Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 31

“A faafatata ˈtu i te Atua, e e faafatata mai oia” ia oe

“A faafatata ˈtu i te Atua, e e faafatata mai oia” ia oe

1-3. (1) Eaha te tahi huru taa ê mau e vai ra i roto i te taata? A horoa i te hiˈoraa. (2) Eaha te tupu ia faaite mai te hoê taata te here ra o ˈna ia tatou e eaha te uiraa faufaa e titauhia i te taata tataitahi ia ui?

 MEA au roa na te metua ia ite i ta ratou aiû ia ataata mai. Pinepine ratou i te faafatata roa ˈtu i te hohoˈa mata o te aiû a paraparau mǎrû atu ai ia ˈna. E hinaaro ratou e ite e nafea râ te aiû. E inaha, te ataata mai nei te aiû! Na roto i to ˈna mata ataata, te faaite ra te aiû i to ˈna here i to ˈna na metua.

2 E haamanaˈo mai te reira i te tahi huru taa ê mau i roto i te taata. E hinaaro iho â tatou e faaite i to tatou here i tei here mai ia tatou. Mai tera hoi tatou i te hamaniraahia. (Salamo 22:9) A paari noa mai ai, e haapii tatou eaha te tahi atu mau ravea no te faaite i to tatou here. Peneiaˈe, te haamanaˈo ra oe mea nafea to oe mau metua, fetii aore ra hoa i te faaiteraa mai i to ratou here ia oe. I roto i to oe aau, ua tupu mai te here e haamata ˈtura oe i te faaite atoa ia ratou i to oe here. A ite ai oe ua here Iehova ia oe, tera atoa anei te tupu i roto i to oe aau?

3 Te na ô ra te Bibilia: “Te here nei tatou, no te mea o ˈna na mua tei here mai ia tatou.” (Ioane 1, 4:19) I roto i te tuhaa 1 tae atu i te 3 o teie buka, ua haamanaˈohia ˈtu ua faaohipa te Atua ra o Iehova i to ˈna puai, to ˈna parau-tia e to ˈna paari no te tauturu ia tatou. E i roto i te tuhaa 4, ua ite mai tatou e rave rahi ohipa ta ˈna i rave no te faaite i to ˈna here i te huitaata e i te taata tataitahi. Teie atura ïa te uiraa e hiti mai, e tera te uiraa faufaa roa ˈˈe e titauhia i te taata tataitahi ia ui: E nafea vau ia faaite ua here mau vau ia Iehova?

Teie hoi te here i te Atua

4. Eaha te manaˈo o te taata no nia i te here i te Atua?

4 O Iehova te Tumu o te here, o ˈna ïa tei ite maitai e nehenehe te here e turai ia vetahi ê ia faatupu i te mau huru maitatai. No reira, noa ˈtu aita te rahiraa i hinaaro e faaroo ia ˈna, ua tamau Iehova i te tiaturi e nehenehe vetahi taata e here ia ˈna. E ua ite tatou e mirioni e e mirioni tei maiti i te na reira. Te mea peapea râ, mea hape ta te mau haapaoraa a teie nei ao piˈo i haapii no nia i te here i te Atua. Mea rahi te taata o te manaˈo nei e navai noa ia parau: “Te here ra vau i te Atua!” Parau mau, mai te hoê aiû, e haamata iho â tatou i te faaite i to tatou here ia ˈna na roto i ta tatou mau parau. Eita râ e navai noa ia na reira!

5. Eaha te here i te Atua e no te aha e ere i te mea teimaha?

5 Eaha ïa te here i te Atua? Te pahono ra ta ˈna Parau: “Teie hoi te here i te Atua, ia haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa.” E faaitehia ïa te here i te Atua na roto i te ohipa, oia hoi te auraroraa ia ˈna. Parau mau, aita te rahiraa e au ia parauhia e titauhia ia auraro i te tahi atu. No reira te irava e parau atoa ˈi: “E ere ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3) Te mau ture e te mau faaueraa a Iehova, no to tatou anaˈe ïa maitai, e ere no te faateimaha ia tatou. (Isaia 48:17, 18) Ua î te Parau a te Atua i te mau faaueraa tumu o te tauturu mai ia faafatata ˈtu ia ˈna. E hiˈopoa anaˈe e toru tuhaa e titauhia ia rave no te haapuai i to tatou here i te Atua: Te faarooraa e te paraparauraa ia Iehova, te haamoriraa ia ˈna e te peeraa i to ˈna hiˈoraa.

