Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 7

Te puai no te paruru: “O te Atua to matou haapuraa”

Te puai no te paruru: “O te Atua to matou haapuraa”

1, 2. No te aha mea atâta no Iseraela ia haere na te tuhaa fenua no Sinai e mea nafea to Iehova tamahanahanaraa ia ratou?

 I TE omuaraa o te matahiti 1513 hou te tau o Iesu, te haere ra te nunaa Iseraela na te tuhaa fenua atâta no Sinai, “te medebara rahi e te riaria, te vai ra te ophi taero e te pata patia.” (Deuteronomi 8:15) E nehenehe atoa ratou e haafifihia e te mau nunaa enemi. Na Iehova i aratai i to ˈna nunaa i teie medebara, e tia anei ia ˈna ia paruru ia ratou?

2 Mea mahanahana roa teie mau parau a Iehova: “Ua ite outou eaha ta ˈu i rave i to Aiphiti, no te amo ia outou i nia i te pererau o te aeto a hopoi mai ai ia outou ia ˈu nei.” (Exodo 19:4) Ua haamanaˈo Iehova i to ˈna nunaa ua faaora oia ia ratou i to Aiphiti, mai te huru ra ua amo oia ia ratou i nia i te pererau o te hoê aeto no te paruru ia ratou. Eaha ˈtu â te tumu mea tano ia faahohoˈa te parururaa a te Atua i “te pererau o te aeto”?

3. No te aha mea tano ia faahohoˈa te parururaa a te Atua i “te pererau o te aeto”?

3 Eita te aeto e faaohipa i to ˈna pererau aano e te puai no te rere noa i nia. I te taime veavea roa o te mahana, e hohora atoa te aeto ufa i to ˈna pererau o te nehenehe e naea e piti metera no te paruru i ta ˈna mau fanauˈa i te mahana. I te tahi taime, e tapoˈi oia i ta ˈna mau fanauˈa i to ˈna pererau ia ore ratou ia toˈetoˈe. Ua paruru Iehova i te nunaa apî ra o Iseraela mai te aeto i nia i ta ˈna mau fanauˈa. Mai te peu e vai taiva ore noa ratou ia Iehova i roto i te medebara, e vai noa ïa ratou i raro aˈe i te marumaru o to ˈna pererau. (Deuteronomi 32:9-11; Salamo 36:7) Teie nei râ, e paruru noa anei te Atua i to ˈna nunaa i teie mahana?

Ua fafau Iehova i te paruru i ta ˈna mau tavini

4, 5. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e paruru iho â Iehova i to ˈna nunaa?

4 Papu maitai e e tia ia Iehova ia paruru i ta ˈna mau tavini. O oia “te Atua Manahope,” te auraa o ˈna te mea puai roa ˈˈe e eita roa e nehenehe e tapea ia ˈna ia rave i ta ˈna e hinaaro. (Genese 17:1) Mai te hoê are miti o te ore e mau ia tapea, eita e nehenehe e tapea ia Iehova ia faaohipa i to ˈna puai. I te mea e e tia ia ˈna ia rave i te mau mea atoa ta ˈna i opua, e ui paha ïa tatou: Te hinaaro ra anei Iehova e faaohipa i to ˈna puai no te paruru i to ˈna nunaa?

5 Te pahonoraa, hoê noa ïa parau, e! Te na ô ra te Salamo 46:1: “O te Atua to matou haapuraa e puai, e tauturu oia i te taime ahoaho.” Te haapapu mai ra Iehova e paruru oia i to ˈna nunaa. E nehenehe ïa tatou e tiaturi i te Atua o “te ore e nehenehe e haavare.” (Tito 1:2) E hiˈo anaˈe i te tahi mau faahohoˈaraa oraora mau no te ite e nafea Iehova ia paruru i ta ˈna mau tavini.

6, 7. (1) I tahito, eaha ta te tiai e rave no te paruru i ta ˈna mau mamoe? (2) Eaha te faahohoˈaraa Bibilia o te haapapu te hinaaro mau ra Iehova e paruru i ta ˈna mau mamoe?

