Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 13

“Mea tia roa te ture a Iehova”

“Mea tia roa te ture a Iehova”

1, 2. No te aha eita te taata e rave rahi e auraro faahou i te ture, mai te aha râ to tatou huru no te mau ture a te Atua?

 I TE fenua e rave rahi, aita e auraro-faahou-hia ra te mau ture haamauhia e te taata. E ere hoi i te mea ohie ia taa eaha te titauhia ra ia rave. Hau atu â, mea paetahi te feia mana aore ra faatere. E ia tuuhia te hoê ohipa i mua i te ture, e titauhia ia tiai maoro e mea rahi atoa te moni e pau.

2 Mea taa ê mau te huru o te tahi papai salamo tei parau a 2 700 matahiti i teie nei: “Mea au roa na ˈu i to ture!” (Salamo 119:97) No te aha oia i na reira ˈi i te parau? No te mea e ere te ture ta ˈna e au ra na te tahi hau faatere a teie nei ao, na te Atua râ o Iehova. E rahi roa ˈtu â oe i te taa i ta te papai salamo i parau a haapii ai i te mau ture a Iehova. Maoti hoi te reira, e maramarama ˈtu â oe eaha te manaˈo o te Iriti ture e Haava rahi roa ˈˈe.

Te Iriti ture rahi roa ˈˈe

3, 4. Mea nafea to Iehova riroraa ei Iriti ture?

3 Te parau ra te Bibilia: “Hoê noa Iriti ture e Haava.” (Iakobo 4:12) Oia mau, tei ia Iehova anaˈe te tiaraa no te haamau i te ture no te mau mea atoa ta ˈna i poiete mai “te mau ture e faatere ra i te mau raˈi.” (Ioba 38:33) E ture atoa ta te Atua no ta ˈna mau melahi, e tiaraa taa maitai hoi to ratou e mea naho atoa ratou a tavini ai i raro aˈe i te faatereraa a Iehova.​—Salamo 104:4; Hebera 1:7, 14.

4 Ua horoa atoa Iehova i te mau ture i te taata. E manaˈo haava to tatou tataitahi o te tauturu mai ia faataa ê te mea maitai i te ino. (Roma 2:14) I te omuaraa, mea tia roa te manaˈo haava o to tatou na metua matamua, tau ture noa ïa tei horoahia ˈtu. (Genese 2:15-17) I muri mai, ua raea te taata i te huru tia ore, ua titauhia ïa e rave rahi ture no te aratai atu ia rave i te hinaaro o te Atua. Ua horoa Iehova i te ture i te upoo utuafare mai ia Noa, Aberahama e Iakoba ia haapii ratou i te reira i to ratou utuafare. (Genese 6:22; 9:3-6; 18:19; 26:4, 5) E faanahoraa apî ta Iehova i rave a horoa ˈi oia i te ture i te nunaa Iseraela na roto ia Mose. E tauturu tera mau ture ia tatou ia taa maitai eaha te parau-tia no Iehova.

Te ture i horoahia ia Mose

5. Mea teimaha mau anei te ture i horoahia ia Mose? A faataa.

5 Mea rahi o te manaˈo ra mea teimaha e mea fifi roa ia taa e ia haapao i te ture i horoahia ia Mose. Mea hape roa tera manaˈo! Parau mau, ua hau atu i te 600 ture i horoahia ia Mose. Mea iti râ ia faaauhia i te mau ture a te hau Marite i te matahiti 2000 tei papaihia hoi i nia hau atu i te 150 000 api! E pauroa te piti matahiti, e haamauhia fatata 600 ture apî! Te mea râ e tapea mai, ua tauturu te mau ture ta te Atua i horoa i te mau Iseraela i roto i te mau tuhaa o to ratou oraraa. Aita roa ˈtu te reira e itehia ra i roto i te mau ture a te taata! E hiˈo anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

6, 7. (1) Na te aha e faataa ê i te ture a Mose i te tahi atu pǎpǎ ture e eaha te ture rahi roa ˈˈe? (2) Ia nafea te mau Iseraela no te faaite o Iehova to ratou faatere?

6 O Iehova te titauhia ia auraro. Aita ˈtu e pǎpǎ ture o te faaue ia na reira. Teie hoi te ture rahi roa ˈˈe: “A faaroo mai, e Iseraela: Iehova to tatou Atua, hoê anaˈe ïa Iehova. Ia here oe ia Iehova to oe Atua ma to oe aau atoa e to oe ora atoa e to oe puai atoa.” Ia nafea te nunaa o te Atua no te faaite i to ratou here ia ˈna? Ia tavini ïa ratou ia Iehova ma te auraro ia ˈna.​—Deuteronomi 6:4, 5; 11:13.

