Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 6

Te puai no te haamou: “E Atua puai i te tamaˈi o Iehova”

Te puai no te haamou: “E Atua puai i te tamaˈi o Iehova”

1-3. (1) Eaha te tupuraa o Iseraela a aˈuaˈu ai to Aiphiti ia ratou? (2) Mea nafea to Iehova aroraa no to ˈna nunaa?

 TEI mua te nunaa Iseraela i te miti Uteute e ati aˈe ia ratou e mouˈa anaˈe. Te na muri mai ra te nuu Aiphiti e te imi ra i te haapohe ia ratou. a Aita e hororaa no Iseraela! I tera râ taime, faaitoito atura Mose i te nunaa o te Atua ia ore e mǎtaˈu na roto i teie mau parau: “Na Iehova iho e aro no outou.”​—Exodo 14:14.

2 Ua ani Mose i te tauturu i te Atua e teie ta Iehova i pahono ia ˈna: “Eaha oe e tiaoro noa mai ai ia ˈu? . . . A amo i to raau i nia e a toro i to rima na nia i te miti e a faataa ê i te miti.” (Exodo 14:15, 16) A feruri na i tei tupu. Ua tono oioi Iehova i te hoê melahi, itehia ˈtura te pou ata i te haereraa i muri mai i te mau Iseraela mai te hoê patu ra te huru. (Exodo 14:19, 20; Salamo 105:39) Toro ihora Mose i to ˈna rima, vahihia ˈtura te miti e te hoê mataˈi puai, riro atura te miti mai te patu ra te huru e nehenehe aˈera te nunaa taatoa e haere i te tahi atu pae o te miti Uteute.​—Exodo 14:21; 15:8.

3 A ite ai i te ohipa i tupu, e nehenehe Pharao e faaue i ta ˈna nuu ia faaea i te aˈuaˈu. No to ˈna râ teoteo, aita Pharao i na reira! (Exodo 14:23) A aˈuaˈu noa ˈi to Aiphiti i to Iseraela i ropu i te miti, faarapu ihora Iehova ia ratou e matara aˈera te huira o to ratou mau pereoo. I te tapaeraa te taatoaraa o Iseraela i te tahi atu pae, faaue maira Iehova ia Mose: “A toro i to rima na nia i te miti, ia hoˈi mai te mau pape i nia i to Aiphiti, to ratou mau pereoo tamaˈi e to ratou mau taata faahoro puaahorofenua.” Hoˈi maira te miti i to ˈna vairaa e tapoˈihia ˈtura Pharao e ta ˈna nuu i te miti.​—Exodo 14:24-28; Salamo 136:15.

4. (1) Eaha ta Iehova i haapapu i te miti Uteute? (2) Eaha paha te huru o vetahi a ite ai e “Atua puai i te tamaˈi o Iehova”?

4 Na roto i ta Iehova i rave no te faaora i te nunaa Iseraela i te miti Uteute, ua itehia e “Atua puai i te tamaˈi o Iehova.” (Exodo 15:3) Eaha râ to oe huru a ite ai e nehenehe Iehova e faaohipa i to ˈna puai no te aro i te tahi nunaa? Parau mau, i te roaraa o te tau, e rave rahi taata tei mauiui no te tamaˈi. A ite ai e “Atua puai i te tamaˈi o Iehova,” e tapea anei te reira ia oe ia faafatata ˈtu ia ˈna?

I te miti Uteute, ua faaite Iehova o ˈna te “Atua puai i te tamaˈi”

Te taa-ê-raa o te tamaˈi a te Atua e ta te taata

5, 6. (1) No te aha te Atua e piihia ˈi “Iehova o te mau nuu”? (2) No te aha te tamaˈi a te Atua e taa ê ai i ta te taata?

5 Ua hau atu i te 250 taime e itehia ˈi te parau “Iehova o te mau nuu” i roto i te mau Papai Hebera, area i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, e piti ïa taime. (Samuela 1, 1:11) Ei Arii hau ê, e nuu melahi ta Iehova e mea puai mau te reira. (Iosua 5:13-15; Te mau arii 1, 22:19; Isaia 37:36) Eita iho â tatou e au ia haapohehia te taata. E haamanaˈo anaˈe râ mea taa ê te tamaˈi a te Atua i ta te taata. Na te nounou hoi e te miimii e turai i te feia faatere ia faatupu i te tamaˈi.