6 O Iehova to tatou Tiai, “e nunaa tatou no ˈna e e mamoe no ta ˈna aua.” (Salamo 23:1; 100:3) E hinaaro te mamoe ia paruruhia ratou. I tahito, e titauhia i te tiai te itoito no te paruru i te mamoe i te liona, i te luko, i te daba, oia atoa i te feia eiâ. (Samuela 1, 17:34, 35; Ioane 10:12, 13) Te vai ra râ te tahi taime e titauhia te mǎrû no te paruru i te mamoe. Ia fanau te hoê mamoe i te fanauˈa i te hoê vahi atea i te nǎnǎ, e haapao te tiai mamoe î i te here i te ufa i te taime e fanau ai oia. Ia oti, na te tiai mamoe e rave mai i te fanauˈa no te faahoˈi atu i roto i te nǎnǎ.

“E i nia i to ˈna ouma e amo ai oia ia ratou”

7 Na roto i te faaauraa ia ˈna i te hoê tiai mamoe, te haapapu mai ra Iehova te hinaaro mau ra oia e paruru ia tatou. (Ezekiela 34:11-16) Mai ta tatou i ite i roto i te pene 2 o teie buka, teie ta te Isaia 40:11 e parau ra no Iehova: “Mai te tiai e aupuru ai oia i ta ˈna nǎnǎ. I to ˈna rima e haaputu ai oia i te mau fanauˈa mamoe, e i nia i to ˈna ouma e amo ai oia ia ratou.” Mea nafea te fanauˈa e tae mai ai i roto i te ahu e vai ra i nia i te “ouma” o te tiai? Ua tapiri atu paha te fanauˈa mamoe ma te patupatu mǎrû noa i te avae o te tiai. Teie râ, na te tiai mamoe e piˈo atu i raro no te rave mai i teie fanauˈa a tuu mǎrû noa ˈtu ai ia ˈna i nia i to ˈna ouma. Te faahohoˈa maitai ra te reira i te huru o to tatou Tiai rahi. Te hinaaro mau ra Iehova e paruru ia tatou. E ere anei i te mea mahanahana?

8. (1) Ua fafau te Atua i te paruru ia vai e mea nafea te Maseli 18:10 i te haapapuraa i te reira? (2) Eaha te titauhia no te imi i te haapuraa i roto i te iˈoa o te Atua?

8 Ua fafau te Atua i te paruru i te feia anaˈe e faafatata ˈtu ia ˈna. Te na ô ra te Maseli 18:10: “Te iˈoa o Iehova, e pare etaeta ïa. E horo te taata parau-tia i roto a paruruhia ˈtu ai oia.” I tahito, i patuhia na te tahi mau pare i te medebara ei vahi haapuraa. Na te taata râ e faaoti i te horo i reira no te imi i te ora. Hoê â atoa, no te imi i te haapuraa i roto i te iˈoa o te Atua, eita e navai ia faahiti noa i te reira, e ere hoi to ˈna iˈoa i te mea manamana. E titau-atoa-hia ia ite e ia tiaturi i te Atua e amo ra i tera iˈoa e ia ora ia au i ta ˈna mau ture tia. Auê te mahanahana e! Te haapapu mai ra Iehova ia tiaturi tatou ia ˈna, e riro oia ei pare etaeta no tatou!

“E nehenehe te Atua . . . e faaora ia matou”

9. Ua fafau noa anei Iehova i te paruru i ta ˈna mau tavini?

9 Aita Iehova i fafau noa i te paruru i ta ˈna mau tavini. I tahito, ua faaite roa oia na roto i te semeio e nehenehe o ˈna e paruru ia ratou. I roto i te aamu o Iseraela, mea pinepine te “rima” puai o Iehova i te faaatearaa i to ratou mau enemi. (Exodo 7:4) Ua faaohipa atoa râ Iehova i to ˈna puai no te paruru i te taata tataitahi.

10, 11. Eaha te mau hiˈoraa Bibilia e faaite ra ua faaohipa Iehova i to ˈna puai no te paruru i te taata tataitahi?

10 A patoi ai na taurearea Hebera e toru o Sadaraka, Meseka e Abedenego i te tipapa i mua i te tii auro a te arii Nebukanesa, ua hinaaro o ˈna ia taorahia ratou i roto i te umu auahi puai. Teie ta Nebukanesa, te arii puai roa ˈˈe i tera tau, i parau ia ratou: “O vai te atua e nehenehe e faaora ia outou i to ˈu nei rima?” (Daniela 3:15) Ua tiaturi na taurearea e toru e nehenehe to ratou Atua e paruru ia ratou. No reira ratou i pahono ai i te arii: “E nehenehe te Atua ta matou e tavini nei e faaora ia matou.” (Daniela 3:17) Tera râ, aita ratou i manaˈo e titauhia ia na reira Iehova. Noa ˈtu ua faaâhuhia te umu e hitu taime hau aˈe i tei matauhia, e ere i te fifi no te Atua Manahope ia paruru i na taurearea e toru! E tera iho â ta te arii i faˈi a na ô ai: “Aita hoi e atua ê atu e nehenehe e faaora mai taua Atua ra.”​—Daniela 3:29.