7 Ua faaite te Iseraela tataitahi o Iehova to ratou faatere na roto i te auraroraa i te feia ta ˈna i maiti no te aratai ia ratou. Ua riro te mau metua, te mau raatira, te mau haava, te mau tahuˈa, e oia atoa te arii, ei tia maitihia e te Atua. No Iehova, ia orure hau te tahi ia ratou, ua orure hau atoa ïa ia ˈna. I te tahi aˈe pae, e faautua Iehova i teie mau tia ia haa ratou ma te tano ore e te teoteo i nia i to ˈna nunaa. (Exodo 20:12; 22:28; Deuteronomi 1:16, 17; 17:8-20; 19:16, 17) Noa ˈtu eaha ta ratou hopoia, ua titauhia ïa i te taatoaraa o te nunaa Iseraela ia auraro ia Iehova.

8. Mea nafea te ture i te haapiiraa ia Iseraela ia moˈa ratou?

8 Ua haapii ia Iseraela ia moˈa ratou. E itehia te mau taˈo ra “moˈa” e “moˈaraa” hau atu i te 280 taime i roto i te ture a Mose. Ua tauturu te reira i te nunaa o te Atua ia faataa ê te mea viivii ore i te mea viivii. Ua faahitihia tau 70 mea o te nehenehe e haaviivii i te hoê Iseraela a ore atu ai e tia ia ˈna ia haamori ia Iehova e o vetahi ê. Ua faaite te ture e nafea ia vai mâ i te pae tino, eaha te maa e titauhia ia haapae e e nafea atoa ia faarue i te mea viivii. Mea maitai roa taua mau ture ra no te paruru i te ea o te nunaa Iseraela. a E fa taa ê atu â râ to te reira: Ia fanaˈo noa te nunaa o Iehova i ta ˈna farii maitai ma te ore e haaviivii ia ratou na roto i te mau peu ino a te mau nunaa ěê e haaati ra ia ratou. E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa.

9, 10. Eaha ta Iehova ture no nia i te taotoraa i te tane aore ra i te vahine e te fanauraa i te aiû e eaha te mau maitai o taua mau ture ra?

9 Ia au i te ture, e viivii te tahi no te hoê tau ia taoto oia i te tane aore ra i te vahine noa ˈtu mea faaipoipohia raua. Hoê â atoa no te vahine o tei fanau i te aiû. (Levitiko 12:2-4; 15:16-18) E ere te auraa mea ino te reira, e ô hoi no ǒ mai i te Atua. (Genese 1:28; 2:18-25) Ua haapapu râ taua mau ture ra te titau ra Iehova ia moˈa to ˈna nunaa no te haamori ia ˈna. E rave rahi hoi feia no te nunaa ê o te haamori i to ratou mau atua a rave ai i te peu taotoraa tia ore. Ua riro roa te peu taiata ei tuhaa o te haamoriraa a te mau atua o Kanaana. Ua rahi e ua rahi roa te feia o tei rave i teie mau peu hairiiri mau. I roto râ i te haamoriraa a Iehova, aita roa e parahiraa to te peu taotoraa. b Te vai atoa ra te tahi atu mau maitai o tera ture.

10 Ua riro taua mau ture ra ei haapiiraa i te nunaa Iseraela i te hoê parau mau faufaa roa. c Mea na roto i te taotoraa te tane i ta ˈna vahine faaipoipo e te fanauraa o te aiû e tutuuhia ˈi te hara a Adamu i te tera uˈi e tera uˈi. (Roma 5:12) Oia, ua haamanaˈo te Ture a te Atua i to ˈna nunaa e taata hara ratou e ua fanauhia tatou paatoa i roto i te hara. (Salamo 51:5) No te faafatata ˈtu i to tatou Atua moˈa, e titauhia te taraehara ia faaore Iehova i ta tatou hara.

11, 12. (1) Mea nafea te Ture i te faaite-papu-raa i te parau-tia a Iehova? (2) Mea nafea te Ture i te parururaa i te taata?

11 Ua faaite papu i te parau-tia a Iehova. Ia au i te Ture, ia tano te faautuaraa i te ino i ravehia. Te na ôhia ra hoi: “E ora ei ora ïa, e mata ei mata, e niho ei niho, e rima ei rima, e avae ei avae.” (Deuteronomi 19:21) Ia haavahia te taata no te hoê hara, eiaha te utua ia etaeta roa, eiaha atoa râ ia mâmâ roa. Tae roa mai i teie mahana, aita te parau-tia a te Atua faaitehia na roto i te Ture i taui. Mea faufaa roa te reira no te taa i te tusia taraehara o Iesu Mesia o ta tatou e hiˈopoa i roto i te pene 14.​—Timoteo 1, 2:5, 6.

