Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 10

“A pee i te haerea o te Atua” ia faaohipa oe i to oe puai

“A pee i te haerea o te Atua” ia faaohipa oe i to oe puai

1. E topa haere noa te taata tia ore i roto i teihea marei?

 UA PARAU te hoê rohipehe: “Mea atâta ia horoahia te mana i roto i te rima o te hoê taata.” No te aha? No te mea e faaohipa hape oia i te reira. Ma te peapea, e topa haere noa te taata tia ore atoa i roto i taua marei ra. Oia mau, i te roaraa o te tau, ua faatere te taata i “te taata no to ˈna iho ati.” (Koheleta 8:9) Eita anaˈe te feia faatere e faaite i te here, e mauiui te taata.

2, 3. (1) Eaha te vahi faahiahia ia faaohipa Iehova i to ˈna mana? (2) I to ˈna poieteraahia, eaha tei horoahia i te taata e eaha ta tatou fa a faaohipa ˈi i te reira?

2 E ere anei ïa i te mea faahiahia eita roa ˈtu te Atua Manahope ra o Iehova e faaohipa hape i to ˈna mana? Mai ta tatou i tapao i roto i te mau pene na mua ˈtu, e faaohipa noa iho â Iehova i to ˈna puai no te poiete, no te haamou, no te paruru e no te hamani i te mau mea apî ia au i ta ˈna mau opuaraa î i te here. Ia feruri tatou i ta ˈna huru faatereraa, e hinaaro tatou e faafatata ˈtu ia ˈna e e “pee i te haerea o te Atua.” (Ephesia 5:1) Eaha râ te puai i horoahia i te taata haihai mai ia tatou ra te huru?

3 A haamanaˈo na e ua poietehia te taata ia au i “to te Atua huru” e ia au i to ˈna hohoˈa. (Genese 1:26, 27) Te auraa, ua horoahia mai te puai no te rave i te ohipa, te hopoia no te faatere aore ra no te haapao ia vetahi ê, no te horoa i te hiˈoraa maitai, i te feia iho â râ e here ra ia tatou, te hoê tino etaeta, e te ravea no te faatupu i te hoê opuaraa. Ua parau te papai salamo no nia ia Iehova: “Tei ia oe ra te ora.” (Salamo 36:9) No ǒ mai ïa ia Iehova teie mau mea atoa. E hinaaro tatou e faaohipa i te reira ia mauruuru Iehova ia tatou. E nafea ïa?

Mea titauhia te here

4, 5. (1) Eaha te titauhia no te faaohipa i te mana ma te tano e e nafea te hiˈoraa o te Atua e haapapu ai i te reira? (2) E nafea te here ia tauturu mai ia haa ma te tano i nia i te feia ta tatou e haapao ra?

4 No te faaohipa i te mana ma te tano, e titauhia te here. Te haapapu maitai ra te hiˈoraa o te Atua i te reira. I te pene 1, ua haapii tatou no nia i na huru maitatai faahiahia e maha o te Atua, oia hoi to ˈna mana, to ˈna parau-tia, to ˈna paari e to ˈna here. I roto i na huru maitatai e maha, teihea te mea rahi roa ˈˈe? O te here. Te na ô ra te Ioane 1, 4:8: “E here te Atua.” No te here, to ˈna iho huru mau e haa ˈi Iehova. No reira, i te mau taime atoa e faaohipa ˈi te Atua i to ˈna mana, e na reira oia ma te here e no te maitai o te feia e here ra ia ˈna.

5 E tauturu atoa te here ia tatou ia haa ma te tano i nia i te feia ta tatou e haapao ra. Te na ô ra hoi te Bibilia, e “hamani maitai” te here e “eita e imi i to ˈna iho maitai.” (Korinetia 1, 13:4, 5) Eita ïa tatou e haa ma te etaeta e te ino i nia ia ratou. E faatura ˈtu râ tatou ma te haafaufaa i to ratou mau hinaaro e huru aau na mua ˈˈe i to tatou iho.​—Philipi 2:3, 4.

6, 7. (1) Eaha te mǎtaˈu i te Atua, e no te aha e tauturu te reira ia haa ma te tano i nia i te feia ta tatou e haapao ra? (2) Eaha te tuatiraa i rotopu i te here i te Atua e te mǎtaˈuraa ia ˈna? A horoa i te hiˈoraa.