11 Ua faaohipa atoa Iehova i to ˈna puai no te paruru i te ora o ta ˈna Tamaiti otahi i roto i te opu o te hoê vahine apî ati Iuda ra o Maria te iˈoa. Aita hoê tane i taoto aˈenei ia ˈna, ua faaara râ te hoê melahi ia Maria: “E hapû oe e e fanau oe i te hoê tamaiti.” Ua faataa te melahi: “E vai mai te varua moˈa i nia ia oe e e tapoˈi mai te mana o Tei Teitei Roa ˈˈe ia oe.” (Luka 1:31, 35) I tera taime, ua hinaaro mau te Tamaiti a te Atua i te parururaa. E raea anei teie tamaiti i te hara e te huru tia ore o to ˈna metua vahine? E nehenehe anei Satani e haafifi aore ra e haapohe i te tamaiti hou to ˈna fanauraa? Eita roa ˈtu! Ua paruru hoi Iehova ia Maria, eita te huru tia ore, eita te taata, eita te demoni e te tahi noa ˈˈe mea e nehenehe e haafifi i te tamaiti ia tupu maite i roto i te opu o to ˈna mama. Ua tamau noa Iehova i te paruru ia Iesu i to ˈna paariraa mai e tae roa ˈtu i te taime e pûpû ai ta ˈna Tamaiti here i to ˈna ora ei tusia.​—Mataio 2:1-15.

12. I tahito, no te aha Iehova i paruru ai i te tahi mau taata ma te ravea faahiahia?

12 No te aha Iehova i paruru ai i te tahi mau taata ma te ravea faahiahia? E rave rahi taime, ua na reira oia ia tupu ta ˈna opuaraa. Ei hiˈoraa, mea faufaa roa ia paruruhia te tamaiti ra o Iesu ia tupu te opuaraa a te Atua e haamaitai i te huitaata. Tera mau faatiaraa Bibilia, “ua papaihia ïa ei haapiiraa ia tatou e ia noaa atoa te tiaturiraa na roto i te faaoromai tamau e te tamahanahanaraa a te mau Papai.” (Roma 15:4) E puai-mau-hia to tatou faaroo i to tatou Atua Manahope. E paruru râ te Atua ia tatou i te aha i teie mahana?

E paruru anei te Atua ia tatou i te mau mea ino atoa?

13. Mea titauhia anei ia faaora semeio Iehova ia tatou? A faataa.

13 Ia fafau te Atua i te paruru ia tatou, e ere ïa te auraa e faaora semeio o ˈna ia tatou i te mau fifi atoa i teie mahana. Mea rahi te mau tavini haapao maitai a Iehova o te faaruru ra i te ati ino mau, tae noa ˈtu te veve, te tamaˈi, te maˈi e te pohe. Ua parau maitai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e nehenehe ratou e haapohehia no to ratou faaroo. No reira Iesu i parau ai mea titauhia ia faaoromai tamau e tae noa ˈtu i te hopea. (Mataio 24:9, 13) Mai te peu e faaohipa Iehova i to ˈna puai no te paruru ia tatou i roto i te mau tupuraa atoa, e nehenehe ïa Satani e parau te tavini ra tatou ia Iehova no te mea noa te paruru ra o ˈna ia tatou, eiaha râ no to tatou here ia ˈna.​—Ioba 1:9, 10.

