1, 2. (a) O le ā le auala e masani ona tali atu ai se tinā i le tagi a lana pepe? (e) O le ā le faalogona e sili atu ona malosi na i lo le alofa o se tinā?

 UA TAGI mai le pepe i le tuneva o le pō. Ua nofo vave aʻe i luga le tinā. Talu lava ona fanau mai lana pepe, e leʻi toe lelei lava se moe a le tinā. Ua amata ona tau masani e iloa ituaiga eseese o tagi a lana pepe. O lona uiga, e masani ona ia iloa pe o loo fia ʻai lana pepe, po o fia sii, po o se isi lava manaʻoga o le tamaitiiti lenei. Peitaʻi e tusa lava po o le ā le māfuaaga o loo tagi ai le pepe, ae e gaoioi atu lava i ai le tinā. E lē mafai e lona alofa mo lana tama ona ia faagalo ai i manaʻoga o lenei tamaitiiti.

² O le mutimutivale o le alofa o se tinā mo sana tama, o se tasi lea o faalogona e sili ona māfana ua iloa uma e tagata. Peitaʻi, e sili atu ona malosi le mutimutivale o le alofa o lo tatou Atua o Ieova. O le talanoaina o lenei uiga faapelepele e mafai ona fesoasoani mai tatou te vavalalata atu ai iā Ieova. O lea, seʻi o tatou talanoaina le uiga o le mutimutivale o le alofa ma le auala o loo faaalia mai ai lea uiga e lo tatou Atua.

3. O le ā le uiga o le veape Eperu o loo faamatalaina ai le mutimutivale o le alofa?

³ I le Tusi Paia, e tele ni upu Eperu ma upu Eleni o loo faamatala mai ai le uiga o le mutimutivale o le alofa, e pei o le veape Eperu o le ra·chamʹ. Ua faapea mai se tasi tusi, o le veape ra·chamʹ “o loo faamatala ai se faalogona loloto ma le māfana o le alofa, e pei o lagona na e oso aʻe pe a vaaia se vaivaiga po o se mafatiaga o loo fesagaʻi ma i latou e pele iā i tatou pe o loo manaʻomia mai la tatou fesoasoani.” O lenei upu Eperu, lea  e faatatau atu e Ieova iā te ia lava, e fesootaʻi atu i le upu mo le “faaʻautagata” ma e mafai ona faamatalaina o se “alofa faatinā.” a—Esoto 33:19; Ieremia 33:26.

4, 5. Ua faapefea ona faaaogā e le Tusi Paia faalogona o se tinā mo sana pepe, e aʻoaʻo mai ai iā i tatou le mutimutivale o le alofa o Ieova?

⁴ O loo faaaogā e le Tusi Paia faalogona o le tinā mo sana pepe, e aʻoaʻo mai ai iā i tatou le mutimutivale o le alofa o Ieova. I le Isaia 49:15, e tatou te faitau ai: “E galo ea i le fafine lana tama ua susu, na te lē alofa [ra·chamʹ] i le tama a lona lava manava? ai lava e galo iā te i latou, a e lē galo lava oe iā te aʻu.” O lenā faamatalaga faamomoiloto ua matuā faamausalīina ai le mutimutivale o le alofa o Ieova mo ona tagata. E faapefea?

⁵ E faigatā ona talitonuina le iai o se tinā e galo iā te ia ona fafaga ma tausi sana pepe o loo faasusu. Auā foʻi la, o le pepe e matuā leai lava se mea na te mafaia ona fai; o pō ma ao e manaʻomia ai e se pepe le uaʻi ane ma le alofa o lona tinā. Ae faanoanoa e faapea atu, ua tatou faalogo i tala e faatatau i lenā uiga o le tuulafoaʻi e tinā o a latou fanau, aemaise i nei “aso faigatā” lea ua maitaulia i le leai o se “lotoaiga.” (2 Timoteo 3:1, 3) E ui i lea, ua folafola mai e Ieova: “E lē galo lava oe iā te aʻu.” E lē muta mai le mutimutivale o le alofa o Ieova mo ana auauna. O le faalogona e sili ona māfana faaletagata o le alofa lea o se tinā mo sana pepe, ae e lē mafai ona faatusa i ai le mutimutivale tele o le alofa o Ieova. E lētioa lava faapea mai se tasi alii faitofā e faatatau i le Isaia 49:15: “O se tasi lenei o faailoaga e sili ona malosi o le alofa o le Atua o loo faamatalaina mai i le Feagaiga Tuai.”