6 Te tahi atu huru maitai o te tauturu ia tatou ia haa ma te tano i nia i te feia ta tatou e haapao ra, o te mǎtaˈu ïa i te Atua. Te parau ra te Maseli 16:6: “I te mǎtaˈu ia Iehova e fariu ê ai hoê taata i te ino.” Eaha te faufaaraa o teie huru maitai? Mea ino ia haa ma te tano ore i nia i te feia ta tatou e haapao ra. E tapea ïa te mǎtaˈu i te Atua ia tatou ia hamani ino ia ratou. E haava hoi te Atua ia tatou ia au i to tatou huru i nia ia vetahi ê. (Nehemia 5:1-7, 15) Hau atu â, i roto i te reo tumu, e ô atoa mai te manaˈo o te faatura rahi i roto i te taˈo “mǎtaˈu.” I roto i te Bibilia, te vai ra te tuatiraa i rotopu i te here i te Atua e te mǎtaˈuraa ia ˈna. (Deuteronomi 10:12, 13) E tapea te mǎtaˈu ia tatou ia rave i te ino, e ere noa no te ape i te faautuaraa a te Atua, no to tatou râ faatura rahi e here mau ia ˈna.

7 A feruri na i te here e vai ra i rotopu i te hoê tamaiti e to ˈna papa. Ua ite te tamaiti mea here na to ˈna papa ia ˈna. Ua taa atoa ia ˈna ia faaroo ore oia, e aˈo to ˈna papa ia ˈna, eita râ teie tamaiti e faaea i te here i to ˈna papa. Mea au na te tamarii e faaoaoa i to ratou papa. Hoê â atoa no tatou e te Atua. No te mea mea here na tatou ia Iehova, to tatou Metua i te raˈi, eita tatou e hinaaro ia “peapea . . . to ˈna aau.” (Genese 6:6) E rave râ tatou i te mea o te faaoaoa ia ˈna. (Maseli 27:11) No reira tatou e haa ˈi ma te tano i nia i te feia ta tatou e haapao ra. E hiˈopoa anaˈe e nafea tatou ia na reira.

I roto i te utuafare

8. (1) Eaha te hopoia i horoahia i te mau tane faaipoipo e e nafea oia ia amo maite i te reira? (2) E nafea te hoê tane e faatura ˈi i ta ˈna vahine?

8 Te parau ra te Ephesia 5:23 o “te tane faaipoipo hoi te upoo o ta ˈna vahine.” E nafea te hoê tane ia amo i teie hopoia no ǒ mai i te Atua ra? Te parau ra te Bibilia i te mau tane faaipoipo ia parahi e ta ratou vahine “ma te taa i to ratou huru” e ia “faatura i te vahine mai te hoê farii paruparu aˈe.” (Petero 1, 3:7) Ia au i te taˈo Heleni i hurihia ei “faatura,” mea faufaa e mea tura te auraa. Ua huri-atoa-hia tera taˈo ei “ô” e ei “mea faufaa roa.” (Ohipa 28:10; Petero 1, 2:7) Eita roa ˈtu te hoê tane o te faatura i ta ˈna vahine e tupai ia ˈna, eita atoa oia e faahaehaa, e faaino e e haafaufaa ore ia ˈna. E faatura râ oia i ta ˈna vahine na roto i ta ˈna mau parau e ohipa i mua i te taata, e i te taime atoa o raua anaˈe. E papu ïa i ta ˈna vahine mea faufaa oia no ta ˈna tane. (Maseli 31:28) E here e e faatura ohie atoa ta ˈna vahine ia ˈna. E te mea faufaa ˈtu â, e fanaˈo teie tane faaipoipo i te farii maitai a te Atua.

E amo maite te tane faaipoipo e ta ˈna vahine i ta raua hopoia ma te here e ma te faatura te tahi i te tahi

9. (1) Eaha te hopoia a te vahine i roto i te utuafare? (2) Eaha te tumu e faaohipa ˈi te vahine i to ˈna mau aravihi no te turu i ta ˈna tane e eaha te faahopearaa maitai e itehia?