6 Area o Iehova, eita roa o ˈna e haa ma te feruri ore e te miimii. Te na ô ra hoi te Deuteronomi 32:4: “Te Mato, mea tia roa ta ˈna ohipa, e eˈa parau-tia anaˈe hoi to ˈna. E Atua haapao maitai, aita roa to ˈna e parau-tia ore. Mea parau-tia e mea afaro oia.” Ia au i te Parau a te Atua, mea ino te riri vî ore, te haamauiuiraa e te hamani-ino-raa ia vetahi ê. (Genese 49:7; Salamo 11:5) No reira, ia faaohipa Iehova i to ˈna puai, e tumu ïa. Mea varavara oia i te faaohipa i to ˈna puai no te haamou, e mai te peu e na reira oia, no te mea ïa tera te ravea hopea roa. Ua faataa oia na roto i te peropheta Ezekiela: “‘Mea au anei na ˈu ia pohe te taata ino?’ te parau ra te Arii hau ê e Fatu ra o Iehova. ‘E ere anei mea au aˈe na ˈu ia fariu ê oia i to ˈna mau haerea a ora noa ˈtu ai oia?’”​—Ezekiela 18:23.

7, 8. (1) A roohia ˈi Ioba i te ati, eaha ta ˈna i manaˈo? (2) Mea nafea Elihu i te faatitiaifaroraa i te manaˈo o Ioba? (3) Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i te aamu o Ioba?

7 No te aha ïa Iehova e faaohipa ˈi i to ˈna puai no te haamou? Hou a pahono ai i tera uiraa, e hiˈopoa anaˈe i te tupuraa o te taata parau-tia ra o Ioba. Ua mârô Satani eita Ioba, e te mau taata atoa ïa, e tapea i te hapa ore i mua i te ati. Ua nafea Iehova? Ua vaiiho o ˈna ia tamata Satani i te hapa ore o Ioba. Roohia ˈtura Ioba i te maˈi, ua ere i ta ˈna mau faufaa e ua pohe ta ˈna mau tamarii. (Ioba 1:1–2:8) Aita Ioba i ite o vai te tumu o teie mau ati, ua manaˈo oia o te Atua tera e faautua ra ia ˈna. No reira oia i ani ai i te Atua: “No te aha o vau ta oe i tairi?”​—Ioba 7:20; 13:24.

8 Ua haaferuri te taata apî ra o Elihu te iˈoa ia Ioba na roto i teie mau parau: “Ua papu maitai anei ia oe e ua tano oe i parau ai oe: ‘Mea tia aˈe au i te Atua’?” (Ioba 35:2) Oia, e ere i te mea tano ia parau mea ite aˈe tatou i te Atua aore ra ua hape te Atua. Ua parau Elihu: “E ore roa e tia i te Atua mau ia haa ma te ino, i te Manahope ia rave i te ino!” Ua na ô â oia: “Eita e roaa ia tatou ia taa i te Manahope. E mana rahi to ˈna, e e ore roa oia e haava ma te faahuru ê i ta ˈna parau-tia rahi.” (Ioba 34:10; 36:22, 23; 37:23) No reira ia faaohipa te Atua i to ˈna puai no te haamou, e tumu papu ïa ta ˈna. Ma te haamanaˈo i te reira, e hiˈopoa anaˈe no te aha te Atua o te hau e riro ai i te tahi taime ei Atua puai i te tamaˈi.​—Korinetia 1, 14:33.

No te aha te Atua o te hau e aro ai?

9. No te aha te Atua e faaohipa ˈi i to ˈna puai no te haamou?

9 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa ia Iehova mai te hoê “Atua puai i te tamaˈi,” ua parau Mose: “O vai mai ia oe i rotopu i te mau atua, e Iehova? O vai mai ia oe, o te faaite ra i to moˈaraa hau ê?” (Exodo 15:11) Ua papai atoa te peropheta Habakuka: “Mea viivii ore roa hoi to mata no te hiˈo i te mea ino, e eita ta oe e nehenehe e farii i te ino.” (Habakuka 1:13) E Atua î i te here o Iehova, e Atua moˈa atoa râ o ˈna e te parau-tia. Na tera na huru maitatai i turai ia Iehova ia faaohipa i te tahi taime i to ˈna puai no te haamou. (Isaia 59:15-19; Luka 18:7) Te auraa, e faaohipa Iehova i to ˈna puai no te haamou no te mea e Atua moˈa oia.​—Exodo 39:30.