6. O le ā le manatu o le toʻatele o tagata lē lelei atoatoa i le alofa mutimutivale, ae o le ā ua faamautinoa mai e Ieova iā i tatou?

⁶ Po o le faailoga o le vaivaiga le faaalia o lenei alofa? O le manatu lenā a le toʻatele o tagata lē lelei atoatoa. Mo se  faataʻitaʻiga, na aʻoaʻo mai e le faifilosofia Roma o Seneca, o lē sa ola i le vaitaimi na soifua ai Iesu, ma o se tagata sili ona atamai i Roma e faapea, o le “tigāalofa o se vaivaiga o le mafaufau.” O Seneca e na te lagolagoina talitonuga a Setoiko, o se filosofia o loo faamamafaina le ituaiga o toʻafilemu lea e aunoa ma ni faalogona. Na taʻua e Seneca faapea, atonu e fesoasoani atu se tagata atamai i ē o loo mafatia, ae lē tatau ona iai iā te ia ni lagona tigāalofa, auā o le iai o se lagona faapena o le a le toʻa ai. O lenā ituaiga o vaaiga manatu faapito sa lē mafai ai ona faaalia le alofa mutimutivale mai le loto. Peitaʻi e matuā lē faapena lava Ieova! I lana Afioga, ua faamautinoa mai ai e Ieova iā i tatou faapea, o ia ʻe mutimutivale tele ma alofa naunau.’ (Iakopo 5:11) E pei ona o le a tatou tilofaʻia, o le mutimutivale o le alofa e lē o se vaivaiga ae o se malosiaga, o se uiga e matuā tāua lava. Seʻi o tatou iloiloina la le auala o loo faaalia mai ai e Ieova lea uiga, i lona pei o se matua alofa.

7, 8. I le ā le auala na puapuagatia ai le fanauga a Isaraelu i Aikupito anamua, ma o le ā na faia e Ieova i o latou mafatiaga?

⁷ O loo manino mai le mutimutivale o le alofa o Ieova i le auala sa feutagaʻi ai ma le nuu o Isaraelu. E oo ane i le iʻuga o le senituri lona 16 T.L.M., ua faitau miliona tagata Isaraelu ua faapologaina i Aikupito anamua, o inā sa matuā faileagaina ai i latou. Sa “faafiufiu foʻi [tagata Aikupito] iā i latou i le galuega mamafa, i le omea, ma maaomea, ma galuega uma.” (Esoto 1:11, 14) Ona o o latou puapuaga, sa alalaga atu ai le fanauga a Isaraelu iā Ieova mo se fesoasoani. Na faapefea ona faaalia le mutimutivale o le alofa o le Atua?

⁸ Na matuā ootia lava le finagalo o Ieova. Na ia fetalai mai: “Ua ou matuā vaai atu i le puapuaga o oʻu nuu o loo i Aikupito, ua ou faalogo foʻi i lo latou alaga ona o ē pule faasauā iā i latou, ua ou iloa foʻi lo latou tigā.” (Esoto 3:7) E lē mafai e  Ieova ona silasila mai i mafatiaga o ona tagata pe faafofoga mai i a latou alaga e aunoa ma sona tigāalofa mai mo i latou. E pei ona tatou mātauina i le Mataupu e 24 o lenei tusi, o Ieova o le Atua o lagona tigāalofa. O le tigāalofa—o le tomai lea e lagonaina faatasi ma isi o latou tigā—e fesootaʻi vavalalata atu i le mutimutivale o le alofa. Peitaʻi e leʻi na ona tigāalofa Ieova mo ona tagata; sa gaoioi o ia mo so latou lelei. Ua taʻua i le Isaia 63:9: “Na ia faatauina i latou i lona alofa ma lona agalelei.” O le “aao malosi” o Ieova na ia laveaʻia ai le fanauga a Isaraelu mai Aikupito. (Teuteronome 4:34) Mulimuli ane, ona ia saunia ai lea mo i latou le meaʻai faavavega, ma momoli atu i latou i se laueleele lafulemu e fai mo latou.