9 E hopoia atoa tei horoahia i te vahine i roto i te utuafare. Te faahiti ra te Bibilia i te tahi mau vahine tei faaoaoa ia Iehova e tei faatura i ta ratou tane ei upoo utuafare. Ua tauturu atoa râ ratou i ta ratou tane ia rave i te faaotiraa maitai. (Genese 21:9-12; 27:46–28:2) I te tahi taime, e taa oioi aˈe paha te vahine i te hoê tupuraa aore ra te vai ra paha ia ˈna te tahi aravihi aita i ta ˈna tane. Teie râ, mea titauhia ia “faatura maite” e ia “auraro” te vahine i ta ˈna tane mai ta ˈna “e “auraro i te Fatu.” (Ephesia 5:22, 33) Ia hinaaro te hoê vahine e faaoaoa i te Atua, e faaohipa oia i to ˈna mau aravihi no te turu i ta ˈna tane, eiaha râ no te faahaehaa aore ra no te faatere ia ˈna. E haa amui “te vahine haapao maitai mau” e ta ˈna tane no te patu i to raua utuafare. Ma te na reira, e here noa ïa te Atua ia ˈna.​—Maseli 14:1.

10. (1) Eaha te hopoia ta te Atua i horoa i te mau metua? (2) Eaha te auraa o te taˈo “aˈo” e e nafea te reira ia horoahia? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.)

10 E hopoia atoa ta te mau metua no ǒ mai i te Atua ra. Te parau ra te Bibilia: “E te mau metua tane, eiaha e faariri i ta outou mau tamarii, a tamau râ i te aupuru ia ratou i te aˈo e te faaararaa a Iehova.” (Ephesia 6:4) I roto i te Bibilia, te auraa o te taˈo “aˈo,” o te aratairaa ïa, te faaineineraa e te haapiiraa. Mea faufaa te aˈo no te tamarii, eita noa hoi te mau aratairaa e faatureraa a te metua e paruru ia ratou, e tauturu atoa râ te reira ia riro mai ei taata paari maitai. Te faaite ra te Bibilia i te tuatiraa o te here e te aˈo. (Maseli 13:24) Eiaha roa ˈtu râ e faaohipa i “te raau . . . o te aˈo” no te haafaufaa ore e no te rave ino i te tamarii. a (Maseli 22:15; 29:15) E ere i te mea tano ia aˈo te metua i te tamarii ma te etaeta roa e te ino. Mai te peu eita te metua e aˈo na roto i te here, e nehenehe te tamarii e “toaruaru roa.” (Kolosa 3:21) Ia horoahia râ te aˈo ma te tano, e taa i te tamarii te here e te tâuˈa ra to ratou metua ia ratou.

11. E nafea te tamarii ia faaohipa maitai i to ratou puai?

11 E tuhaa atoa anei ta te tamarii i roto i te utuafare? Te parau ra te Maseli 20:29: “Te hanahana o te feia apî, o to ratou ïa puai.” E nafea te tamarii ia faaohipa maitai i to ratou puai? Aita ˈtu e ravea maitai aˈe, ma te tavini ïa i to tatou “Atua poiete rahi.” (Koheleta 12:1) Mea faufaa ia haamanaˈo te feia apî e nehenehe te mau ohipa ta ratou e rave e faaoaoa e aore ra e haamauiui i to ratou metua. (Maseli 23:24, 25) Ia faaroo te tamarii i to ratou mau metua e ia pee ratou i te haerea maitai, e oaoa te aau o to ratou metua e “e mauruuru hoi te Fatu i te reira.”​—Ephesia 6:1; Kolosa 3:20.

I roto i te amuiraa

12, 13. (1) Eaha ta Iehova e titau ra i te mau matahiapo? (2) No te aha te mau matahiapo e aupuru maite ai i te nǎnǎ a te Atua? A horoa i te hiˈoraa.

12 Ua maiti Iehova i te mau matahiapo no te tiaau i te amuiraa Kerisetiano. (Hebera 13:17) Te hinaaro ra Iehova ia tauturu e ia aupuru teie mau tane maitihia i te nǎnǎ a te Atua. E tia anei i te mau matahiapo ia faatere i to ratou mau hoa faaroo? Eita roa ˈtu! Mea titauhia ia faaite te mau matahiapo i te haehaa e ia taa ia ratou i ta Iehova e titau atu ra. (Petero 1, 5:2, 3) Te parau ra te Bibilia i te mau tiaau ia “aupuru i te amuiraa a te Atua, ta ˈna i hoo mai i te toto o ta ˈna iho Tamaiti.” (Ohipa 20:28) E tumu faufaa roa tera no te aupuru i te mero tataitahi o te amuiraa.

