Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 21

Te faaite ra Iesu i “te paari” o te Atua

Te faaite ra Iesu i “te paari” o te Atua

1-3. A faaroo ai i te haapiiraa a Iesu, eaha te huru o te feia tei matau na ia ˈna na mua ˈˈe e eaha ta ratou i ore i taa?

 A FERURI na ia Iesu e tia ra i roto i te sunago no te haapii i te taata. Ua maere roa te feia e faaroo ra. Ua matau ratou ia ˈna, ua paari oia i roto i to ratou oire e e rave rahi matahiti to ˈna raveraa i te toroa tamuta. Peneiaˈe na Iesu i hamani i to ratou fare aore ra te arote e te zugo ta ratou e faaohipa ra no te faaapu. a E farii anei râ ratou i ta Iesu haapiiraa noa ˈtu ua matau ratou ia ˈna ei tamuta na mua ˈˈe?

2 Ua ui maere te rahiraa o te feia e faaroo ra ia Iesu, ua na ô ratou: “Nohea mai te paari o teie taata?” Ua parau atoa ratou: “E ere anei teie i te tamuta, te tamaiti a Maria?” (Mataio 13:54-58; Mareko 6:1-3) Ma te peapea, ua na ô paha te feia i matau na ia Iesu i to ˈna apîraa: “Ua matau hoi tatou ia ˈna, e tamuta noa teie, e ere i te taata faahiahia!” Noa ˈtu te paari o ta Iesu mau parau, aita ratou i farii i ta ˈna haapiiraa. Aita ratou i taa e paari hau ê tei horoahia ia ˈna.

3 Nohea mai te paari o Iesu? Ua na ô oia: “E ere na ˈu iho ta ˈu e haapii nei, na tei tono mai râ ia ˈu.” (Ioane 7:16) Ua faataa te aposetolo Paulo na Iesu i “faaite ia tatou i te paari . . . o te Atua.” (Korinetia 1, 1:30) No reira Iesu i parau ai: “Mea hoê mâua te Metua.” (Ioane 10:30) E hiˈopoa anaˈe mea nafea Iesu i te faaiteraa i te paari o te Atua i roto e toru tuhaa.

Ta ˈna haapiiraa

4. (1) Eaha te poroi ta Iesu i faaite e no te aha mea faufaa roa? (2) No te aha e aˈoraa tano noa ta Iesu e te maitai no te feia e faaroo ra ia ˈna?

4 Eaha ta Iesu i haapii? Ta ˈna poroi, o “te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua.” (Luka 4:43) Aita ˈtu poroi faufaa aˈe, maoti hoi tera Faatereraa arii, e moˈa te iˈoa o Iehova, e haapapuhia o ˈna te Faatere maitai roa ˈˈe e e faarirohia te fenua ei paradaiso i reira te taata e ora ˈi e a muri noa ˈtu. I roto i ta ˈna haapiiraa, ua horoa atoa Iesu i te aˈoraa paari no te oraraa o te mau mahana atoa. Mea tano roa ia parau o Iesu te “Aˈo faahiahia” i tohuhia. (Isaia 9:6) Eaha te tumu? Mea ite roa hoi Iesu i te Parau a te Atua e i ta Iehova e titau mai ra, ua taa maitai ia ˈna te huru o te taata e mea here roa na ˈna ia tatou. E aˈoraa tano noa ta ˈna e te maitai no te feia e faaroo ra ia ˈna. Ua faahiti Iesu i “te mau parau o te ora mure ore.” Oia mau, ia haapao tatou i ta ˈna mau aˈoraa, e aratai te reira i te ora mure ore.​—Ioane 6:68.