12 Ua paruru atoa te Ture i te taata eiaha ratou ia haavahia ma te tano ore. Ei hiˈoraa, i titauhia na e piti aˈe ite no te haapapu i te hoê pariraa. Mea etaeta roa te utua no te ite haavare. (Deuteronomi 19:15, 18, 19) Mea opani-etaeta-atoa-hia ia farii e ia rave i te ohipa peta. (Exodo 23:8; Deuteronomi 27:25) I roto atoa i ta ratou ohipa tapihooraa, i titauhia na i te nunaa o te Atua ia haapao i te mau ture tia roa a Iehova. (Levitiko 19:35, 36; Deuteronomi 23:19, 20) E haamaitairaa rahi mau taua pǎpǎ ture tia no te nunaa Iseraela!

Faaitoitohia ia aroha hamani maitai e ia haa ma te tia

13, 14. Mea nafea te Ture e faaitoito ai ia haa ma te tia?

13 Ua riro anei te ture i horoahia ia Mose ei mea etaeta e te aroha ore? Aita roa ˈtu! Ua arataihia te arii Davida ia papai: “Mea tia roa te ture a Iehova.” (Salamo 19:7) Ua ite maitai Davida, ua faaitoito te Ture ia aroha hamani maitai e ia haa ma te tia i nia ia vetahi ê. Mea nafea?

14 I te tahi mau fenua i teie tau, e au ra e mea tâuˈa aˈe te ture i te feia ohipa ino i tei roohia i te ati. Ei hiˈoraa, e hurihia paha te eiâ i roto i te fare tapearaa tau taime. Te feia râ i eiâhia, ua ere roa ïa i ta ratou faufaa. Hau atu â, na ratou e aufau i te mau tute o te faaohipa-atoa-hia no te atuatu i te mau fare tapearaa. I Iseraela i tahito ra, aita e fare tapearaa mai ta tatou i matau i teie tau. Ua taotia-atoa-hia te faautuaraa eiaha te reira ia etaeta roa. (Deuteronomi 25:1-3) I titauhia na i te hoê eiâ ia faahoˈi i ta ˈna i eiâ e ia aufau atoa i te tahi tuhaa hau. Ehia ïa? Tei te huru. Na te mau haava e faaoti ia au i te tupuraa, e hiˈopoa hoi ratou e rave rau tuhaa. Ei hiˈoraa, ua tatarahapa mau anei te taata i rave i te hara. No reira te faahoˈiraa i titauhia i te eiâ i roto i te Levitiko 6:1-7 i taa ê ai i tei faahitihia i roto i te Exodo 22:7.

15. Ia au i te Ture, mea nafea te aroha hamani maitai e te parau-tia e faaitehia ˈi i nia i tei haapohe i te hoê taata ma te opua ore?

15 Ma te aroha hamani maitai, ua faaite te Ture e ere te mau hara atoa i te mea opuahia. Ei hiˈoraa, ia haapohe noa ˈtu te tahi i te hoê taata ma te opua ore, aita i titauhia ia pohe o ˈna mai te peu e horo tia oia i roto i te hoê o te mau oire haapuraa e vai ra i Iseraela. Ia oti te mau haava o taua oire ra i te hiˈopoa i te tupuraa, e titauhia ia faaea noa o ˈna i reira e ia pohe noa ˈtu te tahuˈa rahi. I tera taime noa oia e nehenehe ai e tiamâ e e ora i te vahi ta ˈna e hinaaro. Ua fanaˈo ïa oia i te aroha hamani maitai o te Atua. Te faaite atoa ra teie ture mea faufaa te ora o te taata no Iehova.​—Numera 15:30, 31; 35:12-25.

16. Mea nafea te Ture i te haapiiraa ia faatura i te tiaraa o te taata tataitahi?

16 Ua haapii atoa te Ture ia faatura i te tiaraa o te taata tataitahi. Ei hiˈoraa, i opani na te Ture ia tomo i roto i te fare o te taata no te rave mai i te hoê taoˈa faufaa o te haapapu i te faahoˈiraa o te moni i tarahuhia. E tiai râ tei horoa i te tarahu i rapaeau e na te taata i tarahu atu e hopoi mai i tera taoˈa. Eita ïa te fare o te taata e tomohia. Mai te peu e ua rave te taata horoa tarahu i te ahu o tei tarahu ia ˈna, e titauhia ia faahoˈi atu i te reira hou a po ai, e hinaaro hoi tei tarahu i te reira ia mahanahana oia i te po.​—Deuteronomi 24:10-14.

