Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 11

“E eˈa parau-tia anaˈe hoi to ˈna”

“E eˈa parau-tia anaˈe hoi to ˈna”

1, 2. (1) Eaha te mau ohipa tia ore i ravehia i nia ia Iosepha? (2) Mea nafea to Iehova faatitiaifaroraa i tera mau ohipa tia ore?

 UA TUPU te hoê ohipa tia ore. Aita teie taurearea haviti mau i rave i te hara, ua tuuhia râ oia i roto i te fare tapearaa, ua pari-haavare-hia ua tamata oia i te mafera i te hoê vahine. Tau matahiti na mua ˈtu, ua rave-aˈena-hia te ohipa tia ore i nia ia ˈna. I te 17raa o to ˈna matahiti, ua hinaaro te mau taeae o te taurearea o Iosepha e taparahi pohe ia ˈna. Hoohia ˈtura oia ei tîtî e afaihia ˈtura i te hoê fenua ê. I reira, ua onoono te vahine a to ˈna fatu e taoto ia ˈna, ua patoi râ Iosepha. No to ˈna riri rahi, pari haavare atura te vahine ia Iosepha e hurihia ˈtura o ˈna i roto i te fare tapearaa. E au ra aita e tauturu to Iosepha.

2 Teie râ, te hiˈo noa mai ra te Atua o “te hinaaro ra . . . i te parau-tia e te haavaraa paetahi ore.” (Salamo 33:5) Ua faatitiaifaro Iehova i te mau ohipa tia ore i ravehia i nia ia Iosepha, matara ˈtura oia i te fare tapearaa e riro maira ei taata rahi e te faaturahia i te fenua Aiphiti. (Genese 40:15; 41:41-43; Salamo 105:17, 18) I te pae hopea, ua haapapuhia e e taata hapa ore o Iosepha e ua faaohipa oia i to ˈna tiaraa teitei no te faatupu i te opuaraa a te Atua.​—Genese 45:5-8.

Ua hurihia Iosepha ma te tano ore i roto i te fare tapearaa

3. No te aha tatou e hinaaro ai ia haa vetahi ê i nia ia tatou ma te tia?

3 E putapû to tatou aau i taua aamu ra. O vai i rotopu ia tatou tei ore i ite i te hoê ohipa tia ore ravehia i nia ia vetahi ê aore ra i nia ia tatou? Oia mau, e hinaaro tatou paatoa ia haa vetahi ê i nia ia tatou ma te tia e te paetahi ore. E ere i te mea maere, no te mea ua poiete Iehova ia tatou ia faatupu atoa tatou i to ˈna mau huru maitatai mai te parau-tia. (Genese 1:27) Ia ite maite tatou o vai Iehova, e titauhia ia taa eaha te parau-tia no ˈna. E nehenehe ïa tatou e haafaufaa i ta ˈna mau raveraa taa ê e e faafatata ˈtu â ia ˈna.

Eaha te parau-tia?

4. I te hiˈoraa a te taata, eaha te parau-tia?

4 I te hiˈoraa a te taata, te parau-tia o te haapao-noa-raa ïa i te ture. Te na ô ra te hoê buka, “e faatupuhia te parau-tia ia haapaohia te ture, te tiaraa o te taata e ia amo te taata tataitahi i ta ˈna hopoia, e ô atoa mai te manaˈo ia haamaitaihia te taata o te rave i te mea maitai e ia faautuahia tei rave i te mea ino.” (Right and reason—Ethics in Theory and Practice) Area no Iehova, eita e navai ia rave-faatia-ture noa i ta ˈna mau faaueraa.

5, 6. (1) I roto i te Bibilia, eaha te tahi atu huriraa o te taˈo “parau-tia”? (2) Eaha te auraa ia parauhia e parau-tia ta te Atua?

5 E taa maitai aˈe tatou eaha te parau-tia no Iehova a hiˈopoa ˈi i te auraa o te reira na roto i te mau reo i papaihia ˈi te Bibilia. Pinepine te taˈo “parau-tia” i te hurihia i te parau “afaro” aore ra “te mea tia.”​—Genese 18:25; Amosa 5:24.