5. Eaha te tahi mau tuhaa ta Iesu i faahiti i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa?

5 Ua riro te mau haapiiraa a Iesu i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa ei haapapuraa faahiahia roa o te paari o te Atua. Ua papaihia teie aˈoraa i roto i te Mataio 5:3–7:27 e e 20 noa paha minuti tei titauhia no te horoa i te reira. Ua tano ta Iesu aˈoraa i tera tau e tae roa mai i teie mahana. Ua faahiti Iesu e rave rau tuhaa o to tatou oraraa mai te faatupuraa i te hau e o vetahi ê, e nafea ia ore e faatupu i te manaˈo e te hinaaro tia ore e e nafea ia oaoa. (Mataio 5:23-26, 38-42; 7:1-5, 12; 5:27-32; 6:19-24; 7:24-27) Aita Iesu i paraparau noa i te feia e faaroo ra, ua faaite atoa râ oia i te faufaaraa ia haapao i ta ˈna mau aˈoraa paari ma te faataa, haaferuri e faaohipa atoa i te faahohoˈaraa.

6-8. (1) Eaha te tahi mau tumu papu ta Iesu e horoa ra ia faaea tatou i te haapeapea? (2) Na te aha e haapapu ra no ǒ mai te paari o Iesu i te Atua ra?

6 E feruri anaˈe i te aˈoraa paari a Iesu ia faaea i te haapeapea i roto i te Mataio pene 6. Ua na ô oia: “A faaea i te haapeapea no to outou ora eaha ta outou e amu aore ra eaha ta outou e inu, aore ra no to outou tino eaha ta outou e oomo.” (Irava 25) Mea hinaaro na tatou te maa e te ahu e e tapitapi iho â tatou ia noaa mai te reira. Te parau mai ra râ Iesu ia “faaea i te haapeapea.” b No te aha?

7 Ua faataa e ua haaferuri Iesu no te aha eiaha tatou ia haapeapea: I te mea na Iehova i horoa mai i te ora, eita anei ïa o ˈna e horoa mai i ta tatou e hinaaro no te ora mai te maa e te ahu? (Irava 25) Mai te peu e horoa te Atua i te maa na te manu e e ahu oia i te mau tiare i te unauna, eaha ˈtu â ïa oia i te aupuru i te feia e haamori ia ˈna! (Irava 26, 28-30) Oia mau, mea faufaa ore ia haapeapea rahi roa. Eita tatou e faaroa ˈtu â i to tatou ora. c (Irava 27) E nafea tatou ia faaea i te haapeapea? Teie te aˈoraa a Iesu: A tamau i te haafaufaa na mua roa i te taviniraa i te Atua. Te feia atoa e na reira, “e horoahia mai” ïa te mau mea atoa ta ratou e hinaaro i te mau mahana atoa. (Irava 33) I te pae hopea, ua horoa Iesu i te tahi manaˈo tauturu: “Eiaha roa ïa e haapeapea no ananahi, no te mea e haapeapearaa ê to ananahi. Tera mahana to ˈna fifi.” (Irava 34) Oia mau, no te aha e haapeapea ˈi no te tahi mea aita tatou i papu e tupu mau te reira? Mea faufaa ore, e ere anei? Ia faaohipa tatou i taua aˈoraa paari ra, eita tatou e ahoaho e e hepohepo.

8 Noa ˈtu ua faahiti Iesu i teie mau aˈoraa fatata 2 000 matahiti i teie nei, mea tano noa â te reira i teie mahana. E ere anei tera i te haapapuraa no ǒ mai te paari o Iesu i te Atua ra? Ia horoa te tahi taata i te aˈoraa maitai, e titauhia â ia faatano aore ra ia taui i te reira i te roaraa o te tau. Area te mau haapiiraa a Iesu, eita roa ïa! Eita râ tatou e maere, te faahiti ra hoi teie Aˈo faahiahia i “te mau parau a te Atua.”​—Ioane 3:34.

