera hoi te ravea e haamaitaihia ˈi te huitaata e a muri noa ˈtu. (Mareko 6:34; Luka 4:43) Hau atu â, ua faaite Iesu i te here ma te horoa i to ˈna ora no vetahi ê.​—Ioane 15:13.

20 No to Iesu mǎrû, mahanahana e here, eita tatou e maere ua hinaaro te mau huru taata atoa e faafatata ˈtu ia ˈna. (Mareko 10:13-16) A taio e a feruriruri ai tatou i te hiˈoraa o Iesu, e haamanaˈo anaˈe te ite ra tatou i “te hohoˈa o to te Atua huru mau.”​—Hebera 1:3.

Te hoê buka haapiiraa o te tauturu ia tatou

21, 22. Eaha te titauhia ia rave no te imi ia Iehova e e nafea teie buka ia tauturu ia tatou?

21 Na roto i te faaite-papu-raa o vai o ˈna i roto i ta ˈna Parau, te hinaaro mau ra Iehova ia faafatata ˈtu tatou ia ˈna. Eita râ oia e faahepo ia tatou ia riro ei hoa no ˈna. “A nehenehe noa ˈi oia e itehia mai,” tei ia tatou te faaotiraa i te imi ia Iehova. (Isaia 55:6) No te ite o vai Iehova, e titauhia ia haapii eaha to ˈna mau huru maitatai e to ˈna mau haerea tei faaitehia i roto i te Bibilia. E tauturu teie buka ta oe e taio ra i teie nei ia na reira.

22 Ua tatuhaahia teie buka ia au i na huru maitatai faahiahia roa ˈˈe e maha o Iehova: Te puai, te parau-tia, te paari e te here. E haamata te tuhaa tataitahi na roto i te hoê haapotoraa o te huru maitai. E faataa te mau pene i muri mai mea nafea Iehova e faaite ai i taua huru maitai ra ma te ravea huru rau. I roto i te tuhaa tataitahi, ua faataahia hoê pene no te faaite mea nafea Iesu i te faatupuraa i tera huru maitai e hoê pene no te tauturu ia tatou ia haafaufaa i te reira i roto i to tatou oraraa.

23, 24. (1) A faataa eaha te fa o te tumu parau “Uiraa no te feruriruri.” (2) E nafea te feruriruriraa e tauturu mai ai ia faafatata ˈtu â i te Atua?

23 Mai teie atu pene, e ite oe i te tumu parau “Uiraa no te feruriruri.” A hiˈo na i te  tumu parau tarenihia i te api 24. Aita te mau irava e te mau uiraa i faaineinehia no te hiˈo faahou i te pene. Te fa o te reira, o te tautururaa ïa ia oe ia feruriruri i te tahi atu â mau vahi faufaa o te tumu parau. E nafea oe e nehenehe ai e faaohipa maitai i teie tuhaa? A imi e a taio maitai i te mau irava atoa i faahitihia. A hiˈo i te uiraa i muri aˈe i te mau irava e a feruri i te pahonoraa. E rave paha oe i te tahi mau maimiraa. A ui atoa ia oe iho: Eaha ta te reira e haapii mai ra no nia ia Iehova? E nafea vau e faaohipa ˈi i te reira i roto i to ˈu oraraa? E nafea vau e faaohipa ˈi i te reira no te tauturu ia vetahi ê?

24 E nehenehe taua feruriruriraa ra e tauturu ia tatou ia faafatata ˈtu â ia Iehova. No te aha? Ia au i te Bibilia, mea faufaa te feruriruriraa no te haaputapû i te aau. (Salamo 19:14) Ia feruriruri tatou ma te aau haavare ore i te mea ta tatou e haapii ra no nia i te Atua, e ô roa te reira i roto i to tatou aau, i reira noa tatou e nehenehe ai e manaˈo e e haa mai ia Iehova. E puai atu â to tatou here i te Atua e e turaihia tatou ia faaoaoa ia Iehova, to tatou hoa piri roa ˈˈe! (Ioane 1, 5:3) Ia noaa taua auhoaraa ra, e titauhia ia ite i te mau huru maitatai e te mau haerea o Iehova. Na mua râ, e hiˈopoa anaˈe i te hoê tuhaa o te huru o te Atua o te turai ia tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna, oia hoi e Atua moˈa Iehova.

a Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia no nia i te aro, te mata, te tariˈa, te apoo ihu, te vaha, te rima e te avae o te Atua. (Salamo 18:15; 27:8; 44:3; Isaia 60:13; Mataio 4:4; Petero 1, 3:12) A haamanaˈo, e faahohoˈaraa noa tera mau faahitiraa, oia atoa te parau e “Mato” aore ra e “paruru” o Iehova.​—Deuteronomi 32:4; Salamo 84:11.