6 No reira, ia parau te Bibilia e e parau-tia ta te Atua, te faaite ra ïa te reira e e rave noa oia i te mea tia e te mea afaro ma te ore e maitiiti i te taata. (Roma 2:11) Ua parau te taata haapao maitai ra o Elihu: “E ore roa e tia i te Atua mau ia haa ma te ino, i te Manahope ia rave i te ino!” (Ioba 34:10) Oia mau, eita roa ˈtu Iehova e “rave i te ino.” No te aha? E hiˈopoa anaˈe e piti tumu faufaa.

7, 8. (1) No te aha eita e tia ia Iehova ia haa ma te ino? (2) Na te aha e turai ia Iehova ia haa ma te tia?

7 A tahi, e Atua moˈa Iehova. Mai ta tatou i tapao i roto i te pene 3, mea moˈa e mea afaro Iehova i roto i te mau mea atoa ta ˈna e rave. Eita roa ˈtu ïa e tia ia ˈna ia haa ma te ino. Eaha ïa te auraa? I te mea mea moˈa to tatou Metua i te raˈi, ua papu roa ïa ia tatou eita roa ˈtu oia e rave i te ohipa ino i nia ia tatou. Ta Iesu atoa i tiaturi na. I te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua pure oia: “To ˈu Metua moˈa, paruru na oe ia ratou [oia hoi, ta ˈna mau pǐpǐ] no to iˈoa.” (Ioane 17:11) O Iehova anaˈe te nehenehe e piihia “Metua moˈa,” aita e metua mai ia ˈna te huru. Ua tiaturi papu Iesu e paruru iho â to ˈna Metua i ta ˈna mau pǐpǐ, aita roa hoi e ino i roto ia Iehova.​—Mataio 23:9.

8 A piti, e Atua î i te here o Iehova o te tâuˈa ia vetahi ê. E turai taua here ia ˈna ia haa ma te tia i nia ia vetahi ê. Area te nounou e te miimii, e faatupu ïa i te ohipa tia ore mai te haafaufaa-ore-raa i te taata no te nunaa ê, te hiˈo-ino-raa e te maitiitiraa i te taata. No nia i te Atua î i te here, te haapapu mai ra te Bibilia: “E Atua parau-tia hoi o Iehova, mea au na ˈna te ohipa parau-tia.” (Salamo 11:7) O Iehova iho te parau ra: “Mea au roa hoi na ˈu, o Iehova, i te parau-tia.” (Isaia 61:8) E ere anei i te mea mahanahana ia ite e mea au na Iehova e rave i te mea tia?​—Ieremia 9:24.

Te aroha hamani maitai e te parau-tia o Iehova

9-11. (1) Eaha te tuatiraa i roto i te parau-tia e te aroha hamani maitai o Iehova? (2) Mea nafea Iehova i te faaiteraa i te parau-tia e te aroha hamani maitai i nia i te taata hara?

9 Mea tia roa Iehova a faaite ai i to ˈna mau huru maitatai atoa, to ˈna atoa ïa parau-tia. Ua faahanahana Mose ia Iehova na roto i teie mau parau: “Te Mato, mea tia roa ta ˈna ohipa, e eˈa parau-tia anaˈe hoi to ˈna. E Atua haapao maitai, aita roa to ˈna e parau-tia ore. Mea parau-tia e mea afaro oia.” (Deuteronomi 32:3, 4) Aita e hapa aore ra e ino i roto i ta Iehova mau haaraa atoa, e rave noa iho â o ˈna i te mea tia, eita o ˈna e tapo i to ˈna mata i mua i te ohipa ino, eita atoa râ e haa ma te etaeta roa.

