Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 3

“E moˈa, e moˈa, e moˈa Iehova”

“E moˈa, e moˈa, e moˈa Iehova”

1, 2. Eaha ta te peropheta Isaia i ite orama e eaha ta te reira e haapii mai ra no nia ia Iehova?

 UA FAAHIAHIA roa Isaia i ta ˈna e ite orama ra. E au ra e e tupuraa mau tera! I muri aˈe, ua papai oia: “Ite ihora vau ia Iehova e parahi ra i nia i te tahi terono teitei mau, e ua î te hiero [i Ierusalema] i te hiti o to ˈna ahu.”​—Isaia 6:1, 2.

2 Ua maere atoa Isaia i ta ˈna e faaroo ra, oia hoi te hoê himene puai, ua aueue roa te hiero e tae noa ˈtu to ˈna niu. Te himene ra te mau seraphi, te mau melahi tiaraa teitei roa, ma te reo puai: “E moˈa, e moˈa, e moˈa Iehova o te mau nuu. Ua î te fenua taatoa i to ˈna hanahana.” (Isaia 6:3, 4) A faahiti ai i te taˈo “moˈa” e toru taime, te hinaaro ra te mau seraphi e haapapu o Iehova anaˈe te mea moˈa roa ˈˈe. (Apokalupo 4:8) I roto i te Bibilia, e rave rahi taime e faahitihia ˈi e Atua moˈa o Iehova. E rave rahi atoa irava o te faahiti i te taˈo “moˈa” e “moˈaraa” e te iˈoa Iehova.

3. No te aha eita te tahi mau taata e hinaaro i te Atua?

3 Hoê o te mau mea faufaa roa ˈˈe ta Iehova e hinaaro ia taa tatou, oia hoi e Atua moˈa oia. I teie râ mahana, mea taa ê roa ta te taata e taa ia faahitihia te parau “moˈa.” No vetahi, te taata moˈa, o te taata faahua ïa, te manaˈo ra hoi oia mea maitai aˈe o ˈna ia vetahi ê aore ra te tavini ra oia i te Atua, aita nei hoi. Area no te feia e haafaufaa ore ra ia ratou iho, te manaˈo ra ïa eita ratou e nehenehe e riro ei hoa no te Atua no te mea e Atua moˈa oia. No reira e rave rahi e ore ai e hinaaro i te Atua. Mea peapea roa, te hinaaro ra hoi Iehova ia turai teie huru maitai to ˈna ia tatou ia faafatata ia ˈna. No te aha? Hou a pahono ai i teie uiraa, e hiˈo anaˈe eaha te auraa mea moˈa Iehova.

Eaha te auraa mea moˈa Iehova?

4, 5. (1) Eaha te auraa ia parauhia e Atua moˈa Iehova? (2) Eaha te tumu e parauhia ˈi e Atua “faataa-ê-hia” Iehova?

4 Ia parauhia e Atua moˈa Iehova, te auraa, aita ïa e teoteo i roto ia ˈna. Mea riri roa na ˈna te teoteo. (Maseli 16:5; Iakobo 4:6) Eaha ïa te auraa mau o te taˈo ra “moˈa”? No roto mai te taˈo “moˈa” i te hoê parau Hebera “taa ê” aore ra “faataa-ê-hia” te auraa. E nehenehe te tahi mea aore ra te tahi taata e faataa-ê-hia no te tavini i te Atua. E matara atoa mai te manaˈo o te mâ e te viivii ore. I te mea e Atua “faataa-ê-hia” aore ra moˈa Iehova, te auraa anei eita te taata tia ore e nehenehe e faafatata ˈtu ia ˈna?

5 E ere tera te auraa. Noa ˈtu hoi e feia hara te nunaa Iseraela, te parauhia ra tei rotopu “Tei Moˈa o Iseraela,” oia hoi o Iehova, ia ratou. (Isaia 12:6; Hosea 11:9) Te auraa, mea piri ïa Iehova i te feia e haamori ra ia ˈna noa ˈtu e Atua moˈa oia. E piti tumu e parauhia ˈi e Atua “faataa-ê-hia” Iehova. A tahi, o Iehova anaˈe Tei Teitei Roa ˈˈe, aita ïa e viivii i roto ia ˈna. (Salamo 40:5; 83:18) A piti, aita e ino i roto ia ˈna. E ere anei i te mea mahanahana?