14. Eaha te mau hiˈoraa Bibilia e faaite ra eita Iehova e paruru i ta ˈna mau tavini atoa na roto i te hoê â ravea?

14 I tahito, aita Iehova i faaohipa noa i to ˈna puai no te paruru i ta ˈna mau tavini i te feia i imi i te haapohe ia ratou. Ei hiˈoraa, ua haapohehia te aposetolo Iakobo e te arii Heroda i te matahiti 44. I muri iti aˈe râ, ua faaorahia Petero i “te rima o Heroda.” (Ohipa 12:1-11) E ua ora maoro aˈe o Ioane i to ˈna taeae Iakobo e ia Petero. Papu maitai, eita e tia ia tatou ia manaˈo e paruru to tatou Atua i ta ˈna mau tavini atoa na roto i te hoê â ravea. Hau atu â, e farerei tatou paatoa i “te taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia.” (Koheleta 9:11) E nafea ïa Iehova e paruru ai ia tatou i teie mahana?

E paruru Iehova i te ora o ta ˈna mau tavini

15, 16. (1) Eaha te haapapuraa e paruru Iehova i ta ˈna mau tavini? (2) No te aha tatou e papu ai e paruru Iehova i ta ˈna mau tavini i teie nei e ia tae mai “te ati rahi”?

15 E paruru Iehova i te ora o ta ˈna mau tavini. Oia mau, ahani aita Iehova, ua mou ê na ïa ta ˈna mau tavini i “te arii o teie nei ao” ra ia Satani. (Ioane 12:31; Apokalupo 12:17) Ua opani te tahi mau faatereraa puai o te ao nei i ta tatou ohipa pororaa e ua tamata ratou i te haamou roa ia tatou. Ua tamau noa râ te nunaa o Iehova i te poro ma te taiva ore! No te aha eita te mau faatereraa e nehenehe e tapea i te ohipa pororaa a teie pǔpǔ Kerisetiano haihai e te paruparu ia hiˈohia? No te mea ua paruru Iehova ia tatou i raro aˈe i to ˈna pererau puai!​—Salamo 17:7, 8.

16 Ia tae mai “te ati rahi,” e paruru anei Iehova i ta ˈna mau tavini? Oia mau, te parau ra hoi te Bibilia: “Ua ite Iehova i te faaora i te feia e haamori ra ia ˈna anaˈe i te mau ati, i te faataa râ i te feia parau-tia ore ia haamouhia i te mahana haavaraa.” (Apokalupo 7:14; Petero 2, 2:9) Eiaha ïa tatou e mǎtaˈu ia haamou te Atua i te feia ino! E piti hoi mea ta tatou i papu. A tahi, eita roa ˈtu Iehova e vaiiho ia Satani ia haamou pauroa ta ˈna mau tavini taiva ore. A piti, e haamaitai oia i te feia hapa ore ma te horoa ˈtu i te ora mure ore i roto i te ao apî parau-tia. E mai te peu noa ˈtu e pohe ratou, mea mahanahana ia ite eita Iehova e haamoˈe ia ratou, e faatia mai oia ia ratou mai te pohe mai.​—Ioane 5:28, 29.

17. E nafea Iehova e tiai ai ia tatou na roto i ta ˈna Parau?

17 I teie nei â, te tiai ra Iehova ia tatou na roto i ta ˈna “parau” ora. E tauturu te reira ia rave i te mau tauiraa i roto i to tatou oraraa e ia oaoa. (Hebera 4:12) Ia faaohipa tatou i ta te Bibilia e parau ra, e paruruhia tatou i te mea ino. Te faaite ra te Isaia 48:17: “O vau, o Iehova . . . tei haapii ia oe ia faufaahia oe.” Papu maitai, ia haapao tatou i te mau aˈoraa i roto i te Parau a te Atua, e maitaihia to tatou ea e e ora maoro atu â tatou. Ei hiˈoraa, ia au i te mau faaueraa i roto i te Parau a te Atua, e haapae tatou i te mau peu taotoraa tia ore, te raau taero e te avaava o te tuino ra i te oraraa o te feia o te ore e faaroo i te Atua. (Ohipa 15:29; Korinetia 2, 7:1) Auê tatou i te mauruuru no te mea te paruru ra te Atua ia tatou na roto i ta ˈna Parau!

E paruru Iehova ia tatou i te pae varua

18. Eaha te auraa e paruru Iehova ia tatou i te pae varua?

18 Te tahi atu mea faufaa roa, e paruru Iehova ia tatou i te pae varua. Eaha te auraa? E paruru to tatou Atua î i te here ia tatou ma te horoa mai i ta tatou e hinaaro no te faaoromai e ia piri noa tatou ia ˈna. E haa ïa Iehova no te paruru i to tatou ora, eiaha tau matahiti noa, a muri noa ˈtu râ! A hiˈo na i te tahi mau faanahoraa a te Atua o te nehenehe e paruru ia tatou i te pae varua.