10 Te vai ra te hoê tuatiraa i roto i te parau-tia e te aroha hamani maitai o Iehova. Te na ô ra te Salamo 116:5: “E Atua aumihi e te parau-tia o Iehova. E Atua aroha hamani maitai to tatou Atua.” E haa apipiti te parau-tia e te aroha hamani maitai o Iehova. No reira, eiaha e manaˈo ua haava na mua Iehova ma te etaeta e i muri mai, e titauhia ia faaite oia i te aroha hamani maitai. E pinepine hoi Iehova i te faaohipa i na huru maitatai i te hoê â taime. E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa.

11 Ua raea roa te mau taata atoa i te hara e te pohe. (Roma 5:12) Eita râ Iehova e hinaaro ia pohe te feia hara. E Atua hoi oia “tei ineine i te faaore i te hara, e Atua aumihi e te aroha hamani maitai.” (Nehemia 9:17) Teie râ, no te mea mea moˈa oia, eita e tia ia ˈna ia tapo i te mata i mua i te parau-tia ore. E nafea ïa oia e faaite ai i te aroha hamani maitai i te taata hara? E itehia te pahonoraa i roto i te hoê o te pue parau mau faahiahia o te Parau a te Atua: Te hoo ta Iehova i horoa no te faaora i te huitaata. I roto i te pene 14, e haapii atu â tatou no nia i teie faanahoraa î i te here. Na roto i te hoo, ua faaite Iehova i te hoê â taime i te parau-tia e to ˈna aroha hamani maitai. Ua aroha hamani maitai Iehova i te feia hara o tei tatarahapa a haapao noa ˈi i ta ˈna mau ture aveia parau-tia.​—Roma 3:21-26.

E faafatata ˈtu â tatou i te Atua parau-tia

12, 13. (1) No te aha e faafatata tatou ia Iehova no ta ˈna mau ohipa parau-tia? (2) Eaha ta Davida i ite e i haapii no nia ia Iehova e e nafea te reira ia tamahanahana ia tatou?

12 Eita ta Iehova mau ohipa parau-tia e faaatea ê ia tatou ia ˈna ra. Te haapapu ra te Bibilia e faaite Iehova i te aumihi a faatupu noa ˈi i te parau-tia. E hiˈo anaˈe i te tahi mau ravea mahanahana e faaite ai Iehova i te parau-tia.

13 E turai te parau-tia ia Iehova ia faaite i te here taiva ore i ta ˈna mau tavini. Ua taa ia Davida teie tuhaa o to Iehova huru. Ua ite Davida i ta Iehova mau haaraa e ua haapii atoa no nia i to ˈna mau eˈa. No reira oia i papai ai: “Mea au na Iehova i te parau-tia, e eita oia e faarue i tei ore i taiva ia ˈna. E paruru-noa-hia ratou.” (Salamo 37:28) Auê te mahanahana e! Eita roa ˈtu to tatou Atua e faarue i te feia tei ore i taiva ia ˈna. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e vai piri e e here noa Iehova ia tatou no te mea e Atua parau-tia oia.​—Maseli 2:7, 8.

14. Mea nafea te Ture e haapapu ai te tâuˈa ra Iehova i te feia i roto i te fifi?

14 Mea tâuˈa roa na te Atua parau-tia i te hinaaro o te feia i roto i te fifi. E ite-maitai-hia te reira na roto i te Ture ta ˈna i horoa ia Iseraela. Ei hiˈoraa, e faanahoraa taa ê tei ravehia no te aupuru i te mau otare e te mau vahine ivi. (Deuteronomi 24:17-21) Ua ite Iehova mea fifi te oraraa no ratou, na ˈna ïa e aupuru e e paruru atu no te mea e “haava oia ma te parau-tia i te tamarii aita e metua tane e te vahine ivi.” a (Deuteronomi 10:18; Salamo 68:5) Ua faaara Iehova i te mau Iseraela ia hamani ino ratou i te vahine ivi e te tamarii aita e metua tane, e faaroo oia i ta ratou tiaoro. Ua na ô oia: “E ura to ˈu riri.” (Exodo 22:22-24) Eita Iehova e riri ohie, ia ite râ oia ua opua-mau-hia e rave i te ohipa tia ore i nia i te feia i roto i te fifi, mea tano iho â ïa ia riri oia!​—Salamo 103:6.