9, 10. (a) Aiseā na laveaʻiina ai pea e Ieova le fanauga a Isaraelu ina ua latou nofoia le Nuu o le Folafolaga? (e) I aso o Iosefatu, o ā faiga faatigā na laveaʻiina mai ai e Ieova le fanauga a Isaraelu, ma aiseā na ia faia ai faapea?

⁹ Sa leʻi muta ai i inā le mutimutivale o le alofa o Ieova. Ina ua latou nofoia le Nuu o le Folafolaga, na faifai pea ona lolo atu Isaraelu i le lē faamaoni ma latou mafatia ai i iʻuga. Peitaʻi na toe sagatonu mafaufau o tagata ma toe saʻili atu foʻi iā Ieova. E tele taimi sa ia laveaʻia ai pea i latou. Aiseā? “Auā ua na alofa i lona nuu.”—2 Nofoaiga a Tupu 36:15; Faamasino 2:11-16.

¹⁰ Seʻi mafaufau i le mea na tupu i aso o Iosefatu. Talu ai sa liliu atu le fanauga a Isaraelu e auauna i atua sesē, na faataga ai i latou e Ieova ina ia faatigāina e sa Amonī mo tausaga e 18. Mulimuli ane, sa toe salamō Isaraelu. Ua taʻu mai e le Tusi Paia iā i tatou e faapea: “Ona latou tuu ese lea o atua ese sa iā te i latou, ma latou auauna iā Ieova; na tigāina lona finagalo ona o le puapuaga o Isaraelu.” b (Faamasino 10:6-16) O  le taimi lava na faaalia ai e ona tagata le salamō moni, sa lē toe fia tagaʻi atu loa Ieova o puapuagatia pea i latou. O lea na foaʻi atu ai e le Atua alofa le mana iā Iosefatu na te laveaʻiina ai le fanauga a Isaraelu mai lima o o latou fili.—Faamasino 11:30-33.

11. Mai feutagaʻiga a Ieova ma le fanauga a Isaraelu, o le ā ua tatou iloa e uiga i le mutimutivale o le alofa?

¹¹ O le ā ua tatou iloa e uiga i le mutimutivale o le alofa mai le auala na feutagaʻi ai Ieova ma le nuu o Isaraelu? O se tasi o mea, sa sili atu na i lo le tau ina tigāalofa atu i mala na afāina ai tagata. Seʻi toe manatu i le faaaʻoaʻoga a le tinā alofa ua tago atu i lana pepe o loo tagi. E faapena foʻi Ieova, e lē faagaloina e ia le alaga tigā a ona tagata. O le mutimutivale o lona alofa ua ia foaʻi mai ai le mapusaga mo o latou puapuaga. E lē gata i lea, o le auala na feutagaʻi ai Ieova ma le fanauga a Isaraelu ua tatou aʻoaʻoina mai ai foʻi, o le alofa mutimutivale e lē o se vaivaiga, auā o le uiga māfana lenei na uunaʻia ai o ia e faia ni gaoioiga malolosi ma le maumauaʻi mo le lelei o ona tagata. Ae e lē na o se faapotopotoga atoa o ana auauna e faaalia i ai e Ieova lona alofa mutimutivale.