A faaroo e a paraparau ia Iehova

6-8. (1) E nafea tatou ia faaroo i te reo o Iehova i teie mahana? (2) E nafea ta tatou taioraa Bibilia e riro ai ei taime oaoa?

6 I te omuaraa o te pene 1, teie te manaˈo i tuuhia: “A feruri na te paraparau ra oe e te Atua Teitei roa ˈˈe.” Ua ite mai tatou ua paraparau Mose e te Atua. I teie tau, aita Iehova e faaohipa faahou ra i te melahi no te paraparau i te taata. Te vai ra râ ta Iehova ravea no te paraparau ia tatou i teie mahana. Mea nafea?

7 Ua ite tatou, “te mau Papai moˈa atoa, ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua.” (Timoteo 2, 3:16) E paraparau mai ïa Iehova ia tatou na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. E faaroo te mau tavini a Iehova i to ˈna reo ma te haapao i te faaitoitoraa a te papai salamo ia taio i ta ˈna Parau i “te po e te ao.” (Salamo 1:1, 2) E titauhia ïa ia tutava rahi, e hoona râ ta tatou mau tutavaraa. Mai ta tatou i ite mai i roto i te pene 18, ua riro te Bibilia ei rata faufaa no ǒ mai i to tatou Metua i te raˈi. Eiaha ïa ta tatou taioraa Bibilia ia riro ei mea teimaha, ei taime oaoa râ. E nafea tatou e na reira ˈi?

8 A taio ai i te tahi faatiaraa i roto i te Bibilia, a feruri eaha te tupu ra i roto i te oraraa o te taata e faahitihia ra. A feruri eaha te huru o teie taata, eaha to ˈna tupuraa e eaha te tumu e haa ˈi o ˈna mai tera. I muri mai, a feruri maite i ta oe i taio. Teie te tahi mau uiraa o te tauturu atu: Eaha ta teie aamu e haapii mai ra no nia ia Iehova? Eaha te huru maitai ta ˈna i faaite? Eaha te haapiiraa ta Iehova e hinaaro ra e horoa mai e e nafea vau ia faaohipa i te reira? A taio, a feruri maite e a faaohipa. I reira oe e ite ai mea ora te Parau a te Atua!​—Salamo 77:12; Iakobo 1:23-25.

9. O vai “te tavini haapao maitai e te paari” e eaha te tumu e faaroo maitai ai tatou i taua “tavini” ra?

9 E paraparau atoa mai Iehova na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” Mai ta Iesu i tohu, i te anotau hopea, e faatoroahia te hoê pǔpǔ iti taeae faatavaihia no te horoa i te “maa i te taime tano.” (Mataio 24:45-47) Ia taio tatou i te mau papai o te tauturu mai ia taa i te Bibilia e ia haere tatou i te mau putuputuraa e tairururaa Kerisetiano, te amu ra ïa tatou i te maa pae varua a te tavini haapao maitai e te paari. I te mea na te Mesia i faatoroa i tera tavini, te na ô mai ra Iesu: “A faaroo maitai.” (Luka 8:18) Eaha te tumu e na reira ˈi tatou? No te mea tera te tahi o te mau ravea ta Iehova e faaohipa no te paraparau mai ia tatou.

10-12. (1) No te aha e ô faahiahia roa te pure no ǒ mai ia Iehova? (2) E nafea tatou ia pure ia ˈna e eaha te haapapu ra mea faufaa ta tatou mau pure no Iehova?

10 E tatou, e nehenehe anei tatou e paraparau ia Iehova? A feruri na te hinaaro ra oe e farerei i te tia mana rahi roa ˈˈe o to oe fenua no te paraparau no nia i te hoê ohipa e haapeapea ra ia oe. I to oe manaˈo, e farii anei oia ia paraparau oe ia ˈna? I te tahi taime, mea atâta ia tamata i te na reira! I te tau o Esetera e o Moredekai, mai te peu aita te arii no Peresia i titau mai ia oe, e nehenehe oe e haapohehia ia tamata oe i te paraparau ia ˈna. (Esetera 4:10, 11) Ia faaauhia i te Arii hau ê e Fatu ra o Iehova, e au te tia mana puai roa ˈˈe i nia i te fenua i “te vivi”! (Isaia 40:22) E taiâ anei râ tatou i te paraparau ia Iehova? Eiaha roa ˈtu!