6. No te aha mea mahanahana ia ite aita e viivii e e ino i roto ia Iehova?

6 Te ora nei tatou i roto i te hoê ao viivii e te ino e tei atea ê i te Atua. E ere ïa i te mea maere ia ite i te taata ia faatupu i te haerea viivii, na te hara e te huru tia ore hoi e faatere ra ia ratou. No reira mea faufaa roa ia haavî ia tatou no te ore e hema i te hara. Ia ore tatou e ara, e hiˈa ohie tatou! (Roma 7:15-25; Korinetia 1, 10:12) I te mea aita e viivii e aita e ino i roto ia ˈna, mea taa ê roa Iehova i te taata tia ore. E nehenehe te hoê metua tia ore e rave i te mea tano ore, te peu hairiiri aore ra e haamauiui ia vetahi ê, area o Iehova, eita roa ïa. No reira, o Iehova te Metua maitai roa ˈˈe, e nehenehe mau tatou e tiaturi ia ˈna. Hau atu â, i te mea e Atua moˈa o Iehova, e nehenehe mau tatou e tiaturi e tupu te mau mea atoa ta ˈna i horeo. (Amosa 4:2) E ere anei i te mea mahanahana?

7. No te aha e nehenehe ai e parau e Atua moˈa roa o Iehova?

7 E Atua moˈa roa o Iehova. No te tauturu ia tatou ia taa, a feruri na ia faahitihia te parau o te taata, e puta mai iho â te manaˈo o te huru tia ore, e itehia hoi te reira i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave. Ia feruri râ tatou ia Iehova, e puta mai iho â te manaˈo mea moˈa oia, aita hoi e ino, e viivii e e ohipa tano ore i roto i te mau mea atoa ta ˈna e rave. Mea faufaa roa ia taa maitai ia tatou i tera huru o Iehova no te faafatata ˈtu ia ˈna.

“Na Iehova te moˈaraa”

8, 9. E nehenehe anei tatou e riro ei feia moˈa noa ˈtu to tatou huru tia ore?

8 Mea moˈa roa o Iehova, e tano iho â ïa ia parau o ˈna te tumu o te mau mea moˈa atoa. E tiaraa to ˈna no te haamoˈa i te hoê melahi, taata, taoˈa aore ra vahi. I to Iehova paraparauraa ia Mose na roto i te hoê melahi mai roto mai i te raau taratara, ua haamoˈa Iehova i taua vahi ra.​—Exodo 3:5.

9 E nehenehe anei tatou e riro ei feia moˈa noa ˈtu to tatou huru tia ore? E. I tahito ra, ua parau te Atua ia Iseraela e nehenehe ratou e riro ei “nunaa moˈa” no ˈna. (Exodo 19:6) Ua haapii oia i taua nunaa ra e nafea ia pûpû ia ˈna i te hoê taviniraa moˈa e te viivii ore. No reira te ture i horoahia ia Mose e faahiti pinepine ai i te parau “moˈa.” Ua nanaˈo-atoa-hia te parau “Na Iehova te moˈaraa” i nia i te tâpû auro e vai ra i nia i te taamu upoo o te tahuˈa rahi. (Exodo 28:36) Ua hinaaro ïa Iehova ia ite te taata atoa te titau ra o ˈna ia moˈa ratou no te haamori ia ˈna e i roto i to ratou oraraa taatoa. Ua parau Iehova ia ratou: “Ia moˈa outou, no te mea o vau, o Iehova to outou Atua, mea moˈa vau.” (Levitiko 19:2) Mai te peu e auraro noa to Iseraela ia Iehova, e riro ratou ei feia moˈa noa ˈtu to ratou huru tia ore.

10. Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu ia Iseraela e te mau nunaa ê?

10 Mea taa ê roa te haamoriraa e te huru oraraa o te nunaa Iseraela i to te mau nunaa ê. Te haamori ra hoi taua mau nunaa ra i te mau atua hape o te faataahia ra mai te mau atua o te rave i te ino, o te haapao noa i to ratou hinaaro e o te au i te mau mea faufau. E ere roa ˈtu te feia o te haamori i taua mau atua hape ra i te mea moˈa! No reira Iehova i faaara ˈi i ta ˈna mau tavini ia faataa ê mai ia ratou i taua mau nunaa ra e i ta ratou mau peu viivii.​—Levitiko 18:24-28; Te mau arii 1, 11:1, 2.