15, 16. Eaha te haapapu ra eita Iehova e maitiiti i te taata?

15 Te haapapu mai ra Iehova e Atua oia o “te ore e maitiiti i te taata e o te ore e farii i te peu peta.” (Deuteronomi 10:17) Mea taa ê Iehova i te taata o te hema hanoa ia petahia ratou e te feia taoˈa aore ra tuiroo. Eita oia e maitiiti i te taata. A feruri na, e farii Iehova ia haamori te taata atoa ia ˈna e ia fanaˈo ratou i te ora mure ore. Aita te reira i faataahia no te tahi noa pǔpǔ taata. Te na ô ra te Bibilia: “I roto râ i te mau nunaa atoa, e farii oia i te taata o te mǎtaˈu ia ˈna e o te rave i te mea tia.” (Ohipa 10:34, 35) Ua horoahia teie tiaturiraa faahiahia i te taata atoa, aita e hiˈoraa eaha to ratou tiaraa, to ratou iri, aore ra te fenua ta ratou e faaea ra. E Atua parau-tia mau Iehova!

16 Te vai ra te tahi atu tuhaa o te parau-tia o Iehova mea faufaa ia hiˈopoa tatou, to ˈna huru i nia i te feia e ofati i ta ˈna mau ture aveia tia.

E faautua iho â Iehova i tei hapa

17. No te aha eita tatou e feaa e Atua parau-tia Iehova? A faataa.

17 E uiui paha vetahi: I te mea e eita Iehova e tapo i te mata i mua i te parau-tia ore, no te aha i rahi roa ˈi te mauiui e te ohipa tia ore? Eita tatou e feaa e Atua parau-tia Iehova no teie mau tupuraa. No te hara hoi no ǒ mai ia Adamu i ino roa ˈi teie ao e ua rahi roa te ohipa tia ore no te mea ua maiti te taata hara i te faaroo ore ia Iehova. Fatata râ te ohipa tia ore i te faaorehia.​—Deuteronomi 32:5.

18, 19. Na te aha e faaite e faautua iho â Iehova i te feia i opua e ofati i ta ˈna mau ture?

18 E faaite Iehova i te aroha hamani maitai rahi i te feia e faafatata ˈtu ia ˈna ma te haavare ore, eita râ oia e vaiiho noa i te hoê tupuraa o te faaino i to ˈna iˈoa moˈa e a muri noa ˈtu. (Salamo 74:10, 22, 23) Eita te Atua parau-tia e noaa i te haavare, e faautua iho â oia i te feia i opua e rave i te hara. O Iehova te “Atua aroha hamani maitai e te aumihi, o te ore e riri oioi, o tei rahi i te here taiva ore e te parau mau . . . e faautua iho â râ oia i tei hapa.” (Exodo 34:6, 7) Oia mau, ua titauhia ia faautua Iehova i te feia tei ofati i ta ˈna mau ture tia ma te opua mau.

19 A feruri na i ta Iehova i rave i nia ia Iseraela i tahito ra. Noa ˈtu na Iehova i haaparahi ia ratou i te Fenua tǎpǔhia, e rave rahi taime to ratou faaroo-ore-raa e “haamauiuiraa i to ˈna aau.” Aita râ Iehova i faarue oioi ia ratou. (Salamo 78:38-41) Ma te aroha hamani maitai, ua tauturu oia ia ratou ia taui. Ua parau atu oia: “Eita vau e au ia pohe te taata ino, ia taui râ te taata ino i to ˈna haerea a ora noa ˈtu ai. A fariu ê mai, a fariu ê mai i to outou mau haerea ino, eaha hoi outou e pohe ai, e te nunaa o Iseraela?” (Ezekiela 33:11) Mea faufaa roa te ora o te taata no Iehova, no reira oia i tamau ai i te tono i ta ˈna mau peropheta ia fariu ê mai te mau Iseraela i to ratou mau haerea ino. Aita râ te rahiraa o ratou i faaroo e i tatarahapa. No te haapapu e Atua moˈa o ˈna e te parau-tia, ua tuu Iehova ia ratou i te rima o to ratou mau enemi.​—Nehemia 9:26-30.