13 A feruri na e ani mai te hoê hoa rahi ia haapao i te hoê taoˈa poiherehia e ana. Ua ite oe ua aufau to oe hoa i te hoê moni rahi no tera taoˈa. Papu, e haapao maitai oe i te reira. Ua horoa te Atua i te mau matahiapo i te hopoia ia aupuru i te amuiraa, ta ˈna mau mamoe herehia. (Ioane 21:16, 17) Mea here roa na Iehova i ta ˈna mau mamoe, ua tae roa oia i te hoo mai ia ratou i te toto faufaa rahi o ta ˈna Tamaiti otahi ra o Iesu Mesia. Ua horoa Iehova i te mea faufaa roa ˈˈe no te hoo mai i ta ˈna mau mamoe. Tera ta te mau matahiapo e haamanaˈo ma te haehaa a aupuru maite ai i ta Iehova mau mamoe.

“Te puai o te arero”

14. Eaha ta te arero e nehenehe e faatupu?

14 Te parau ra te Bibilia: “Tei te puai o te arero te pohe e te ora.” (Maseli 18:21) Oia mau, e nehenehe te arero e faatupu i te mauiui rahi. O vai i rotopu ia tatou tei ore i mauiui aˈenei no te hoê parau feruri-ore-hia aore ra parau faaino? Tera râ, e nehenehe atoa te arero e faatupu i te maitai rahi. Te parau ra te Maseli 12:18: “E rapaauraa râ te arero o te taata feruriraa paari.” Oia, e nehenehe te mau parau faaitoito e te maitai e riro mai te hoê raau parai o te tamǎrû i te aau. E rave anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

15, 16. E nafea ia faaohipa i to tatou arero no te faaitoito ia vetahi ê?

15 Te faaitoito ra te Tesalonia 1, 5:14: “Ei parau mahanahana ta outou i te feia e hepohepo ra.” Oia mau, e nehenehe atoa te mau tavini haapao maitai a Iehova e hepohepo i te tahi taime. E nafea tatou ia tauturu ia ratou? A faahiti i te maitai ta ratou e rave ra ia papu ia ratou mea faufaa ratou i te aro o Iehova. A taio atu i te mau irava Bibilia o te haapapu ra te tâuˈa e te here ra Iehova i “te feia o te mauiui ra” e “te feia aau oto.” (Salamo 34:18) Ia faaohipa tatou i to tatou arero no te tamahanahana ia vetahi ê, te pee ra ïa tatou i te hiˈoraa o to tatou Atua î i te here o “te tamahanahana i te feia e hepohepo ra.”​—Korinetia 2, 7:6.

16 E nehenehe atoa ta tatou e faaohipa i to tatou arero no te horoa i te faaitoitoraa e hinaaro-rahi-hia ra e vetahi ê. Ua pohe anei te tahi taata herehia e to tatou hoa faaroo? E faaite anaˈe na roto i ta tatou mau parau te tâuˈa ra tatou ia ˈna, e tamahanahana mau te reira i te hoê aau oto. Te manaˈo ra anei te hoê taeae aore ra tuahine ruhiruhia aita to ˈna e faufaaraa faahou? E maiti maitai anaˈe i ta tatou mau parau no te haapapu atu mea faufaa e mea herehia ratou. E maˈi tamau anei to te tahi? E nehenehe te hoê poroi vini, te hoê rata aore ra te hoê farereiraa e tamahanahana e e faaoaoa ia ˈna. E oaoa mau to tatou Atua poiete ia faaohipa tatou i to tatou arero no te faahiti i te “parau maitai . . . no te patu”!​—Ephesia 4:29.

17. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te faaohipa i to tatou arero e eaha te tumu e na reira ˈi tatou?

17 Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te faaohipa i to tatou arero? O te faaiteraa ïa i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Te parau ra te Maseli 3:27: “Eiaha e tapea i te maitai i te feia mea tano ia hamani maitai oe mai te peu e nehenehe ta oe e tauturu atu.” E nehenehe te parau apî oaoa e faaora i te taata, eiaha ïa e vaiiho i te tahi mea ia tapea ia tatou ia faaite i ta Iehova poroi ru. (Korinetia 1, 9:16, 22) E nafea râ tatou e rave maite ai i teie ohipa pororaa?

