Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 25

“To te Atua . . . aumihi î i te here”

“To te Atua . . . aumihi î i te here”

1, 2. (1) Eaha ta te metua vahine e rave ia taˈi ta ˈna pêpe? (2) To vai here te mea puai aˈe i to te metua vahine?

 I TE tuiraa po, te taˈi ra te hoê aiû, e ara oioi mai te mama. Mai te fanauraa mai iho â te pêpe, eita oia e taoto maitai mai ta ˈna i matau na. Ua haapii oia i te faataa ê i te mau taˈi huru rau o ta ˈna aiû, ua poia anaˈe oia, ia hinaaro oia ia amohia o ˈna e te vai ra ˈtu â. Noa ˈtu eaha te tumu e taˈi ai te pêpe, e tia mai iho â te mama. No to ˈna aumihi î i te here, eita ta ˈna e nehenehe e ore e tâuˈa i te mau hinaaro o te aiû.

2 Mea taa ê roa te here i rotopu i te metua vahine e ta ˈna aiû. Te vai ra râ te hoê here puai atu â, oia hoi to te Atua here aumihi. Ia hiˈopoa tatou i teie huru maitai nehenehe mau, e hinaaro atu â tatou e faafatata ˈtu ia Iehova. Eaha te aumihi e e nafea to tatou Atua e faaite ai i te reira? O ta tatou ïa e hiˈopoa mai.

Eaha te aumihi?

3. Eaha te auraa o te taˈo Hebera rakama?

3 I roto i te Bibilia, mea piri roa te parau o te aumihi e te aroha hamani maitai. Ua rau te taˈo Hebera e Heleni no te faataa i te aumihi î i te here. Ei hiˈoraa, pinepine te taˈo Hebera rakama i te hurihia i te parau “faaite i te aroha hamani maitai” aore ra “aroha.” Te faataa ra te hoê buka i te auraa o te parau rakama mai te huru o te hoê taata o te aumihi ra ia mauiui aore ra ia hinaaro te feia ta ˈna e here ra i te tauturu. Te taˈo Hebera ta Iehova i faaohipa no ˈna, no roto mai ïa i te hoê taˈo “opu” aore ra “vairaa tamarii” te auraa e ua huri-atoa-hia te reira mai “te aumihi o te metua vahine.” a​—Exodo 33:19; Ieremia 33:26.

“E moˈe anei i te vahine . . . te tamarii o to ˈna opu?”

4, 5. Mea nafea te Bibilia ia tauturu ia tatou ia taa i to Iehova aumihi?

4 Te faaohipa ra te Bibilia i te huru o te hoê metua vahine i nia i ta ˈna pêpe no te tauturu ia tatou ia taa i to Iehova aumihi. I roto i te Isaia 49:15, te na ôhia ra: “E moˈe anei i te vahine ta ˈna aiû aore ra e aumihi ore [rakama] i te tamarii o to ˈna opu? Ia moˈe noa ˈtu i tera mau vahine, e ore roa oe e moˈe ia ˈu.” Te haapapu ra tera mau parau i te puai o to Iehova aumihi î i te here i to ˈna nunaa.

5 Mea fifi ia feruri e moˈe i te metua vahine i te faatamaa e i te aupuru i ta ˈna aiû. E hinaaro hoi teie aiû iti i te rima aupuru î i te here o to ˈna mama i te po e te ao. Ma te peapea râ, i teie “tau ino mau . . . e au ore te taata te tahi i te tahi,” aita te tahi mau metua vahine e haapao nei i ta ratou tamarii. (Timoteo 2, 3:1, 3) Area o Iehova, ua parau ïa: “E ore roa oe e moˈe ia ˈu.” Mea mure ore te aumihi î i te here o Iehova no ta ˈna mau tavini. Mea puai aˈe te reira i te aumihi o te hoê mama no ta ˈna aiû. No reira te tahi taata tuatapapa i parau ai no te Isaia 49:15: “Hoê tera o te mau haapapuraa puai roa ˈˈe o te here o te Atua i roto i te mau Papai Hebera.”