19. E nafea te varua o Iehova ia tauturu mai ia faaruru i te mau ati atoa ta tatou e farerei?

19 O Iehova “Tei faaroo i te pure.” (Salamo 65:2) Ia teimaha roa te oraraa, e mahanahanahia tatou ia haamahora i to tatou aau i mua ia ˈna. (Philipi 4:6, 7) Eita o ˈna e rave i te semeio no te faaore i to tatou mau fifi, e pahono râ o ˈna i ta tatou mau pure ma te horoa mai i te paari no te faaruru atu. (Iakobo 1:5, 6) Hau atu â, e horoa Iehova i to ˈna varua moˈa na te feia e ani atu ia ˈna. (Luka 11:13) E tauturu taua varua puai ia tatou ia faaruru i te ati aore ra te fifi atoa ta tatou e farerei. E horoa te reira ia tatou i “te puai o te hau ê i to te taata nei” no te faaoromai e tae roa ˈtu i te mahana e faaore roa ˈi Iehova i te mau fifi atoa i roto i te ao apî e fatata roa mai ra.​—Korinetia 2, 4:7.

20. E nafea Iehova e faaohipa ˈi i to tatou mau taeae no te paruru ia tatou?

20 I te tahi taime, e faaohipa Iehova i to tatou mau taeae no te paruru ia tatou. Ua haaputuputu Iehova i to ˈna nunaa o tei riro ei “fetii taeae” na te ao atoa nei. (Petero 1, 2:17; Ioane 6:44) A ite ai tatou tataitahi i te here i rotopu i te fetii taeae, e papu ia tatou na te varua moˈa o te Atua e turai ra ia ratou ia rave i te maitai. E faatupu taua varua ra i te mau huru maitatai faahiahia mai te here, te hamani maitai e te maitai. (Galatia 5:22, 23) No reira, ia horoa mai te hoê hoa faaroo i te aˈoraa faufaa aore ra i te parau faaitoito, e haamauruuru anaˈe ia Iehova i te faaohiparaa i to tatou mau taeae no te aupuru e no te paruru ia tatou.

21. (1) Eaha te maa pae varua ta Iehova e horoa na roto i “te tavini haapao maitai e te paari”? (2) Mea nafea oe i te faufaaraahia i ta Iehova i rave no te paruru ia tatou ia piri noa tatou ia ˈna?

21 E paruru atoa Iehova ia tatou ma te horoa mai i te maa pae varua i te taime tano. Ua faaue Iehova i “te tavini haapao maitai e te paari” ia horoa mai i te maa pae varua ia itoitohia tatou a taio ai i ta ˈna Parau. E faaohipa taua tavini haapao maitai i te mau papai neneihia mai te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, oia atoa te reni natirara jw.org, te mau putuputuraa e te mau tairururaa no te horoa mai i te “maa i te taime tano.” (Mataio 24:45) I te putuputuraa Kerisetiano, ua faaroo aˈenei oe i te hoê pahonoraa, te hoê oreroraa parau aore ra te hoê pure hinaaro-mau-hia o tei faaitoito ia oe? Ua maitaihia anei to oe oraraa no te hoê tumu parau taa maitai ta oe i taio i roto i te hoê o ta tatou mau vea? A haamanaˈo, e horoa mai Iehova i taua mau mea atoa ra no te paruru ia tatou ia piri noa tatou ia ˈna.

22. E nafea Iehova ia faaohipa i to ˈna puai e no te aha e maitaihia tatou ia na reira Iehova?

22 E paruru mau o Iehova “no te feia e haapu ra ia ˈna ra.” (Salamo 18:30) Te taa ra ia tatou eita oia e faaohipa i to ˈna puai no te paruru ia tatou i te mau ati atoa o teie tau, e na reira râ oia no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Ma te na reira, e maitaihia to ˈna nunaa i te pae hopea. Ia faafatata ˈtu tatou ia Iehova e ia here noa tatou ia ˈna, e horoa mai oia i te ora mure ore. Ia haamanaˈo tatou i taua tiaturiraa ra, e hiˈo ïa tatou i te mau mea atoa o te haamauiui ia tatou ei “mea poto e te mâmâ.”​—Korinetia 2, 4:17.