11. Mea nafea e itehia ˈi mea moˈa te tuhaa i te raˈi o te faanahonahoraa a Iehova?

11 Noa ˈtu ua tutava te nunaa Iseraela i te riro ei feia moˈa i te aro o Iehova, eita e raea ia ratou te faito moˈa o te tuhaa i te raˈi o te faanahonahoraa a te Atua. Te faahitihia ra e mirioni, aore ra e “ahuru tausani melahi moˈa” te tavini ra i te Atua ma te taiva ore. (Deuteronomi 33:2; Iuda 14) Mai ia Iehova, aita e ino e e viivii i roto ia ratou. Hau atu â, te haamanaˈo ra oe i te mau seraphi ta Isaia i ite orama? Te faaite ra te himene a teie mau melahi puai e tuhaa ohipa faufaa roa ta ratou no te faaite na te ao taatoa mea moˈa Iehova. Tera râ, te vai ra hoê melahi i nia ˈˈe i te mau melahi atoa, te Tamaiti otahi a te Atua. O ˈna tei horoa i te haapapuraa rahi roa ˈˈe mea moˈa Iehova, no reira o ˈna e piihia ˈi “te tavini Moˈa a te Atua.”​—Ioane 6:68, 69.

E iˈoa moˈa e e varua moˈa to te Atua

12, 13. (1) Eaha te tumu e parauhia ˈi e iˈoa moˈa to Iehova? (2) No te aha e titauhia ia haamoˈahia te iˈoa o te Atua?

12 Te parau ra te Bibilia “e iˈoa moˈa” to Iehova. (Isaia 57:15) Eaha te tumu? I roto i te pene 1, ua haapii tatou e ere “Iehova” i te hoê noa iˈoa, e ô atoa mai hoi te parau o to ˈna roo e to ˈna huru. Ia au i te ture a Mose, e haapohehia te taata o te faahiti i te iˈoa o te Atua ma te tano ore. (Levitiko 24:16) A tapao atoa na eaha ta Iesu i haafaufaa na mua i roto i te pure, ua na ô oia: “To matou Metua i te raˈi, ia moˈa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) No te haamoˈa i te tahi mea, e titauhia ia faatura rahi e ia faahanahana i te reira. Teie nei râ, mea moˈa ê na te iˈoa o te Atua, no te aha ïa e titauhia ˈi ia haamoˈahia te reira?

13 Ua faainohia e ua haaviiviihia te iˈoa aore te roo o te Atua. I Edene, ua haavare Satani ia tiaturi te taata e faatere ino Iehova. (Genese 3:1-5) Mai reira mai, ua haa noa Satani ia parare roa te mau parau haavare huru rau no nia i te Atua. (Ioane 8:44; 12:31; Apokalupo 12:9) Ua haapii te mau haapaoraa e Atua parau-tia ore o Iehova, aita o ˈna e tâuˈa ra i te taata e o ˈna te tumu e mauiui ai ratou. Te parau atoa ra ratou te turu ra te Atua i ta ratou mau tamaˈi ino mau. E rave rahi atoa taata o te tiaturi ra i te parau haavare mea tupu noa mai te mau mea atoa, aita ïa ratou e faahanahana ra i te Atua no te mau mea faahiahia atoa ta ˈna i poiete. Oia, ua faaino-mau-hia te iˈoa o te Atua. No reira, e titauhia ïa ia haamoˈahia e ia faahanahanahia te iˈoa o Iehova. Te tiai ru nei tatou i te taime e haamoˈa roa ˈi Iehova i to ˈna iˈoa na roto i ta ˈna Faatereraa arii. No reira, e rave anaˈe i ta tatou tuhaa no te haamoˈa i te iˈoa o Iehova i teie nei â!