Ta ˈna huru haapiiraa i te taata

9. Eaha ta te tahi mau faehau i parau no nia i ta Iesu huru haapiiraa i te taata e no te aha e parau mau te reira?

9 Ua faaite atoa Iesu i te paari o te Atua na roto i ta ˈna huru haapiiraa i te taata. I te hoˈiraa mai te mau faehau i tonohia no te tapea ia ˈna, ua na ô ratou: “Aita roa e taata i paraparau aˈenei mai tera.” (Ioane 7:45, 46) Parau mau roa! Hou a haere mai ai i nia i te fenua, ua ora Iesu i te raˈi e rave rahi matahiti te maoro, mea rahi aˈe ïa to ˈna ite i to te tahi noa ˈˈe taata i ora aˈenei! (Ioane 8:23) Aita e taata o te haapii ia vetahi ê mai ia Iesu te huru. E hiˈo anaˈe e piti raveraa o ta Iesu huru haapiiraa i te taata.

Ua maere te nahoa i ta ˈna huru haapiiraa”

10, 11. (1) No te aha tatou e faahiahia ˈi i te aravihi o Iesu ia faaohipa i te faahohoˈaraa? (2) Eaha te parabole e eaha te tahi parabole ta Iesu i faaohipa no te haamatara i te hoê haapiiraa faufaa?

10 Ua faaohipa Iesu i te mau faahohoˈaraa tano maitai. Te parauhia ra: “Na roto noa i te mau faahohoˈaraa e paraparau ai oia ia ratou.” (Mataio 13:34) Mea faahiahia ia ite i te aravihi o Iesu ia faaohipa i te faahohoˈaraa ohie no te mau mahana atoa no te haapii i te mau parau mau faufaa roa. Te taata ueue huero, te hoê vahine e faaineine ra i te faraoa eu, te mau tamarii e hauti ra i te mahora, te feia ravaai e huti mai ra i te upeˈa, te tiai mamoe e imi ra i te mamoe i moˈe, tera te tahi mau mea ta te feia e faaroo ra ia Iesu i ite pinepine roa. Ia faaohipahia te faahohoˈaraa o te mau mea matauhia e te taata, e taa e e haamanaˈo oioi ratou i te haapiiraa faufaa i horoahia.​—Mataio 11:16-19; 13:3-8, 33, 47-50; 18:12-14.

11 Ua faaohipa pinepine Iesu i te mau parabole, oia hoi te mau aamu poto o te haamatara i te hoê haapiiraa faufaa. Ua faaohipa Iesu i te mau parabole no te mea ua ite o ˈna mea ohie aˈe no te taata ia taa e ia haamanaˈo i te haapiiraa e horoahia. A faataa ˈi Iesu i te huru o to ˈna Metua, e rave rahi hohoˈa tei puta mai i roto i te feruriraa o te taata e eita roa te reira e moˈe ia ratou. Ei hiˈoraa, mea ohie ia taa i ta te parabole o te tamaiti i moˈe e haapii ra no nia ia Iehova: Ia tatarahapa mau tei rave i te hara, ua ineine Iehova i te faaore i ta ˈna hara e i te farii faahou ia ˈna.​—Luka 15:11-32.

12. (1) No te aha Iesu i faaohipa ˈi i te mau uiraa? (2) Mea nafea to Iesu haamamûraa i te feia i ani i teihea mana e ohipa ˈi o ˈna?

12 Ua faaohipa Iesu i te mau uiraa ma te aravihi. No te aha? No te tauturu i te feia e faaroo ra ia feruri maite, ia hiˈopoa i te tumu e rave ai ratou i te tahi ohipa e ia rave i te faaotiraa maitai. (Mataio 12:24-30; 17:24-27; 22:41-46) I to te mau aratai haapaoraa aniraa i teihea mana e ohipa ˈi Iesu, ua pahono Iesu: “Te bapetizoraa a Ioane, no te raˈi mai anei aore ra no ǒ mai i te taata ra?” Ua maere roa ratou i tera uiraa e ua feruri ihora ratou ratou iho: “Ia parau tatou: ‘No te raˈi mai,’ e na ô mai ïa oia: ‘No te aha ïa outou i ore ai i tiaturi ia ˈna?’ Ua ati râ tatou ia parau: ‘No ǒ mai i te taata ra?’” Te mǎtaˈu ra hoi ratou i te nahoa o te tiaturi ra e e peropheta mau â Ioane. Pahono aˈera ïa ratou ia Iesu: “Aita matou i ite.” (Mareko 11:27-33; Mataio 21:23-27) Na roto noa i te hoê uiraa ohie, ua haamamû roa Iesu ia ratou e ua faaitehia te huru haavarevare o to ratou aau.