12. Na faapefea i le Tulafono ona atagia mai ai le mutimutivale o le alofa o Ieova mo tagata taʻitoʻatasi?

¹² O le Tulafono lea na tauaaoina mai e le Atua i le nuu o Isaraelu sa faaalia ai le mutimutivale o le alofa mo tagata taʻitoʻatasi. Mo se faaaʻoaʻoga, o lona manatu mamafa i ē matitiva. Na silafia e Ieova o ona pō ma mea e tutupu ai e ono tulaʻi mai ma aafia ai se tagata Isaraelu i le mativa. Sa tatau la faapefea ona tausia tagata matitiva? Sa matuā maumauaʻi lava le poloaʻiga a Ieova i le fanauga a Isaraelu e faapea: “Aua neʻi e faamaaa atu lou loto, pe uu mau lou lima i lou uso mativa; E te matuā avatu lava iā te ia, aua foʻi le avatu iā te ia ma le tigā o lou loto; auā ona o lenei mea e faamanuia ai oe e Ieova lou Atua i au galuega uma.” (Teuteronome 15:7, 10) Na  poloaʻi atili mai Ieova ina ia aua neʻi faamāeʻaina ona selesele e tagata Isaraelu pito o o latou fanua, ia aua foʻi nei aoina fua e paʻūʻū i a latou seleselega. O mea e totoe o mea na mo i latou sa lē tagolima. (Levitiko 23:22; Ruta 2:2-7) A usitaia e le nuu lenei tulafono agalelei i le auala e feagai ai ma tagata matitiva, sa lē manaʻomia la i se tagata mativa i Isaraelu ona ʻaisi atu i isi. Pe sa lē faaatagia mai ea e lenā mea le mutimutivale o le alofa o Ieova?

13, 14. (a) Ua faapefea i upu a Tavita ona faamautinoa mai ai, o loo matuā manatu mamafa mai Ieova iā i tatou taʻitoʻatasi? (e) E mafai faapefea ona faataʻitaʻi le manatu, e latalata mai Ieova i ē “loto momomo” pe “loto nutimomoia”?

¹³ I nei foʻi aso, o loo manatu mamafa ai pea lo tatou Atua alofa iā i tatou taʻitoʻatasi. E mafai ona tatou mautinoa o loo silafia lelei mai e ia so o se mafatiaga atonu o loo tatou fesagaʻi. Na tusi mai le faisalamo o Tavita: “O fofoga o Ieova o loo faasaga i ē amiotonu, e liliu mai foʻi ona taliga i a latou alaga. Ua latalata mai Ieova i ē ua loto momomo; ua ia faaola foʻi i ē ua loto nutimomoia.” (Salamo 34:15, 18) E tusa ai o i latou o loo faamatalaina i nei upu, na faapea mai ai se tasi tagata faitofā o le Tusi Paia: “Ua nutimomoia ma vaivai o latou loto, o lona uiga, ua latou manatu o i latou o ni tagata agasala ma e leai so latou aogā; e faatauvaa i latou i o latou lava manatu, ma e leai so latou mautinoa i se lelei o iā i latou.” E ono oo ane i na tagata se lagona faapea o loo mamao ese Ieova mai iā i latou, ma e matuā faatauvaa lava i latou mo sana tausiga mai i ai. Peitaʻi e lē moni lenā manatu. Ua faamautinoa mai e upu a Tavita i tatou e faapea, e lē tuulafoaʻia e Ieova i latou o ē “faatauvaa i latou i o latou lava manatu.” E silafia e lo tatou Atua alofa o taimi faapena, e sili atu ona tatou manaʻomia o ia na i lo se isi lava taimi, ma e matuā latalata mai ai o ia.