6. Eaha te manaˈo o te taata e rave rahi no nia i te aumihi, eaha râ ta te Bibilia e haapapu ra no nia ia Iehova?

6 Ia faaite te tahi i te aumihi î i te here, e taata paruparu anei oia? Tera ta te taata e rave rahi e manaˈo ra. Ei hiˈoraa, ua haapii te tahi philosopho tuiroo tei ora na i te tau o Iesu, “e feruriraa paruparu to te taata e aroha ia vetahi ê.” I tiaturi na o ˈna e fanaˈo te taata i te oraraa maitai roa ˈˈe ia ore ratou e faaite i to ratou mauiui, oto aore ra oaoa. No ˈna, e nehenehe te tahi e tauturu i te feia i roto i te hepohepo, eiaha râ oia ia aroha ia ratou, e faatupu hoi te reira i te mauiui e te oto i roto i to ˈna aau. Ia na reirahia râ te manaˈo, eita tatou e nehenehe e faaite i te aumihi mau! E ere atoa Iehova mai tera! I roto i ta ˈna Parau, te haapapuhia ra e “Atua aumauiui rahi Iehova e te aroha hamani maitai.” (Iakobo 5:11, nota) Mai ta tatou e ite mai, e ere te aumihi i te paruparu, e huru maitai puai râ e te faufaa roa. E hiˈo anaˈe e nafea Iehova to tatou Metua î i te here ia faaite i to ˈna aumihi.

To Iehova aumihi i te nunaa Iseraela

7, 8. Eaha tei ravehia i nia i te nunaa Iseraela i Aiphiti e eaha to Iehova huru a na reirahia ˈi ratou?

7 E ite-maitai-hia te aumihi o Iehova na roto i ta ˈna mau haaraa i nia i te nunaa Iseraela. I muri aˈe i te pohe o Iosepha, e mirioni Iseraela tei faatîtîhia i Aiphiti e ua mauiui rahi mau ratou. Te faatiahia ra ua faariro to Aiphiti i “te oraraa o te ati Iseraela ei mea mauiui roa i te ohipa rohirohi mau i te hamaniraa i te tapiri araea e te ofai araea, e i te mau huru faatîtîraa atoa.” (Exodo 1:11, 14) I roto i to ratou ahoaho, ua tiaoro te mau Iseraela ia Iehova ia tauturu mai. Ua nafea te Atua aumihi î i te here?

8 Ua aroha roa Iehova ia ratou. Ua na ô oia: “Ua ite iho â vau i te ahoaho o to ˈu nunaa i Aiphiti, e ua faaroo vau i ta ratou auê no te feia e faahepo ra ia ratou ia rave i te ohipa. Ua ite maitai au e te mauiui ra ratou.” (Exodo 3:7) Aita i tia ia Iehova ia hiˈo noa i to ˈna nunaa ia mauiui. Mai ta tatou i ite mai i roto i te pene 24 o teie buka, e Atua aumauiui o Iehova. Te auraa, ia mauiui ta ˈna mau tavini, te mauiui atoa ra Iehova. Aita râ Iehova i aroha noa i to ˈna nunaa, ua haa roa o ˈna no te tauturu ia ratou. Te na ô ra te Isaia 63:9: “I roto i to ˈna here e aumihi i hoo mai ai oia ia ratou.” Ma “te rima puai,” ua faaora Iehova i te mau Iseraela mai Aiphiti mai. (Deuteronomi 4:34) I muri iho, ua horoa semeio atu oia i te maa e ua aratai atu ia ratou i te Fenua tǎpǔhia.

9, 10. (1) No te aha Iehova i tamau ai i te faaora i te nunaa Iseraela? (2) I te tau o Iepheta, ua faaora Iehova ia ratou i te aha e eaha te tumu i na reira ˈi o ˈna?

9 Ua tamau noa Iehova i te aumihi i te nunaa Iseraela. I te Fenua tǎpǔhia, ua faaroo ore e ua taiva pinepine Iseraela ia Iehova e ua mauiui rahi mau ratou. A hoˈi mai ai râ ratou ia Iehova ma te taparuparu i ta ˈna tauturu, ua faaora oia ia ratou. No te aha? “No to ˈna aumihi i to ˈna nunaa.”​—Paraleipomeno 2, 36:15; Te mau tavana 2:11-16.