10. I teihea taime e ore ai te enemiraa tohuhia i roto i te Genese 3:15? Eaha te mau haamaitairaa e itehia i muri aˈe?

10 A feruri na i tei tupu a orure hau ai na taata matamua, o Adamu raua Eva, i te Atua. (Genese 3:1-6) Ei Atua parau-tia, mea titauhia ia faautua oia ia raua i te pohe. (Roma 6:23) Ahiri oia i tapo i to ˈna mata, eita Iehova e faatura-faahou-hia mai te Arii hau ê. I roto i te parau tohu matamua, ua faaite atea Iehova e tupu te enemiraa i rotopu i ta ˈna mau tavini e te feia e pee i te “ophi” ra o Satani. (Apokalupo 12:9; Genese 3:15) I te pae hopea, e ore taua enemiraa ia haamouhia Satani. (Roma 16:20) I tera taime, e faaohipa Iehova i to ˈna puai no te haamou ia fanaˈo te feia parau-tia i te mau haamaitairaa rahi. Eita Satani e nehenehe faahou e haavare i to te ao atoa nei e e riro te fenua ei paradaiso. (Mataio 19:28) A tiai noa ˈi ia tupu te reira, e haafifi te feia i te pae o Satani i to te Atua mau taata. I te tahi taime, mea titauhia ïa ia faaohipa Iehova i to ˈna puai no te paruru i to ˈna nunaa.

No te faaore i te ino

11. No te aha ua titauhia ia hopoi mai te Atua i te diluvi i nia i te fenua taatoa?

11 Ua titauhia ia na reira Iehova i te tau o Noa. No te aha? Te na ô ra te Genese 6:11, 12: “Ua ino roa te fenua i mua i te aro o te Atua mau, e ua î te fenua i te haavîraa uˈana. Hiˈo maira iho â te Atua i te fenua, e ua ino roa. Ua ino roa te haerea o te taata atoa i nia i te fenua.” E vaiiho anei te Atua i te feia ino ia haamou i te feia e rave i te maitai? Eita. Ua titauhia ïa ia hopoi mai Iehova i te diluvi i nia i te fenua taatoa no te haamou i te feia ino e te parau-tia ore.

12. (1) Eaha ta Iehova i faaite atea no nia i te “huaai” o Aberahama? (2) Eaha te tumu i faaoti ai Iehova i te haamou i te ati Amori?

12 Tera atoa ta te Atua i faaoti i te rave i nia i te feia o Kanaana. Eaha te tumu? Ua faaite atea Iehova e mea na roto i te “huaai” o Aberahama e haamaitaihia ˈi te mau fetii atoa o te fenua. Ia au i taua opuaraa ra, ua faaoti te Atua i te tiavaru i te ati Amori i te fenua Kanaana. Ua tohu Iehova e vaiiho o ˈna ia ratou 400 matahiti no te mea “aita â te hara a te ati Amori i tâhiti roa ˈtura.” b (Genese 12:1-3; 13:14, 15; 15:13, 16; 22:18) I te roaraa o te tau, ua ino noa ˈtu â te peu e te haerea a te ati Amori. Ua riro mai o Kanaana ei fenua haamori idolo, haamanii toto e te viivii i te peu taotoraa faufau. (Exodo 23:24; 34:12, 13; Numera 33:52) Ua tanina atoa ratou i te tamarii i te auahi ei tusia na to ratou mau atua. E vaiiho anei te hoê Atua moˈa mai ia Iehova i ta ˈna mau tavini ia ora noa i rotopu i te feia ino? Eita! Ua parau oia: “Ua viivii . . . to ratou fenua, e e faatae au i te utua i nia i to reira mau taata no ta ratou mau hape, e e pihaˈe mai taua fenua ra ia ratou.” (Levitiko 18:21-25) Aita râ Iehova i haapohe matapo noa i te taata no te mea ua faaorahia te tahi feia no Kanaana i tia te aau mai ia Rahaba e te ati Gibeona.​—Iosua 6:25; 9:3-27.

No te haamoˈa i to ˈna iˈoa

13, 14. (1) No te aha i titauhia ˈi ia haamoˈa Iehova i to ˈna iˈoa? (2) Mea nafea Iehova i te haamoˈaraa i to ˈna iˈoa?