20. (1) Na roto i ta Iehova mau haaraa i nia ia Iseraela, eaha ta tatou e haapii mai no nia ia ˈna? (2) No te aha te liona e faahohoˈa maitai ai i te parau-tia o Iehova?

20 Na roto i ta Iehova mau haaraa i nia ia Iseraela, te haapii rahi nei tatou no nia ia ˈna: E mauiui roa to ˈna aau ia ite to ˈna mata i te mau mea tia ore atoa. (Maseli 15:3) Mea mahanahana atoa ia ite e imi oia i te tumu no te faaite i te aroha hamani maitai. Hau atu â, eita Iehova e ru i te faautua. Tera te tahi tumu e manaˈo ai te taata e ere Iehova i te Atua parau-tia. Tera râ no to ˈna faaoromai oia e vaiiho ai i te taime ia taui te taata, e otia râ to to ˈna faaoromai. Mea papu, e ohipa iho â Iehova no te faatupu i te parau-tia. E ere oia mai te taata o te taiâ i te aˈo aore ra i te faautua. Te faahohoˈa maitai ra te liona i to ˈna itoito i te faatupu i te mea tia. b (Ezekiela 1:10; Apokalupo 4:7) Ua papu ia tatou e faaore oia i te ohipa tia ore i te fenua nei mai ta ˈna i fafau. No te haapoto, e haava iho â Iehova ma te parau-tia e e imi oia i te tumu no te aroha hamani maitai.​—Petero 2, 3:9.

A faafatata ˈtu i te Atua parau-tia

21. Ia feruri tatou i te parau-tia o Iehova, eaha te titauhia ia haamanaˈo, e no te aha?

21 Ia feruri tatou i te parau-tia o Iehova, eiaha e manaˈo e haava etaeta oia e te tâuˈa ore o te moemoe noa i te feia rave hara no te faautua ia ratou. E haamanaˈo anaˈe râ e Metua î i te here oia o te ore e taiâ i te aˈo no te maitai o ta ˈna mau tamarii. E paturu Iehova i te mea tia a faaite noa ˈi i te aumihi i te feia tatarahapa mau.​—Salamo 103:10, 13.

22. Eaha te tiaturiraa ta Iehova i horoa mai e no te aha oia e haa ˈi i nia ia tatou mai teie?

22 Te mauruuru nei tatou e ere te parau-tia a Iehova i te faautua-noa-raa i te feia rave hara! I te mea e Atua parau-tia Iehova, ua horoa mai oia i te ravea no te fanaˈo i te tiaturiraa e ora ma te tia roa e a muri noa ˈtu i nia i te fenua i reira “e vai noa ˈi te parau-tia.” (Petero 2, 3:13) No reira atoa o ˈna e imi ai i te tumu no te faaora ia tatou, eiaha râ no te faautua mai. Eita anei ïa tatou e hinaaro e faafatata ˈtu ia Iehova! I roto i te mau pene i muri nei, e hiˈopoa ˈtu â tatou e nafea Iehova e faaite ai i teie huru maitai faahiahia mau.

a Te faaite ra te parau “tamarii aita e metua tane” te tâuˈa ra Iehova i te tamaroa e te tamahine otare. I roto i te Ture, ua haapapai Iehova i te faaotiraa tia i ravehia no te tufaa a te mau tamahine otare a Zelophehada. Ua riro tera faaotiraa ei ture o tei paruru i te mau tamahine otare.​—Numera 27:1-8.

b A faautua ˈi i te feia taiva o Iseraela, ua faaau Iehova ia ˈna i te hoê liona.​—Ieremia 25:38; Hosea 5:14.