10 E hiˈo anaˈe i tei tupu i te tau o Iepheta. I te mea e ua fariu ê te mau Iseraela no te haamori i te mau atua haavare, ua vaiiho Iehova ia hamani-ino-hia ratou e te ati Amona 18 matahiti te maoro. I te pae hopea, ua tatarahapa te mau Iseraela. Te faaite mai ra te Bibilia: “Faaore atura ratou i te mau atua ěê mai rotopu ia ratou e tavini aˈera ia Iehova, a ore atu ai i noaa faahou ia ˈna ia faaoromai i to Iseraela mauiui.” (Te mau tavana 10:6-16) I te faaiteraa iho â to ˈna nunaa i te tatarahapa mau, aita i tia ia Iehova ia vaiiho noa ia ratou ia mauiui. No reira te Atua aumihi î i te here i faaohipa ˈi ia Iepheta no te faaora ia Iseraela i te rima o to ratou enemi.​—Te mau tavana 11:30-33.

11. Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te aumihi na roto i ta Iehova mau haaraa i nia ia Iseraela?

11 Eaha ta te mau haaraa a Iehova i nia i te nunaa Iseraela e haapii mai ra no nia i te aumihi î i te here? Na mua, e ere te aumihi i te aroha-noa-raa i te feia i roto i te ati. A haamanaˈo na i te aumihi o te mama o te rave mai i ta ˈna pêpe a taˈi ai oia. No to ˈna aumihi î i te here, eita Iehova e faaroo noa i te taparuparuraa a to ˈna nunaa, e faaora roa râ o ˈna ia ratou. Hau atu â, te haapii mai ra te huru o Iehova i nia ia Iseraela e huru maitai puai mau te aumihi o tei turai ia ˈna ia faaora ia ratou i te rima o te enemi. Teie râ, e aumihi anei Iehova i ta ˈna mau tavini tataitahi?

To Iehova aumihi i te taata tataitahi

12. Mea nafea te Ture i te haapapuraa i to Iehova aumihi i te taata tataitahi?

12 Ua faaite te Ture ta te Atua i horoa i te nunaa Iseraela i to ˈna aumihi i te taata tataitahi. Ei hiˈoraa, ua ite Iehova e nehenehe te hoê Iseraela e topa i roto i te veve no te tahi tupuraa manaˈo-ore-hia. Eaha ïa ta Iehova i faaue i te nunaa ia rave? Ua na ô oia: “Eiaha e faaetaeta i to aau aore ra ia pipiri i nia i to taeae veve. E horoa oe na ˈna ma te aau horoa noa, e eiaha oe e horoa na ˈna ma te hinaaro ore, no te reira hoi e haamaitai ai Iehova to Atua i ta oe mau haaraa e ohipa atoa.” (Deuteronomi 15:7, 10) Ua faaue atoa Iehova eiaha te mau Iseraela ia ooti pauroa i te hiti o ta ratou faaapu e eiaha e ohi haere i tei toe mai o ta ratou ootiraa. Na te taata veve te reira. (Levitiko 23:22; Ruta 2:2-7) Ia haapao te nunaa i teie faaueraa î i te here, eita ïa te taata veve i Iseraela e taparu i te maa. E ere anei tera i te haapapuraa i to Iehova aumihi î i te here i te taata e hinaaro i te tauturu?

13, 14. (1) Ia au i te mau parau a Davida, te tâuˈa mau ra anei Iehova ia tatou tataitahi? (2) Eaha to Iehova huru i nia i “te feia o te mauiui ra” e “te feia o te toaruaru ra”? A horoa i te hiˈoraa.