11 E oaoa Iehova ia paraparau tatou ia ˈna. No reira o ˈna e ani mai ai ia pure ia ˈna. E ravea ohie roa, e te faufaa atoa râ! E nehenehe atoa te hoê tamarii apî roa e pure ia Iehova ma te faaroo papu na roto i te iˈoa o Iesu. (Ioane 14:6; Hebera 11:6) Maoti atoa râ te pure e nehenehe ai tatou e faaite i te mea e vai ra i roto i te hohonuraa o to tatou aau, noa ˈtu mea mauiui e noa ˈtu aita tatou i ite e nafea ia faataa i te reira. (Roma 8:26) Aita e faufaa ia faahiti i te mau parau faahiahia roa aore ra ia paraparau rahi. (Mataio 6:7, 8) Aita râ Iehova i taotia i te taime aore ra te rahiraa taime e paraparau ai tatou ia ˈna. Te faaitoito mai ra ta ˈna Parau: “A tamau i te pure.”​—Tesalonia 1, 5:17.

12 A haamanaˈo o Iehova anaˈe te “faaroo i te pure” e e faaroo oia ma te aumauiui mau. (Salamo 65:2) Mea teimaha anei no ˈna ia faaroo i te pure a ta ˈna mau tavini haapao maitai? E ere, e oaoa roa oia i te faaroo ia ratou. Ia au i ta ˈna Parau, ua riro ta ratou pure “mai te mea noˈanoˈa” o te tamǎrû ia Iehova. (Salamo 141:2; Apokalupo 5:8; 8:4) E ere anei i te mea mahanahana ia ite mea au roa na Iehova e faaroo i ta tatou mau pure haavare ore? No reira, eiaha e taiâ i te pure pinepine ia Iehova ma te haehaa i tera e tera mahana. A faaite pauroa ˈtu ia ˈna! (Salamo 62:8) A faaite i te mea e haapeapea ra e te faaoaoa ra ia oe, a haamauruuru e a arue i to oe Metua i te raˈi. E puai roa ïa to orua here i te tahi e te tahi!

A haamori ia Iehova

13, 14. Eaha te auraa ia haamori ia Iehova e no te aha mea tano ia haamori tatou ia ˈna?

13 Eaha te auraa ia haamori ia Iehova? O te faaiteraa ïa ia Iehova te here e te faatura ra tatou ia ˈna. Ia faaroo e ia paraparau tatou ia Iehova, e ere iho â ïa mai ta tatou e rave e te hoê hoa aore ra fetii. E titauhia hoi ia rave tatou i te ohipa o te faahanahana ia Iehova e e na reira tatou i roto i to tatou oraraa taatoa. Hau atu â, e haamori amui tatou ia Iehova e ta ˈna mau tavini taiva ore i te raˈi e i nia i te fenua. Ua ite orama te aposetolo Ioane i te hoê melahi tei horoa i teie faaueraa: “A haamori i te Atua tei hamani i te raˈi e te fenua e te miti e te mau pape pihaa.”​—Apokalupo 14:7.

14 Eaha te tumu e haamori ai tatou ia Iehova? A feruri na i ta tatou i haapii no nia ia ˈna: E Atua moˈa, puai, faaoromai, parau-tia, itoito, aroha hamani maitai, paari, haehaa, î i te here e te aumihi, haapao maitai e te maitai. Ua haapii tatou aita ˈtu mai ia Iehova o tei faaite i tera mau huru maitatai faahiahia mau. Ia feruri tatou mea nafea o ˈna i te faaiteraa i tera mau huru maitatai atoa, e taa ia tatou mea taa ê roa Iehova. “Mea teitei aˈe” o ˈna ia tatou nei. (Isaia 55:9) Aita e feaaraa, o Iehova to tatou Arii hau ê e mea tano iho â ïa ia haamori tatou ia ˈna! E nafea râ tatou ia haamori ia Iehova?

15. E nafea tatou ia haamori ia Iehova “ma te varua e te parau mau” e e nafea tatou e na reira ˈi i te mau putuputuraa?

15 Ua parau Iesu: “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna, ia haamori ïa ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24) No te haamori i te Atua “ma te varua,” mea titauhia ia arataihia tatou e to ˈna varua. No te haamori i te Atua ma “te parau mau,” mea titauhia ia fanaˈo tatou i te ite papu e vai ra i roto i ta ˈna Parau. E haamori tatou ia Iehova “ma te varua e te parau mau” ia putuputu tatou e to tatou mau taeae e tuahine. (Hebera 10:24, 25) E na reira atoa tatou ma te himene i te himene arueraa ia Iehova, ma te pure amui ia ˈna, ma te faaroo e ma te horoa i te pahonoraa i te putuputuraa.