¹⁴ Seʻi manatu i se mea na tupu. Sa faatopetope atu e se tinā i le Iunaite Setete sana tamaitiiti e lua tausaga i le falemaʻi ona sa matuā tigāina o ia i le tale vivini. Ina ua māeʻa ona faalogo e fomaʻi le tamaitiiti, ona latou taʻu ane lea i le tinā faapea, o le a taofia le tama i le falemaʻi i lenā pō. Po o fea na faatali  ai le tinā i lenā pō? Na saofaʻi ai lava i se nofoa i le falemaʻi, i autafa o le moega o si ana tama! Sa maʻi si ana tama, ma na pau lava le mea sa manaʻo i ai lenei tinā, o le iai i tafatafa o lana tama. E mautinoa la e sili atu se mea faapena tatou te faatalitalia mai lo tatou Tamā alofa faalelagi! Auā o le mea moni, o i tatou na faia i lona faatusa. (Kenese 1:26) O upu faamomoiloto a le Salamo 34:18 e taʻu mai ai iā i tatou, pe a tatou “loto momomo” pe “loto nutimomoia,” e pei Ieova o se matua alofa, e “latalata mai”—e matuā mutimutivale lona alofa ma nofosauni e fesoasoani mai.

15. O ā auala e fesoasoani mai ai Ieova iā i tatou taʻitoʻatasi?

¹⁵ E faapefea la, ona fesoasoani mai Ieova iā i tatou taʻitoʻatasi? E lē faapea o le a ia aveesea le pogai o o tatou mafatiaga. Peitaʻi e anoanoaʻi sauniuniga ua faia e Ieova mo i latou o ē ole atu iā te ia mo se fesoasoani. Ua ofoina mai e lana Afioga, le Tusi Paia, ni fautuaga aogā. I totonu o le faapotopotoga, o loo saunia ai e Ieova ovasia ua agavaa faaleagaga, o ē taumafai e faaatagia atu lona alofa e ala i le fesoasoani atu i o latou uso tapuaʻi. (Iakopo 5:14, 15) Ona o ia o le “faafofoga tatalo,” na te foaʻi mai ai le “Agaga Paia i ē ole atu ai iā te ia.” (Salamo 65:2; Luka 11:13) E mafai e lenā agaga ona aumaia iā i tatou le “matuā tele o le mana” ina ia mafai ona tatou tutumau seʻia oo ina aveesea e le Malo o le Atua faafitauli tigā uma. (2 Korinito 4:7) Pe tatou te lē lotofaafetai ea mo nei sauniuniga uma? Seʻi aua lava neʻi galo iā i tatou, o na mea o faailoaga o le mutimutivale o le alofa o Ieova.

16. O le ā le faaaʻoaʻoga sili o le alofa o Ieova, ma e faapefea ona aafia ai i tatou taʻitoʻatasi?

¹⁶ O le mea moni, o le faaaʻoaʻoga silisili lava o le alofa o Ieova, o lona foaʻiina mai lea o Lē e sili ona pele iā te ia, e togiola ai i tatou. O le alofa faifua o Ieova ua ia faia ai lenei mea ma ua tatala ai foʻi le avanoa mo lo tatou mauaina o le faaolataga. Ia manatua, o lenā togiola e aogā mai iā i tatou uma taʻitoʻatasi. Na talafeagai ai la ona valoia mai e Sakaria, le tamā o Ioane le Papatiso e faapea, o lenei sauniuniga ua faamamaluina ai ʻle mutimutivale o le alofa o lo tatou Atua.’—Luka 1:78.

17-19. (a) Ua faapefea ona faaalia mai e le Tusi Paia e faatapulaaina le alofa mutimutivale o Ieova? (e) O le ā na māfua ai ona muta le alofa mutimutivale o Ieova mo ona tagata?

¹⁷ Po o tatou manatu ea faapea e matuā lē faatapulaaina lava le alofa mutimutivale o Ieova? E leai, o loo faaalia manino mai e le Tusi Paia e faapea, o tagata taʻitoʻatasi o ē tetee atu i ona ala amiotonu, o le a talafeagai ona lē faaalia i ai e Ieova lona alofa. (Eperu 10:28) Ina ia iloa le māfuaaga o lona faia faapea, seʻi manatu i le faaaʻoaʻoga a le nuu o Isaraelu.