13 I teie atoa tau, te tâuˈa mau ra to tatou Atua î i te here ia tatou tataitahi. Te ite maite ra oia i te mauiui atoa ta tatou e faaoromai ra. Ua papai Davida: “Tei nia iho te mata o Iehova i te feia parau-tia, e te faaroo ra to ˈna tariˈa i ta ratou taparuraa i te tauturu. Tei pihai iho Iehova i te feia o te mauiui ra, te faaora nei oia i te feia o te toaruaru ra.” (Salamo 34:15, 18, nota) Ua faataa te tahi taata tuatapapa Bibilia o vai “te feia o te mauiui ra” e “te feia o te toaruaru ra.” Oia hoi, o te feia ïa e haaparuparu no to ratou huru taata hara e o te manaˈo ra mea faufaa ore ratou. E manaˈo paha taua mau taata ra aita Iehova e tâuˈa e e haafaufaa ra ia ratou. Mea hape roa râ tera manaˈo! Te haapapu mai ra te mau parau a Davida eita Iehova e faarue i “te feia o te toaruaru ra” ma te manaˈo mea faufaa ore ratou. Ua ite hoi to tatou Atua aumihi tera mau te taime e hinaaro ai tatou ia ˈna i pihai iho ia tatou.

14 A feruri na i teie tupuraa. I Marite, ua faahoro te hoê mama i ta ˈna aiû e piti matahiti i te fare maˈi no te mea te fifi ra to ˈna hutiraa aho. I muri aˈe, ua faaite te mau taote i te mama e tapeahia ta ˈna aiû i te fare maˈi i tera po taatoa. Eaha ta teie mama e rave? Ua maˈihia ta ˈna aiû iti, e faaea noa iho â ïa o ˈna i pihai iho ia ˈna! A feruri na, ua hamanihia tatou ia au i te huru o to tatou Metua î i te here. (Genese 1:26) Ei tamarii na ˈna, eita anei ïa Iehova e faaea noa i pihai iho ia tatou i te taime fifi? Mea putapû mau te mau parau o te Salamo 34:18, ia mauiui aore ra ia toaruaru tatou, mai teie mama î i te here, “tei pihai iho Iehova” ia tatou.

15. E nafea Iehova ia tauturu mai ia tatou tataitahi?

15 E nafea Iehova ia tauturu mai ia tatou tataitahi? I te tahi taime, eita Iehova e faaore i te tumu o to tatou mauiui. Mea rahi râ te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te tauturu i te feia e tiaoro ia ˈna. Te vai ra ta ˈna Parau te Bibilia o te horoa mai ra i te mau aˈoraa paari o te tauturu mai ia faaoromai tamau. I roto i te amuiraa, ua horoa mai Iehova i te mau matahiapo o te tutava ra i te tauturu ma te aumihi i to ratou mau hoa faaroo. (Iakobo 5:14, 15) Hau atu â, o Iehova “tei faaroo i te pure” e te horoa mai i “te varua moˈa na te feia e ani atu ia ˈna.” (Salamo 65:2; Luka 11:13) E nehenehe taua varua ra e horoa mai i “te puai o te hau ê i to te taata nei” ia faaoromai tamau tatou e tae noa ˈtu i te taime e faaore roa ˈi te Faatereraa arii a te Atua i te mau fifi atoa. (Korinetia 2, 4:7) Aita anei tatou e mauruuru ra no taua mau faanahoraa atoa ra? E haapapuraa anaˈe te reira o to Iehova aumihi î i te here.

16. Eaha te haapapuraa rahi roa ˈˈe o to Iehova aumihi e eaha te titauhia ia haamanaˈo?

16 Te haapapuraa rahi roa ˈˈe o to Iehova aumihi, o to ˈna ïa horoaraa mai i ta ˈna Tamaiti here roa ˈˈe ei hoo. No to ˈna here rahi, ua rave Iehova i te haapaeraa rahi roa ˈˈe no te faaora ia tatou i te hara e te pohe. A haamanaˈo, e ô te reira no ǒ mai ia Iehova i te taata tataitahi. Ma te tano, ua tohu o Zekaria, te metua tane o Ioane Bapetizo, e riro tera ô ei haapapuraa faahiahia o “to te Atua . . . aumihi î i te here.”​—Luka 1:78.

I teihea taime eita Iehova e aumihi?

