Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 28

Ximodo zanda gánnanu tupeʼ ndiʼ naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ

Ximodo zanda gánnanu tupeʼ ndiʼ naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ

NUU tiru raca nagana para laanu gánnanu tupeʼ ndiʼ naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ. Zándaca jñaaluʼ o bixhózeluʼ guni mandarcaʼ lii gúniluʼ xiixa, peru ti maestru o ti puliciá gabi lii guʼnuʼ gadxé de ni gúdxicabe lii. Pa gácaluʼ zacá, tuu ndiʼ riquiiñeʼ guzuubaluʼ stiidxaʼ yaʼ....

Lu capítulo 7 stiʼ libru riʼ bíʼndanu Efesios 6:1-3, textu riʼ zeeda ni lu Biblia. Ne laani cusiéneni xiñee naquiiñeʼ guzuubaʼ cani nahuiiniʼ ca stiidxaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Nani: «Baʼdu caʼ, lauzuuba stiidxa bixhoze tu ne jñaa tu, purti nga nga jneza guni ca xpinni Cristu». Ñee nannuʼ xi riníʼ guzuubacabe diidxaʼ «purtiʼ nga nga jneza guni ca xpinni Cristu» la?... Riníʼ ni naquiiñeʼ guzuubacabe diidxaʼ ora gusiidiʼ bixhózecabe ne jñaacabe laacabe gúnicabe ni na ley stiʼ Dios.

Peru nuu tuudxi binni huaniisi ni qué runi crecaʼ pa nuu Jiobá. Xi ñácaxa pa tobi de laacabe gabi ti hombrehuiiniʼ o ti dxaapahuiiniʼ gastiʼ naca guicaa copia lu ti examen o guicaa xiixa ndaaniʼ ti tienda sin quixe yaʼ. Ñee jneza nga guicaa baʼduʼ riʼ copia o cuanaʼ la?...

Bietenalaʼdxiʼ, rey Nabucodonosor que biʼniʼ mandar guzuxibi guiráʼ binni que xañee bidóʼ de oro ni bizaʼbe que. Peru Sadrac, Mesac, ne Abednego qué nuzuxíbidicaʼ. Ñee nannuʼ xiñee la?... Purtiʼ Biblia na Jiobá si nga naquiiñeʼ gaca adorar (Éxodo 20:3; Mateo 4:10).

Xi cayabi Pedru Caifás.

Guti si Jesús la? yenécabe ca apóstol que nezalú Sanedrín, laacabe nga ca juez jma risaca stiʼ ca judíu que. Xaíque stiʼ ca ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ni láʼ Caifás que guníʼ: «Ñee cadi biduʼnda ca du lú tu cadi usiidi ru tu stiidxa Jesús la? Yanna biaa xi ma biʼni tu. Ma bichá tu stiidxa be idubi naca Jerusalén». Xiñee qué nuzuubaʼ ca apóstol que stiidxaʼ Sanedrín que yaʼ.... Pedru guniʼbe pur stuudxi apóstol que ne rábibe Caifás: «Naquiiñe uzuʼba du stiidxa Dios que stiidxa binni» (Hechos 5:27-29).

Dxiqué, cani guca xaíque ndaaniʼ religión stiʼ ca judíu que nabé guca ni nacaʼ. Peru xquídxicabe biʼniʼ mandar Roma ni ne xaíque stiʼ, ni rábicabe César. Neca qué niná ca judíu que ñuni mandar César laacaʼ, peru gobiernu stiʼ Roma que bíʼnibe stale cosa galán para xquídxicaʼ. Ne ca gobiernu ni nuu yanna laaca rúnicaʼ stale cosa galán para binni xquídxicaʼ. Zanda gaʼbuʼ naa tuudxi de laacani la?...

Ca gobiernu ca ruzaʼcaʼ carretera para iquiiñenu, ne riguíxecabe puliciá ne bomberu para gapa laanu. Laaca ruuyacabe chuʼ scuela para cani nahuiiniʼ ca ne chuʼ doctor para guʼyaʼ binni ni maʼ nagola. Para gaca ca ndiʼ la? ca gobiernu ca riquiiñecaʼ stale bueltu. Ñee nannuʼ paraa rindeecabe ni la?... De ca binni xquídxicabe. Bueltu ni rudii binni gobiernu ca rábicabe ni impuestu.

Ca dxi stiʼ Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que stale judíu qué ninádicaʼ niguíxecaʼ impuestu gobiernu stiʼ Roma. Ti dxi, ca ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que gudíxecabe tuudxi hombre para guinabadiidxacaʼ Jesús xiixa ni uguu laa ra nagana. Gúdxicabe laabe: Gudxi laadu pa naquiiñeʼ quíxedu impuestu lu naʼ César o coʼ. Gucaláʼdxicabe niguítecabe laabe ne ni gunabadiidxacabe que. Pa gabi Jesús laacabe: «Ya, naquiiñeʼ quíxetu impuestu» la? stale judíu qué ziulaʼdxiʼ diʼ ni. Peru Jesús qué zanda diʼ gabi laacabe: «Coʼ, cadi naquiiñeʼ diʼ quíxetu impuestu», purtiʼ cadi jneza diʼ ni.