14. No te aha mea tano ia parau mea moˈa te varua o te Atua? No te aha mea ino ia faaino i te varua moˈa?

14 Mea moˈa atoa te varua, aore ra te puai ohipa, o te Atua. (Genese 1:2) E faaohipa Iehova i teie puai hau ê no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa. Pauroa te mau mea ta te Atua e rave maoti to ˈna varua, aita e ino e e viivii i roto. Mea tano roa ïa ia parau mea moˈa te varua o te Atua. (Luka 11:13; Roma 1:4) Ia au i te Bibilia, ia faaino te taata i te varua moˈa, e ore roa ta ratou hara e faaorehia, ua opua roa hoi ratou e patoi i te hinaaro o Iehova.​—Mareko 3:29.

No te aha tatou e hinaaro ai e faafatata ˈtu i te Atua moˈa?

15. Eaha to tatou huru a ite ai mea moˈa Iehova?

15 I te mea e Atua moˈa Iehova, e ere i te mea maere ia parau te Bibilia ia faatura aore ra ia mǎtaˈu ia ˈna. Te na ô ra te Salamo 99:3: “Ia arue ratou i to iˈoa rahi, e iˈoa mǎtaˈuhia hoi e te moˈa.” Mea faufaa ia mǎtaˈu e ia faatura tatou i te Atua e i to ˈna iˈoa no te mea o ˈna Tei Teitei roa ˈˈe e te mea hanahana roa ˈˈe. Eiaha râ e manaˈo eita e tano ia tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna! No te aha?

16. (1) No te aha tatou e parau ai mea nehenehe te mau mea moˈa? A faataa. (2) E nafea te Bibilia e faataa ˈi i te nehenehe o to tatou Atua moˈa?

16 I roto i te Isaia 63:15, te faataahia ra te raˈi mai to te Atua “nohoraa teitei e te moˈa e te hanahana [aore ra “nehenehe”, nota].” Ia au i te Bibilia, mea nehenehe te mau mea moˈa. Mea au hoi na tatou te mau mea nehenehe. A hiˈo na i te hohoˈa i te api 33, e ere anei i te mea nehenehe? A tapao na mea mâ te pape, aita e mataˈi viivii e mea ateatea maitai te raˈi. Ahiri ua î te anavai i te pehu, ua ino roa te mau tumu raau e ua viivii te reva i te mataˈi ino, e au anei oe? Mea papu eita. Mea nehenehe te tahi mea ia mâ e ia anaana maitai te reira. E tano atoa anei te reira no Iehova? I roto i te Bibilia, e ite-atoa-hia te parau “hanahana” e “anaana” no te faataa mea moˈa te Atua. Te faataahia ra te parahi ra te Atua moˈa i nia i to ˈna terono i te raˈi e te anaana ra te Atua mai te ofai maitai roa.​—Ezekiela 1:25-28; Apokalupo 4:2, 3.

Mea au na tatou te mau mea nehenehe, e au atoa ïa tatou te mea moˈa!

17, 18. (1) I te omuaraa, eaha te huru o Isaia a ite ai i te orama? (2) Mea nafea Iehova i te tamahanahanaraa ia Isaia?

17 Te haamanaˈo mai ra te reira, mea haihai roa te taata ia faaauhia i to tatou Atua moˈa. Tera râ, mea tano anei ia manaˈo eita e tano ia tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna? A hiˈo na i te huru o Isaia i to ˈna faarooraa i te mau seraphi ia parau mea moˈa Iehova. Teie ta ˈna i parau: “Na ô ihora vau: ‘Ua ati au! Papu e pohe au, e taata utu viivii hoi au, e e ora na vau i rotopu i te feia utu viivii. Ua ite hoi to ˈu mata i te Arii, o Iehova o te mau nuu!’” (Isaia 6:5) A papu ai ia ˈna mea moˈa Iehova, ua haamanaˈo Isaia i to ˈna huru taata hara e te tia ore. I te omuaraa, ua hepohepo roa taua taata haapao maitai ra, aita râ Iehova i vaiiho ia ˈna mai tera.

18 Tono oioi ihora Iehova i te hoê seraphi no te tamahanahana i te peropheta. Ua rere te melahi i nia i te fata, rave maira i te hoê arahu ura e tuu atura i nia i te utu o Isaia. Mea nafea te reira i te tamahanahanaraa ia Isaia? A haamanaˈo e orama noa tera, e auraa faufaa râ to te reira. Ua ite iho â te ati Iuda haapao maitai ra o Isaia e pûpûhia te mau tusia no te faaore i te hara i te mau mahana atoa i te hiero. Ma te here, ua haamanaˈo ïa te seraphi i te peropheta noa ˈtu e “taata utu viivii,” aore ra hara Isaia, e nehenehe oia e riro ei taata moˈa i te aro o te Atua. a​—Isaia 6:6, 7.