Ua riro te mau putuputuraa ei taime oaoa no te haamori ia Iehova

16. Eaha hoê o te mau faaueraa rahi roa ˈˈe i horoahia i te mau Kerisetiano mau e no te aha tatou e auraro ai i te reira?

16 E haamori atoa tatou ia Iehova ia arue tatou ia ˈna i mua i te taata ma te faaite ia ratou o vai o ˈna. (Hebera 13:15) Oia mau, o te pororaa i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a Iehova hoê o te mau faaueraa rahi roa ˈˈe i horoahia i te mau Kerisetiano mau. (Mataio 24:14) E auraro tatou ma te aau tae no to tatou here ia Iehova. A feruri na i “te feia aita e tiaturi ra ia Iesu, ta te atua hoi o teie nei ao i haapoiri i te feruriraa” na roto i te mau parau haavare no nia i te Atua. Ei Ite no Iehova, aita anei tatou e hinaaro ra e faaite i te parau mau? (Korinetia 2, 4:4; Isaia 43:10-12) E ia feruri tatou i te mau huru maitatai o Iehova, aita anei tatou e hinaaro ra e faaite ia vetahi ê o vai o ˈna? Oia, e haamaitairaa mau ia tauturu ia vetahi ê ia ite e ia here atoa i to tatou Metua i te raˈi.

17. E nafea tatou ia farii Iehova i ta tatou haamoriraa e no te aha e titauhia ia haamori ia Iehova ma te hapa ore?

17 Ia farii râ Iehova i ta tatou haamoriraa, e hiˈo o ˈna mai te aha to tatou huru i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa. (Kolosa 3:23) Mai te peu ua farii iho â tatou ia ˈna mai to tatou Arii hau ê e Fatu, e tutava tatou i te rave i to ˈna hinaaro i roto i to tatou oraraa atoa: I roto i to tatou utuafare, i ta tatou ohipa, i to tatou huru i nia ia vetahi ê e tae noa ˈtu i te taime o tatou anaˈe. E tutava tatou i te haamori ia Iehova “ma te aau taatoa” e te hapa ore. (Paraleipomeno 1, 28:9) Ua taatoa anaˈe to tatou aau no Iehova, e haamori tatou ia ˈna ma te hapa ore, eita ïa tatou e tavini ia ˈna a rave huna noa ˈi i te hara. Ua here mau anaˈe tatou ia Iehova, eita tatou e haa ma te aau haavarevare. E haamori atoa tatou ia Iehova ma te aau taatoa no to tatou faatura, aore ra mǎtaˈu rahi, ia ˈna. Te faaite ra hoi te Bibilia, “te auhoaraa piri e o Iehova, no te feia ïa e mǎtaˈu ra ia ˈna.”​—Salamo 25:14.

A pee i to Iehova hiˈoraa

18, 19. E nehenehe anei tatou e pee i te haerea o Iehova noa ˈtu to tatou huru tia ore? A faataa.

18 I roto i teie buka, ua faataahia te pene hopea o te tuhaa tataitahi no te tauturu ia tatou ia ite e nafea ia “pee i te haerea o te Atua mai te tamarii herehia.” (Ephesia 5:1) Mea faufaa roa ia haamanaˈo noa ˈtu to tatou huru tia ore, e nehenehe mau tatou e pee i te huru tia roa o Iehova ia faaohipa oia i to ˈna puai, parau-tia, paari e to ˈna here. Na te aha e haapapu ra? A haamanaˈo i te tahi tuhaa faufaa o te auraa o te iˈoa Iehova: E riro o ˈna i ta ˈna e maiti i te riro no te faatupu i to ˈna hinaaro. Mea faahiahia, e ere anei?