13-15. Mea nafea te parabole o te taata Samaria i faaite ai i te paari o Iesu?

13 I te tahi taime, ua faaohipa Iesu i te uiraa e te faahohoˈaraa no te haaferuri i te taata. I to te hoê haapii ture uiraa ia Iesu eaha te titauhia ia rave no te fanaˈo i te ora mure ore, ua haamanaˈo atu Iesu i te ture horoahia ia Mose o te faaue ra ia here i te Atua e i te taata tupu. No to ˈna hinaaro e faaite e taata maitai oia, ua ani teie ati Iuda: “O vai hoi to ˈu taata tupu?” Ua pahono Iesu na roto i te faatiaraa i te hoê aamu. Te ratere ra te hoê ati Iuda o ˈna anaˈe, haru ihora te tahi feia eiâ ia ˈna, rutu aˈera ia ˈna a faarue mai ai ia ˈna ua fatata i te pohe. Haere mai nei e piti ati Iuda, te hoê tahuˈa na mua e i muri iho, te hoê ati Levi. Aita raua e piti atoa ra i tâuˈa ia ˈna. Tae mai nei râ te hoê taata Samaria. Ma te aroha, ua rapaau mǎrû oia i te mau pepe o te taata ati ra e ua hopoi atura ia ˈna i te hoê fare no te mau ratere e utuutu atura ia ˈna. I te hopearaa, ani atura Iesu: “I to oe manaˈo, i roto ia ratou e toru, o vai tei faariro ia ˈna ei taata tupu no te taata tei haruhia e te eiâ?” Aita ˈtu e pahonoraa: “O te taata ïa tei aroha e tei hamani maitai i tei eiâhia.”​—Luka 10:25-37.

14 E nafea te parabole ia faaite i te paari o Iesu? I tera ra tau, te “taata tupu” no te ati Iuda, o te feia noa ïa e haapao ra i ta ratou tutuu, aita iho â ïa ratou i manaˈo o te feia no Samaria. (Ioane 4:9) Ahiri i roto i te aamu a Iesu o te taata Samaria tei pepe e o te ati Iuda tei tauturu atu, e faatitiaifarohia anei te manaˈo hape o te ati Iuda no nia i te feia nunaa ê? Ma te paari, ua maiti Iesu na te taata Samaria e tauturu i te ati Iuda ma te here. A tapao atoa na i te uiraa a Iesu i te hopea o te aamu o tei tauturu i te taata haapii ture ia taa o vai mau na to ˈna taata tupu. Ua ui hoi Iesu ia ˈna: “I to oe manaˈo, i roto ia ratou e toru, o vai tei faariro ia ˈna ei taata tupu no te taata tei haruhia e te eiâ?” Ua haafaufaa Iesu eiaha te taata i hamani-maitai-hia, te taata râ i hamani maitai atu, oia hoi te taata Samaria. E imi te taata tupu mau i te ravea no te hamani maitai ia vetahi ê, aita e hiˈoraa eaha to ratou nunaa. Mea au mau te raveraa a Iesu no te horoa i tera haapiiraa faufaa roa!

15 Ua faahiahia te taata i ta Iesu “huru haapiiraa” e ua hinaaro mau ratou e faaroo ia ˈna! (Mataio 7:28, 29) I te hoê taime, e “nahoa rahi” tei faaea ia Iesu ra e toru mahana te maoro noa ˈtu e aita ta ratou e maa!​—Mareko 8:1, 2.