O te faaiteraa i te parau apî oaoa te ravea maitai roa ˈˈe no te faaohipa i to tatou puai

A tavini ia Iehova ma to oe “puai atoa”

18. Eaha ta Iehova e titau ra ia tatou?

18 E turai to tatou here ia Iehova ia apiti maite i roto i te taviniraa Kerisetiano. Eaha ta Iehova e titau ra ia tatou? Te parau ra te Kolosa 3:23: “Te mau mea atoa ta outou e rave, a rave ma to outou aau e puai atoa mai te mea ra e no Iehova, eiaha no te taata.” E nehenehe mau tatou paatoa e rave i te reira noa ˈtu eaha to tatou tupuraa. Ua parau Iesu, te faaueraa rahi roa ˈˈe, oia hoi “ia here oe ia Iehova to oe Atua ma to oe aau atoa, ma to oe ora atoa, ma to oe manaˈo atoa e ma to oe puai atoa.” (Mareko 12:30) Oia, te titau ra Iehova ia here e ia tavini tatou ia ˈna ma to tatou ora atoa.

19, 20. (1) No te aha te Mareko 12:30 e faataa ê ai i te aau, i te manaˈo e te puai? (2) Eaha te auraa ia tavini ia Iehova ma to tatou ora atoa?

19 Ia tavini tatou i te Atua ma to tatou ora atoa, e ô atoa mai te parau o to tatou aau, manaˈo e puai. No te aha ïa te Mareko 12:30 e faataa ê ai i te aau, i te manaˈo e te puai? Ia horoa te hoê taata i to ˈna ora no te riro ei tîtî na te tahi taata, eita paha o ˈna e tavini i to ˈna fatu ma to ˈna aau atoa e eita paha oia e faaohipa i to ˈna puai e to ˈna manaˈo atoa no te maitai o to ˈna fatu. (Kolosa 3:22) No reira, a faahiti ai Iesu i te mau parau i roto i te Mareko 12:30, ua hinaaro o ˈna e faaite i te faufaaraa ia horoa taatoa ia tatou ia Iehova. Ia tavini ïa tatou ia ˈna ma to tatou ora, aau, manaˈo e puai atoa.

20 No te tavini ia Iehova ma to tatou ora atoa, e titauhia anei ia horoa tatou paatoa i te hoê â faito puai e hora i roto i te taviniraa? Eita, mea taa ê hoi te tupuraa e te tino o te taata tataitahi. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê taata apî e te tino oraora maitai e poro rahi aˈe i te hoê taata ruhiruhia. E nehenehe te hoê taata aita i faaipoipo e horoa i te taime rahi aˈe. Mai te peu i roto i to tatou tupuraa, e nehenehe tatou e horoa rahi i roto i te taviniraa, mea maitai ïa! Teie nei râ, eiaha roa ˈtu e faahapa e e faaau ia tatou ia vetahi ê. (Roma 14:10-12) E faaohipa anaˈe i to tatou puai no te faaitoito ia vetahi ê.

21. E nafea oe e faaohipa maitai ai i to oe puai?

21 Ua faaohipa Iehova i to ˈna puai ma te tia roa. Noa ˈtu e taata hara tatou, e rave anaˈe i te maraa ia tatou no te pee maite i to ˈna hiˈoraa. E hopoia anei ta oe i roto i te utuafare e te amuiraa? A hamani maitai e a faatura i te feia ta oe e haapao ra. Hau atu â, a horoa i to oe ora atoa i roto i te ohipa pororaa ta Iehova i horoa mai no te faaora i te taata. (Roma 10:13, 14) A haamanaˈo, e oaoa Iehova ia horoa oe i te mea maitai roa ˈˈe, oia hoi to oe ora atoa! A ite ai e Atua î i te here o Iehova e te tâuˈa ia tatou, eita anei oe e hinaaro e faaohipa i to oe puai atoa no te tavini ia ˈna?

a Te auraa o te taˈo Hebera hurihia ei “raau,” o te hoê ïa raau mai ta te hoê tiai mamoe e faaohipa no te aratai i ta ˈna mau mamoe. (Salamo 23:4) Te faahohoˈa maitai ra te raau a te tiai mamoe i te “raau” a te metua no te horoa i te aratairaa î i te here, e ere râ no te aˈo ma te etaeta roa e te ino.