13 E Atua moˈa Iehova, mea moˈa atoa ïa to ˈna iˈoa. (Levitiko 22:32) Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia moˈa te iˈoa o te Atua. (Mataio 6:9) I roto i te ô i Edene, ua faainohia te iˈoa, oia hoi te roo, o te Atua, e na reira atoa ta ˈna huru faatereraa. Eita roa ˈtu Iehova e nehenehe e tapo i to ˈna mata i mua i taua pariraa e taua orureraa hau. Mea titauhia ia haamoˈa Iehova i to ˈna iˈoa.​—Isaia 48:11.

14 A feruri na i te mau Iseraela. Mai te peu e faaea tîtî noa ratou i Aiphiti, eita ta te Atua parau fafau ia Aberahama e nehenehe e tupu. Na roto râ i te faaoraraa e te faariroraa mai ia ratou ei nunaa, ua haamoˈa Iehova i to ˈna iˈoa. No reira te peropheta Daniela i parau ai i roto i ta ˈna pure: “E Iehova to matou Atua, Tei aratai i to nunaa i rapae i te fenua o Aiphiti ma te rima puai, e o tei faaite i to iˈoa.”​—Daniela 9:15.

15. No te aha Iehova i faaora ˈi i te ati Iuda i te faatîtîraa i Babulonia?

15 Ua na reira Daniela i te pure no te mea te faatîtîhia ra te ati Iuda i Babulonia. Te vai ano noa ra to ratou oire pu o Ierusalema. Ua ite Daniela ia hoˈi te ati Iuda i to ratou fenua, e faahanahanahia te iˈoa o Iehova. E titauhia ïa ia haa Iehova no te haamoˈa i to ˈna iˈoa. No reira Daniela i pure ai: “E Iehova, a faaore na i te hara. E Iehova, a hiˈo mai na ia matou e a ohipa! No to iˈoa, eiaha e haamarirau, to ˈu Atua e, ua topahia hoi to oire e to nunaa i to iˈoa.”​—Daniela 9:18, 19.

No te paruru i to ˈna nunaa

16. Ia haa Iehova no te haamoˈa i to ˈna iˈoa, te auraa anei e Atua o ˈna o te haapao noa i to ˈna roo? A faataa.

16 Ia haa Iehova no te haamoˈa i to ˈna iˈoa, te auraa anei e Atua o ˈna o te haapao noa i to ˈna roo? E ere, ia haa Iehova no te haamoˈa i to ˈna iˈoa, e ohipa atoa o ˈna ma te here e te parau-tia no te paruru i to ˈna nunaa. A rave na i te Genese pene 14. Te taio ra tatou ua haru e maha arii ia Lota e to ˈna utuafare, e tamaiti fetii hoi na Aberahama. Maoti te tauturu a te Atua, ua upootia Aberahama i nia i te hoê nuu puai! E au ra e teie te upootiaraa matamua e faatiahia ra i roto i “te buka o te mau Tamaˈi a Iehova,” te vai ra vetahi aita i papaihia i roto i te Bibilia. (Numera 21:14) Mea rahi â ta Iehova upootiaraa i muri aˈe!

17. Eaha te faaite ra ua aro Iehova no Iseraela i muri aˈe i to ratou nohoraa i Kanaana? A horoa i te hiˈoraa.

17 Tau taime rii hou te mau Iseraela a tae atu ai i te fenua o Kanaana, ua haapapu Mose ia ratou: “E na mua Iehova to outou Atua ia outou e e aro oia no outou, mai ta ˈna i rave i Aiphiti i mua maitai i to outou mata.” (Deuteronomi 1:30; 20:1) Mai te tau mai â o Iosua, te mau tavana e tae roa mai i te mau arii haapao maitai o Iuda, ua faaohipa Iehova i to ˈna puai no te paruru i to ˈna nunaa e ia upootia ratou i nia i te enemi.​—Iosua 10:1-14; Te mau tavana 4:12-17; Samuela 2, 5:17-21.

18. (1) No te aha mea mahanahana ia ite aita Iehova i taui? (2) Eaha te tupu ia aro te enemi i te nunaa o te Atua no te taime hopea roa?