17-19. (1) E faaite noa anei Iehova i te aumihi î i te here i te taata atoa? A faataa. (2) Eaha te tumu i faaea ˈi Iehova i te aumihi i to ˈna nunaa?

17 E faaite noa anei Iehova i te aumihi î i te here i te taata atoa? Eita, te haapapu ra hoi te Bibilia eita Iehova e aumihi i te feia e tamau i te patoi i ta ˈna mau ture aveia tia. (Hebera 10:28) No te ite no te aha oia e na reira ˈi, e hiˈopoa faahou anaˈe i te hiˈoraa o te nunaa Iseraela.

18 Noa ˈtu e rave rahi taime ua faaora Iehova i te mau Iseraela i te rima o to ratou enemi, ua faaea oia i te na reira i muri mai. Ua tamau teie nunaa etaeta i te haamori i te idolo, ua tae roa ratou i te hopoi i tera mau idolo faufau i roto i te hiero o Iehova! (Ezekiela 5:11; 8:17, 18) Hau atu â, ua haamaau noa ratou i “te mau vea a te Atua mau, ua vahavaha i ta ˈna mau parau e ua faaooo i ta ˈna mau peropheta e tupu noa ˈtu te riri o Iehova i to ˈna nunaa e eita faahou e nehenehe e tauturu ia ratou.” (Paraleipomeno 2, 36:16) Ua ino roa to Iseraela i nia i te hoê faito aita e tumu faahou no te aumihi atu e ua faatupu ta ratou mau ohipa i te riri o Iehova. Eaha te faahopearaa?

19 Aita faahou e tumu e aumihi ai Iehova i to ˈna nunaa. Ua faaara ˈtu oia: “Eita vau e aumihi aore ra e oto noa ˈˈe aore ra e aroha hamani maitai ia ratou. Aita hoê mea e tapea ia ˈu ia haamou ia ratou.” (Ieremia 13:14) No reira Ierusalema e to ˈna hiero i haamouhia ˈi e ua hopoi-tîtî-hia te mau Iseraela i Babulonia. Auê te peapea ua tae roa te orure hau i te hoê faito eita faahou Iehova e nehenehe e aumihi atu!​—Oto o Ieremia 2:21.

20, 21. (1) Eaha te tupu ia tae i te mahana e faaea ˈi Iehova i te aumihi? (2) Eaha ta tatou e tauaparau i roto i te pene i muri nei?

20 Ua taui anei Iehova i teie mahana? Aita! Ma te aumihi, ua faaue oia i to ˈna mau Ite ia poro i “te parau apî oaoa o te Faatereraa arii” ati aˈe te fenua. (Mataio 24:14) E tauturu Iehova i te feia aau farii ia haapii i te parau mau. (Ohipa 16:14) Ua faataa râ o ˈna i te mahana e hope teie ohipa pororaa, e haamouhia teie ao ino e e faaorehia te mauiui atoa. No to ˈna aumihi e haa ˈi o ˈna ia moˈa to ˈna iˈoa e ia faaorahia ta ˈna mau tavini taiva ore. (Ezekiela 36:20-23) E faaore roa Iehova i te ino e e haamau oia i te hoê ao apî parau-tia. Te na ô ra Iehova no te feia ino: “Eita to ˈu mata e aroha ˈtu. Eita atoa vau e faaite i te aumihi. E faatae mai au i te mau faahopearaa o to ratou haerea i nia i to ratou iho upoo.”​—Ezekiela 9:10.

21 A tiai noa ˈi i tera taime, e aumihi â Iehova i te taata, tae noa ˈtu i te feia o teie nei ao ino. E nehenehe Iehova e aumihi i te taata hara o te tatarahapa mau a faaorehia ˈtu ai ta ˈna hara. I roto i te pene i muri nei, e tauaparau tatou no nia i te tahi mau faahohoˈaraa nehenehe mau o te tauturu mai ia taa i te aumihi rahi o Iehova a faaore ai oia i ta tatou hara.

a I roto i te Salamo 103:13, ua faaohipa-atoa-hia te taˈo rakama no te aroha hamani maitai, aore ra aumihi, o te hoê metua tane i ta ˈna mau tamarii.