¹⁸ E ui lava sa laveaʻia soo e Ieova le fanauga a Isaraelu mai o latou fili, ae na mulimuli ane uma lona alofa mutimutivale. Sa faia pea e lenei nuu faauamaaa faiga faaifo i tupua, na oo lava ina latou aumaia a latou tupua inosia i totonu o le malumalu o Ieova! (Esekielu 5:11; 8:17, 18) E lē gata i lea, ua faapea atili mai: “Ua latou faatauemu i ē na aauina mai e le Atua, ma ua ʻinoʻino i ana afioga, ma ua ula i ana perofeta, ua oo ina tupu le toʻasa o Ieova i lona nuu, ua oo ina leai se fofō.” (2 Nofoaiga a Tupu 36:16) Sa oo atu le fanauga a Isaraelu i le tulaga ua lē toe iai se isi faavae talafeagai mo le faaalia i ai o le alofa mutimutivale, ma na latou faatupuina foʻi le toʻasa amiotonu o Ieova. O le ā le iʻuga?

¹⁹ Sa lē toe mutimutivale le alofa o Ieova mo lona nuu. Na ia folafola atu: “Ou te lē faapelepele iā te i latou, pe faasaoina, pe alofa atu, a e faaumatia i latou.” (Ieremia 13:14) O lea, na faaumatia ai Ierusalema ma lona malumalu, ma aveina atu faatagataotaua le fanauga a Isaraelu i Papelonia. Pagā le mataʻutia pe a matuā fouvale tagata agasala ma oo ai ina muta le alofa mutimutivale o le Atua mo i latou!—Auega 2:21.

20, 21. (a) O le ā le mea o le a tupu pe a muta le alofa mutimutivale o le Atua i o tatou aso? (e) O le ā le sauniuniga alofa mutimutivale a Ieova o le a tatou talanoaina i le mataupu o loo sosoo mai?

²⁰ Ae faapefea i aso nei? E lē o suia lava Ieova. Ona o le mutimutivale o lona alofa, ua ia poloaʻiina ai ana Molimau ina ia talaʻi atu le “tala lelei o le malo” i le atu laulau uma. (Mataio  24:14) Pe a talilelei mai tagata loto faamaoni, e fesoasoani atu Ieova i na tagata ina ia latou malamalama i le feʻau o le Malo. (Galuega 16:14) Peitaʻi o le a lē faaauau ai pea e faavavau lenei galuega. O le a lē alofa moni Ieova pe afai na te faatagaina pea lenei lalolagi amioleaga ma ona tulaga faanoanoa uma ma mafatiaga e faaauau e faavavau. Pe a oo ina muta le alofa mutimutivale o le Atua, o le a faaoo mai loa e Ieova le sala tau faamasinoga i lenei faiga o mea. Ae i lenā foʻi taimi, o le a gaoioi o ia ma le alofa faapelepele mo lona ʻsuafa paia’ ma mo ana auauna faamaoni. (Esekielu 36:20-23) O le a tafiesea uma e Ieova mea leaga ma faaoo mai se lalolagi fou ma le amiotonu. Ua folafola mai e Ieova e tusa ai o ē amioleaga: “Ou te lē faasaoina, ou te lē faapelepeleina; ou te taui atu a latou amio i luga i o latou ulu.”—Esekielu 9:10.

²¹ A o leʻi oo atu i lenā taimi, o loo alofa mutimutivale mai pea Ieova i tagata, e oo lava i ē o le a faaumatia. O tagata agasala o ē salamō faamaoni e mafai ona aogā iā i latou se tasi o sauniuniga sili o le alofa mutimutivale o Ieova—le faamagaloga. I le mataupu o loo sosoo mai, o le a tatou talanoaina ai nisi o talafaatusa matagofie o loo iai i le Tusi Paia, o loo faamatala mai ai le atoatoa o le faamagaloga a Ieova.