19 Ua ite tatou ua hamanihia tatou ia au i to te Atua hohoˈa. (Genese 1:26) Mea taa ê ïa te taata i te tahi atu mau mea ora atoa i nia i te fenua. Ua horoa mai hoi Iehova i te hoê ô faufaa mau, te tiamâraa e maiti. Noa ˈtu to tatou huru tia ore e taotiaraa, e tiamâraa to tatou e maiti eaha te huru taata ta tatou e hinaaro e riro mai. Hau atu â, ia au i te tahi atu tuhaa o te auraa o te iˈoa Iehova, e nehenehe o ˈna e faariro i ta ˈna mau tavini i te titauhia ia riro ia tupu ta ˈna opuaraa. Te hinaaro ra anei oe e riro ei taata î i te here e te paari e ei taata parau-tia o te faaohipa i to ˈna puai ma te tano? E nehenehe oe e riro mai tera maoti te tauturu a te varua o Iehova! A feruri na ïa i te maitai rahi ta oe e nehenehe e rave!

20. Eaha te maitai rahi ta tatou e faatupu a pee ai i to Iehova huru?

20 E faaoaoa oe i te aau o to oe Metua i te raˈi. (Maseli 27:11) E “mauruuru roa” atoa Iehova no te mea ua tutava oe i te rave i te maraa ia oe. (Kolosa 1:9, 10) E a tamau ai i te faahotu i te mau huru maitatai o te Atua, e riro oe ei “maramarama” i roto i te hoê ao poiri tei ore i ite o vai mau na te Atua. (Mataio 5:1, 2, 14) Hau atu â, e tauturu oe i te taata ia ite i to Iehova mau huru faahiahia mau. Auê ïa haamaitairaa!

“A faafatata ˈtu i te Atua, e e faafatata mai oia” ia oe

A tamau i te faafatata noa ˈtu â ia Iehova

21, 22. Eaha ta te feia e here ia Iehova e tamau i te rave e a muri noa ˈtu?

21 Eita tatou e haapao i te Iakobo 4:8 i te hoê noa taime. E tamau râ tatou i te na reira a tavini noa ˈi ia Iehova ma te taiva ore. Eita roa ˈtu tatou e faaea i te faafatata noa ˈtu â ia Iehova. Oia mau, eita hoi tatou e faaea i te haapii no nia ia ˈna. Eiaha e manaˈo ua haapii mai teie buka i te mau mea atoa no nia ia Iehova. Ua hiˈopoa mai hoi tatou i te tahi noa mau tuhaa o ta te Bibilia e parau ra no nia i to tatou Atua! Hau atu â, aita te mau mea atoa no nia ia Iehova i faaitehia i roto i te Bibilia. Ua parau te aposetolo Ioane ahiri te mau mea atoa ta Iesu i rave i to ˈna taviniraa i te fenua nei i papai-pauroa-hia, “eita tera mau otaro papaihia e ô i te fenua nei.” (Ioane 21:25) Mai te peu ua na reirahia te parau no te Tamaiti, eaha ˈtu â ïa no te Metua!

22 E noa ˈtu e ora tatou e a muri noa ˈtu, eita tatou e faaea i te haapii no nia ia Iehova. (Koheleta 3:11) Parau mau, mea rahi atu â ta tatou e haapii no nia ia ˈna ia ora tatou hanere, tausani, mirioni e miria ˈtu matahiti te maoro. Noa ˈtu râ, te vai ra â te mau mea faahiahia ta tatou e haapii no nia ia Iehova e e oaoa tatou i te haapii atu â, hoê â hoi manaˈo to tatou e to te papai salamo tei himene: “Mea maitai . . . no ˈu ia faafatata ˈtu i te Atua.” (Salamo 73:28) Parau mau, te tiai ru nei tatou i te oraraa ta tatou e fanaˈo i roto i te paradaiso i nia i te fenua! Te mea faahiahia roa ˈˈe râ, e tamau tatou i te faafatata noa ˈtu â ia Iehova e a muri noa ˈtu!

23. Eaha te faaitoitohia ra ia oe ia rave?

23 A ite ai i to Iehova here ia oe, a here atoa ia ˈna “ma to oe aau atoa, ma to oe ora atoa, ma to oe manaˈo atoa e ma to oe puai atoa.” (Mareko 12:29, 30) Eiaha e taiva e eiaha e aueue. I te mau mahana atoa, i roto i te mea iti e te mea rahi, a rave noa i te faaotiraa o te tauturu ia oe ia piri noa ˈtu â i to oe Metua i te raˈi. E te mea faufaa roa ˈˈe, a faafatata noa ˈtu â ia Iehova ia faafatata noa mai oia ia oe e a muri noa ˈtu!