19. Noa ˈtu to tatou huru tia ore, e nafea tatou e nehenehe ai e riro ei taata moˈa i te aro o Iehova?

19 Hoê â atoa i teie tau. Te faahohoˈa ra te mau tusia atoa i pûpûhia i nia i te fata i Ierusalema i te tusia tia roa i pûpûhia e Iesu Mesia i te matahiti 33. (Hebera 9:11-14) Ia tatarahapa mau tatou i ta tatou mau hara ma te faatitiaifaro i to tatou haerea e ma te faatupu i te faaroo i taua tusia ra, e faaorehia ta tatou mau hara. (Ioane 1, 2:2) I reira noa tatou e nehenehe ai e riro ei taata moˈa i te aro o Iehova. No reira te aposetolo Petero i haamanaˈo mai ai: “Ua papaihia hoi: ‘Ia moˈa outou, no te mea mea moˈa vau.’” (Petero 1, 1:16) A tapao na aita Iehova i parau ia moˈa tatou mai ia ˈna. Eita roa ˈtu hoi oia e titau mai i te ore e maraa ia tatou. (Salamo 103:13, 14) Teie râ, te parau mai ra Iehova ia moˈa tatou no te mea mea moˈa oia. Ei “tamarii herehia,” e tutava tatou i te pee i te haerea o te Atua noa ˈtu e taata tia ore tatou. (Ephesia 5:1) E tamau anaˈe i te na reira e “ia moˈa roa ˈtu â” tatou i tera e tera mahana.​—Korinetia 2, 7:1.

20. (1) Eaha te manaˈo mea faufaa ia taa tatou? (2) Eaha to Isaia huru i to ˈna iteraa ua faaorehia ta ˈna mau hara?

20 Mea au na Iehova te mea tia e te viivii ore. Mea faufaa ia taa ia tatou o te hara ta Iehova e riri, eiaha râ te taata. (Habakuka 1:13) Te auraa, noa ˈtu e hara tatou i te tahi taime, e nehenehe noa â tatou e riro ei taata moˈa i te aro o to tatou Atua. E ere anei i te mea mahanahana? Mai te peu e tamau tatou i te faufau i te mea ino e te hinaaro i te mea maitai mai ia Iehova e e tutava atoa i te pee maite i te mau taahiraa o te Mesia ra o Iesu, e faaore Iehova i ta tatou mau hara. (Amosa 5:15; Petero 1, 2:21) A ite ai e Atua moˈa o Iehova, i te omuaraa, ua haamanaˈo te reira ia Isaia e taata hara o ˈna. No reira o ˈna i na ô ai: “Ua ati au!” I to ˈna râ iteraa ua faaorehia ta ˈna mau hara, ua topa roa te hau o Isaia. Noa ˈtu aita te peropheta i ite eaha te hopoia e horoahia ˈtu, i to Iehova aniraa o vai te taata ta ˈna e tono, ua pahono oioi atu oia: “Teie au! A tono ia ˈu!”​—Isaia 6:5-8.

21. No te aha tatou e papu ai e nehenehe tatou e riro ei taata moˈa?

21 Ua hamanihia tatou ia au i te huru o te Atua moˈa, e nehenehe ïa tatou e pee i to ˈna mau huru maitatai e e faatupu i te auhoaraa piri e o ˈna. (Genese 1:26) I tera e tera mahana, e tutava anaˈe i te riro ei taata moˈa, e oaoa ïa to tatou Atua moˈa ra o Iehova i te tauturu mai ia faafatata ˈtu ia ˈna. A hiˈopoa ˈi i te mau huru maitatai o Iehova i roto i te mau pene i muri mai, e puai roa ˈtu â to tatou hinaaro i te faafatata ˈtu ia ˈna!

a Pinepine te Bibilia i te faaohipa i te parau “utu viivii” no te faahohoˈa i ta tatou mau parau aore ra huru paraparau. No to tatou huru tia ore, mea pinepine aˈe tatou i te hapa na roto i te parau.​—Maseli 10:19; Iakobo 3:2, 6.