17, 18. No te aha mea taa ê te aroraa a te mau Iseraela i ta te tahi atu mau nunaa?

17 Ua horoa atoa Iehova i te ture no te mau aroraa. E haere te nunaa o te Atua e tamaˈi, eiaha no te riro ei puai rahi aore ra no to ratou au i te aroraa, no te haa râ ei tia no te Atua i roto i “te mau Tamaˈi a Iehova.” (Numera 21:14) E rave rahi taime, ua ani na mua to Iseraela i to ratou enemi ia faatupu i te hau. Ia ore ratou e farii, i reira Iseraela e nehenehe ai e haaati i to ratou oire, ia au râ i te aratairaa a te Atua. Mea taa ê te nuu Iseraela i te mau faehau i itehia i te roaraa o te tau o tei mafera na i te mau vahine e o tei haapohe hanoa i te taata ma te aroha ore. I titauhia na ia faatura atoa ratou i te natura, eiaha ratou ia tâpû i te mau tumu raau a te enemi. d Aita ta te tahi atu mau nuu e ture mai teie!​—Deuteronomi 20:10-15, 19, 20; 21:10-13.

18 E huru ê anei oe ia ite oe i te tahi mau fenua, te faaineinehia ra te mau tamarii ia riro ei faehau? I Iseraela i tahito ra, eita te tamaroa i raro mai i te 20 matahiti e nehenehe e faaô i roto i te nuu. (Numera 1:2, 3) Hoê â huru no te hoê tane o te mǎtaˈu i te haere i te tamaˈi. Mai te peu no faaipoipo noa ˈtu ra te hoê tane, e titauhia ia tiai hoê matahiti taatoa hou o ˈna e nehenehe ai e tavini i roto i te nuu. Tei te fare ïa oia ia fanauhia mai ta ˈna tamarii matahiapo. Mai tei faataahia i roto i te Ture, mea na reira te tane apî e faaea ˈi i te fare no te “faaoaoa . . . i ta ˈna vahine faaipoipo.”​—Deuteronomi 20:5, 6, 8; 24:5.

19. I roto i te Ture, eaha te mau faanahoraa o tei paruru i te mau vahine, te mau tamarii, te utuafare, te mau vahine ivi e te mau otare?

19 Ua paruru atoa te Ture i te mau vahine, te mau tamarii e te mau utuafare ia fanaˈo iho â ratou i te mea e hinaarohia. Ua faaue Iehova i te mau metua ia haapii tamau i ta ratou mau tamarii. (Deuteronomi 6:6, 7) Ua opani etaeta roa te Ture ia taoto i te tahi fetii piri. Ia ofatihia teie faaueraa, o te pohe te utua. (Levitiko, pene 18) Ua faautua atoa te Ture i te taata faaturi, e mauiui rahi hoi ta ˈna e faatupu i roto i te utuafare. Hau atu â, ua faaue Iehova i te mau Iseraela ia aupuru i te mau vahine ivi e te mau otare e eiaha atoa ia hamani ino ia ratou.​—Exodo 20:14; 22:22-24.

20, 21. (1) No te aha i vaiihohia ˈi ia faaipoipo te tane e rave rahi vahine? (2) No te aha i vaiihohia ˈi ia faataa te hoê tane i ta ˈna vahine, eaha râ ta Iesu i haapii?

20 E uiui râ paha vetahi: No te aha i vaiihohia ˈi ia faaipoipo te tane e rave rahi vahine? (Deuteronomi 21:15-17) E titauhia i te feia o te faahapa ra i te ture a Mose ia hiˈopoa i taua mau ture ra ia au i te tupuraa i taua tau ra, mea taa ê roa hoi te peu e te huru oraraa o te mau Iseraela. (Maseli 18:13) I to Iehova faaipoiporaa ia Adamu raua Eva i roto i te ô i Edene, e taatiraa tamau e mure ore ta ˈna i opua i rotopu anaˈe i te tane e ta ˈna vahine. (Genese 2:18, 20-24) I te tau râ i horoa ˈi Iehova i te Ture ia Iseraela, ua faaipoipo ê na te mau tane i te vahine e rave rahi e ua rave ratou i tera peu e rave rahi matahiti te maoro. Ua ite maitai Iehova e pinepine teie “nunaa mârô” i te faaroo ore i te mau faaueraa faufaa mai te ture o te opani i te haamoriraa idolo. (Exodo 32:9) Ma te paari, aita ïa oia i maiti i taua tau ra no te faatitiaifaro i ta ratou mau peu atoa i te pae o te faaipoiporaa. A haamanaˈo râ, e ere na Iehova i parau i te mau tane ia faaipoipo i te vahine e rave rahi. Ua faaohipa râ oia i te ture a Mose no te paruru i te mau vahine ia ore ratou e hamani-ino-hia.