To ˈna huru oraraa

16. Mea nafea to Iesu haapapuraa na te paari o te Atua e aratai ra ia ˈna?

16 Mea nafea ˈtu â Iesu i te faaiteraa i te paari o Iehova? Mea na roto ïa i te huru oraraa ta ˈna i maiti. E faatupu te paari mau i te ohipa maitai. Ua ani te pǐpǐ ra o Iakobo: “O vai te mea paari . . . i rotopu ia outou?” I muri iho, na ˈna iho i pahono i tera uiraa a na ô ai: “Ia faaite papu oia i te reira na roto i to ˈna haerea maitai . . . ta te paari e faatupu.” (Iakobo 3:13) Ua haapapu te haerea o Iesu na te paari o te Atua e aratai ra ia ˈna. E hiˈo anaˈe mea nafea Iesu i te haapapuraa mea paari oia na roto i te huru oraraa ta ˈna i maiti e to ˈna huru i nia ia vetahi ê.

17. Eaha te haapapu ra ua faatupu noa Iesu i te feruriraa tano i roto i to ˈna oraraa?

17 Ua tapao aˈenei oe pinepine te feia o te ere ra i te paari i te faatupu i te manaˈo etaeta. Oia mau, e titauhia te paari no te faatupu i te feruriraa tano. O te hiˈoraa ïa ta Iesu i horoa mai. Ua haafaufaa na mua oia i te mau mea pae varua i roto i to ˈna oraraa. Ua haa oia ma te itoito i roto i te ohipa pororaa i te parau apî oaoa. Ua parau oia: “No reira hoi au i haere mai ai.” (Mareko 1:38) E ere iho â ïa te moni e te taoˈa i te mea faufaa roa no ˈna, e au ra e aita rea faufaa ta ˈna. (Mataio 8:20) E ere râ te auraa aita oia i haafaufaa i te mau taime oaoa. Aita o ˈna i patoi i te haere i te hoê oroa faaipoiporaa, te hoê taime oaoa te vai ra te upaupa, te himene e te arearearaa. E i te pauraa te uaina, ua faariro oia i te pape ei uaina maitai o “te faaoaoa i te aau o te taata.” (Salamo 104:15; Ioane 2:1-11) Ua farii Iesu e rave rahi titau-manihini-raa no te tamaa e ua faaohipa pinepine oia i taua mau taime ra no te haapii i te taata. (Luka 10:38-42; 14:1-6) Mai to ˈna Metua, “te Atua oaoa,” e taata oaoa o Iesu o te faaoaoa atoa ia vetahi ê.​—Timoteo 1, 1:11; 6:15.

18. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te paari na roto i to ˈna huru i nia i ta ˈna mau pǐpǐ?

18 Ua faaite Iesu i te paari rahi na roto i to ˈna huru i nia ia vetahi ê. Ua ite maitai oia i te huru o te taata, te huru atoa ïa o ta ˈna mau pǐpǐ. Ua ite maitai oia e taata tia ore ratou, ua taa râ ia ˈna e huru maitatai atoa to ratou, no reira Iehova i aratai mai ai ia ratou ia ˈna ra. (Ioane 6:44) Noa ˈtu ua hapa ratou i te tahi taime, ua tiaturi Iesu ia ratou. Mea nafea? Ua horoa oia i te hoê hopoia rahi i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua faaue oia ia ratou ia poro i te parau apî oaoa e ua tiaturi oia e rave hope roa ratou i te reira. (Mataio 28:19, 20) Te haapapu ra te buka Ohipa ua rave iho â te mau pǐpǐ a Iesu i te ohipa ta ˈna i faaue atu ia rave. (Ohipa 2:41, 42; 4:33; 5:27-32) E faaotiraa paari mau ta Iesu i rave i to ˈna tiaturiraa ia ratou.