18 Aita Iehova i taui, te hinaaro noa ra oia e faariro i te fenua ei paradaiso i reira e vai ai te hau. (Genese 1:27, 28) Mea riri noa â na te Atua te ino. Mea here atoa na ˈna to ˈna nunaa e fatata oia i te haa no to ratou maitai. (Salamo 11:7) Oia mau, fatata te Genese 3:15 i te hope roa i te tupu. No te taime hopea roa, e aro te enemi i te nunaa o te Atua. No te haamoˈa i to ˈna iˈoa e no te paruru i to ˈna nunaa, e haapapu â Iehova i tera taime o ˈna te “Atua puai i te tamaˈi!”​—Zekaria 14:3; Apokalupo 16:14, 16.

19. (1) Ia faaohipa te Atua i to ˈna puai no te haamou, no te aha eita te reira e tapea ia tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna? A horoa i te hiˈoraa. (2) Eaha to tatou huru a ite ai ua ineine te Atua i te aro no tatou?

19 A feruri na te hinaaro ra te hoê animara e amu i te hoê utuafare. Horo mai nei te metua tane no te haapohe i taua animara ra. E riri anei te vahine e te tamarii ia ˈna? Eita roa ˈtu, e oaoa râ ratou, ua faaite hoi o ˈna i to ˈna here ma te paruru ia ratou. Eiaha atoa tatou ia riri ia faaohipa te Atua i to ˈna puai no te haamou. Ua ineine Iehova i te aro no te paruru ia tatou, e here atu â ïa tatou ia ˈna, e ere anei? Oia mau, e faarahi atu â te reira i to tatou faatura ia ˈna a “nehenehe atu ai tatou e pûpû i te Atua i te hoê taviniraa moˈa ta ˈna e au ma te mǎtaˈu e te faatura.”​—Hebera 12:28.

A faafatata ˈtu i te “Atua puai i te tamaˈi”

20. Ia taio tatou i te mau aamu Bibilia ta tatou e ore e taa maitai, eaha te titauhia ia rave e no te aha tatou e na reira ˈi?

20 I te tahi taime, aita te Bibilia i faataa no te aha Iehova i faaohipa ˈi i to ˈna puai no te aro aore ra no te haamou. E nehenehe râ e papu eita roa ˈtu Iehova e faaohipa i to ˈna puai ma te tano ore e te ino. Pinepine, ia hiˈopoa tatou i te tupuraa o te hoê aamu Bibilia aore ra te tahi atu mau irava Bibilia, e taa maitai atu â tatou i ta Iehova mau haaraa. (Maseli 18:13) E noa ˈtu aita i noaa ia tatou te mau haamaramaramaraa atoa, e tamau anaˈe i te haapii e i te feruriruri i nia i to Iehova mau huru maitatai. Ma te na reira, e ite mai iho â tatou i te tumu papu no te tiaturi i to tatou Atua ra ia Iehova.​—Ioba 34:12.

21. I te mea “e Atua puai i te tamaˈi o Iehova,” te auraa anei mea au na ˈna te tamaˈi?

21 “E Atua puai i te tamaˈi o Iehova” i te taime e titauhia, e ere râ te auraa e mea au na ˈna te tamaˈi. I roto i te orama a Ezekiela no nia i te pereoo o Iehova, te faaitehia ra ua ineine Iehova i te aro i to ˈna mau enemi. Teie râ, ua ite Ezekiela ua haaatihia te Atua e te anuanua, e tapao hoi no te hau. (Genese 9:13; Ezekiela 1:28; Apokalupo 4:3) Papu maitai, e Atua hau e te faatupu i te hau o Iehova. Ua papai atoa te aposetolo Ioane: “E here te Atua.” (Ioane 1, 4:8) E haa noa Iehova ia au i to ˈna mau huru maitatai atoa. Te oaoa nei ïa tatou i te faafatata ˈtu i to tatou Atua puai e te î i te here!

a Ia au i te taata tuatapapa ati Iuda ra o Josèphe, “ua aˈuaˈuhia [te mau Hebera] e 600 pereoo tamaˈi, 50 000 taata faahoro puaahorofenua e 200 000 faehau e haere ra na raro.”​—Antiquités judaïques, II, 324 [xv, 3].

b Ia faahitihia te parau “ati Amori,” o te mau nunaa atoa ïa e parahi ra i Kanaana.​—Deuteronomi 1:6-8, 19-21, 27; Iosua 24:15, 18.