21 No te aha i vaiihohia ˈi ia faataa te hoê tane i ta ˈna vahine i roto i te tahi mau tupuraa? (Deuteronomi 24:1-4) Ua parau Iesu e ua na reira te Atua no te hoê tau poto noa “no te etaeta” o te aau o te nunaa ati Iuda. Ua haapapu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ mea titauhia ia haapao ratou i ta Iehova faaueraa matamua no nia i te faaipoiporaa.​—Mataio 19:8.

Ua faaitoito te Ture ia here

22. Mea nafea te ture a Mose i te faaitoitoraa ia here e o vai ma te titauhia ia here?

22 I teie tau, ua hamanihia anei te tahi ture o te faaitoito ia here i te tahi e te tahi? I roto i te ture i horoahia ia Mose, e faahiti-tamau-hia te parau o te here. Inaha hoi, i roto noa i te buka Deuteronomi, e itehia te taˈo “here” hau atu i te 20 taime. No reira i parauhia ˈi teie te piti o te faaueraa rahi roa ˈˈe i roto i te Ture: “E here oe i to taata tupu mai ia oe iho.” (Levitiko 19:18; Mataio 22:37-40) Ia faaite ïa te nunaa o te Atua i te here, eiaha noa i rotopu ia ratou, i nia atoa râ i te taata ê e parahi ra i ǒ ratou, i riro atoa na hoi ratou ei taata ěê i te fenua o Aiphiti. Hau atu â, ia here ratou te feia veve e tei roto i te fifi ma te tauturu atu ia fanaˈo i te mau mea e hinaarohia e ma te faatura ˈtu. Ua faaue-atoa-hia ratou ia tâuˈa i te mau animara e ia haa ma te maitai i nia ia ratou.​—Exodo 23:6; Levitiko 19:14, 33, 34; Deuteronomi 22:4, 10; 24:17, 18.

23. Eaha ta te papai salamo i rave e e nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa?

23 Teihea ˈtu nunaa tei fanaˈo i te hoê pǎpǎ ture maitai mai teie? E ere i te mea maere ua parau te papai salamo ia Iehova: “Mea au roa na ˈu i to ture!” Aita râ teie papai salamo i faahiti noa i teie mau parau, ua tutava roa râ oia i te auraro e i te ora ia au i ta Iehova ture. Ua na ô â oia: “Te feruriruri ra vau i te reira i te roaraa o te mahana.” (Salamo 119:11, 97) Ua rave tamau oia i te taime no te haapii i te mau ture a Iehova e ua puai atu â to ˈna here i te reira e i te Iriti ture ra o Iehova. A tamau noa ˈi i te haapii i te ture a te Atua, e faafatata ˈtu â oe ia Iehova, te Iriti ture rahi roa ˈˈe e te Atua parau-tia!

a Ei hiˈoraa, ua faaue te ture ia tapoˈi i te tutae, ia faaatea ê i te taata maˈi i te puhapa e ia horoi te taata atoa i tapea i te tino pohe ia ˈna iho. I muri roa mai to te mau aivanaa taaraa i te faufaaraa ia na reira.​—Levitiko 13:4-8; Numera 19:11-13, 17-19; Deuteronomi 23:13, 14.

b I roto i te mau hiero a to Kanaana, te vai ra te tahi mau piha faataahia no te rave i te peu taotoraa tia ore. Area i roto i te ture a Mose, ua parauhia eita te feia o tei viivii e faatiahia ia tomo i roto i te hiero. No reira, ua viivii anaˈe te hoê no te mea ua taoto oia i ta ˈna tane aore ra i ta ˈna vahine, eita o ˈna e faatiahia ia haamori i roto i te fare o Iehova i roto i te area tau i viivii ai oia.

c Te fa matamua o te Ture, o te haapiiraa ïa. Ia au i te hoê buka, te taˈo Hebera tora i hurihia ei “ture,” o te “haapiiraa” ïa te auraa.​—Encyclopaedia Judaica.

d Ua haaferuri te Atua na roto i teie mau parau: “E tairi anei hoi oe i te tahi tumu raau mai ta oe e tairi i te tahi taata?” (Deuteronomi 20:19) No te faataa i te manaˈo o te Atua, teie ta te aivanaa ati Iuda o Philon i faahiti: “Eita e tano ia huri i to oe riri i nia i te tahi mea aita ta ˈna e hape.”