19. Mea nafea to Iesu faaiteraa mea mǎrû e mea haehaa o ˈna?

19 Mai ta tatou i tapao i roto i te pene 20, te taata o te faaite i te paari mau, mea haehaa ïa e te mǎrû atoa. O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe i roto i tera tuhaa. E o Iesu? Mea mahanahana ia ite mea haehaa atoa Iesu. Noa ˈtu e taata tia roa o ˈna, aita Iesu i manaˈo mea hau aˈe aore mea maitai aˈe o ˈna i ta ˈna pǐpǐ. Aita atoa oia i haa ia manaˈo ratou mea haihai aˈe ratou ia ˈna aore ra mea faufaa ore ratou. Ua tâuˈa râ oia i to ratou mau taotiaraa e ua faaoromai atoa a hapa ˈi ratou. (Mareko 14:34-38; Ioane 16:12) E ere anei i te mea faahiahia e mea au atoa na te mau tamarii e tapiri atu ia Iesu? Papu maitai e ua anaanatae ratou ia ˈna no te mea te taa ra ia ratou “mea mǎrû hoi [o Iesu] e te haehaa o te aau.”​—Mataio 11:29; Mareko 10:13-16.

20. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna huru au noa i nia i te vahine Phenikia?

20 Ua ite-atoa-hia te haehaa o Iesu na roto i to ˈna aroha hamani maitai. Ei hiˈoraa, i te taime i taparuparu ai te vahine Phenikia ia ˈna ia faaora i ta ˈna tamahine tei uruhia i te demoni, e toru taime to Iesu faaiteraa eita o ˈna e tauturu atu. Mea nafea? A tahi, aita Iesu i pahono atu. A piti, ua parau tia roa ˈtu Iesu aita oia i tonohia i te feia nunaa ê, i te ati Iuda râ. A toru, ua horoa Iesu i te hoê faahohoˈaraa. No to ˈna râ faaroo puai, ua onoono te vahine. I to Iesu taaraa i te faaroo rahi o teie vahine, ua taui oia i ta ˈna faaotiraa, ua faaora Iesu i te tamahine a teie vahine. (Mataio 15:21-28) Ua faaite mau Iesu i te huru au noa e te haehaa i roto i teie tupuraa. E ere râ i te mea maere, te taata hoi o te faaite i te paari o te Atua, mea haehaa atoa ïa.

21. Eaha te tupu ia tutava tatou i te pee i te huru o Iesu, ta ˈna huru paraparau e ta ˈna mau haaraa?

21 E nehenehe mau tatou e mauruuru te faaite mai ra te mau evanelia i te mau parau e te mau ohipa a te taata paari roa ˈˈe i ora aˈenei, oia hoi o Iesu! E haamanaˈo anaˈe ua pee o ˈna i to ˈna Metua ma te tia roa. Ma te pee i te huru o Iesu, ta ˈna huru paraparau e ta ˈna mau haaraa, e faaite tatou i te paari no ǒ mai ia Iehova. I roto i te pene i muri nei, e hiˈo tatou e nafea ia faaite i te paari o te Atua i roto i to tatou oraraa.

a I tahito ra, e hamani na te mau tamuta i te fare, i te tauihaa fare e to te faaapu. Ua parau te tahi taata papai tei ora na tau matahiti i muri aˈe i te poheraa o Iesu: “Ua matauhia Iesu ei tamuta, e hamani na oia i te mau arote e te mau zugo.”

b Ia au i te parau Heleni hurihia ei “haapeapea,” e “faanevaneva ïa i te feruriraa” te auraa. I roto i te Mataio 6:25, te faahitihia ra ïa te parau o te hoê taata o te haapeapea rahi roa ra, mea fifi atu ra no ˈna ia feruri i te tahi atu mea e ua ere roa ˈtu ra oia i te oaoa.

c Oia mau, ua faaite te maimiraa a te mau taote e nehenehe te haapeapearaa e te ahoaho rahi e faatupu i te maˈi mafatu e te tahi atu mau maˈi e pohe oioi ai te taata.