Yanna, xi biʼniʼ Jesús yaʼ. Gúdxibe laacaʼ: Laguluíʼ naa ti moneda. Ora biluíʼcabe laabe tobi la? gunabadiidxabe: «Tu cá lú ni. Para na caʼ: César. Oraque rabi be laacaʼ: Laudii César sti César, ne laudii Dios sti Dios» (Lucas 20:19-26).

Ximodo bicabi Jesús ora gucalaʼdxiʼ ca hombre riʼ niguítecaʼ laabe ne ni gunabadiidxacaʼ yaʼ.

Guirutiʼ tu ñanda nicabi laabe pur ni guniʼbe que. Pa César runi stale cosa pur binni la? jneza nga quíxecabe laabe ne bueltu ni maʼ bíʼnibe. Zacá bisihuinni Jesús naquiiñeʼ quíxenu impuestu lu naʼ gobiernu pur cani rudii laanu.

Nécapeʼ nahuiiniruluʼ para quíxeluʼ impuestu, nuu xiixa ni naquiiñeʼ gudiiluʼ gobiernu. Nannuʼ xi laani la?... Gúniluʼ ni na ley stibe. Biblia na: «Naquiiñe uzuuba irá binni stiidxa cani runi mandar ndaani xquidxi». Cani runi mandar ndaaniʼ guidxi nápacabe poder lu ti gobiernu. Nga runi Dios nga cayabi laanu gúninu ni na ley stiʼ gobiernu (Romanos 13:1, 2).

Zándaca nuu ti ley ni caníʼ cadi gusaʼbiʼ binni guixi lu neza. Naquiiñeʼ guzuubaluʼ diidxaʼ la?... Naquiiñeʼ, Dios na guʼnuʼ ni. Ñee laaca naquiiñeʼ guzuubaluʼ stiidxaʼ ca puliciá ca la?... Gobiernu nga riguixe ca puliciá ca para gápacaʼ binni. Pa guzuubaluʼ stiidxacabe la? zeeda gácani casi ora nuzuubaluʼ stiidxaʼ gobiernu.

Nga runi, pa chitiidiluʼ galaa neza ne ti puliciá gabi lii: «Guleza, cadi tiidiluʼ», xi gúniluʼ yaʼ.... Zadiʼdiʼ laagaluʼ purtiʼ si stuudxi cadiʼdiʼ la?... Naquiiñeʼ cuézaluʼ, neca lii si. Dios nga cayabi lii guzuubaluʼ diidxaʼ.

Zándaca chuʼ xiixa guendaridinde ladu raliʼdxuʼ ne gabi ti puliciá lii: «Cadi guireetu lu neza. Laguiaana ndaaniʼ yoo». Peru gunadiágaluʼ cayaca jma ridxi ne guiniʼluʼ xi cayaca. Ñee galán nga guireeluʼ para guʼyuʼ xi cayaca la?... Pa guireeluʼ, nouʼ cuzuubaluʼ stiidxaʼ «cani runi mandar ndaani xquidxi[luʼ]» la?...

Ndaaniʼ stale guidxi, ca gobiernu ca rucuicaʼ scuela ne riguíxecaʼ maestru. Raʼbuʼ riulaʼdxiʼ Dios guzuubaluʼ stiidxaʼ ca maestru ca la?... Guníʼ ique ndiʼ: gobiernu riguixe ca maestru ca para gusiidicaʼ, cásica riguíxebe puliciá para gapa binni. Nga runi pa guzúʼbanu stiidxaʼ ca puliciá o ca maestru ca zeeda gácani casi ora nuzúʼbanu stiidxaʼ gobiernu.

Xiñee naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ puliciá.

Yanna pa ti maestru cayabi lii guni adorarluʼ ti bidóʼ yaʼ. Xi gúniluʼ... Guionnaʼ hebreu que qué nuzuxíbidicaʼ xañee bidóʼ que, neca rey Nabucodonosor que biʼniʼ mandar ni. Rietenalaʼdxuʼ xiñee la?... Purtiʼ qué ninácabe nucheenécabe Dios.

Ti hombre bicaa historia, ni láʼ Will Durant, bicaabe qué ñuni ca primé binni yenanda Cristu que guiráʼ ni gudxi César laacaʼ, purtiʼ Jiobá si nga naquiiñeʼ gaca guiráʼ ni na. Nga runi, cadi guiaandaʼ lii, Jiobá si nga riquiiñeʼ guisaca lu xquendanabáninu.

Ruzúʼbanu stiidxaʼ gobiernu purtiʼ Dios nga na gúninu ni. Peru pa canábacabe laanu gúninu xiixa ni qué riulaʼdxiʼ Dios yaʼ. Xi guininu.... Guininu cásica gudxi ca apóstol que xaíque stiʼ ca ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que: «Naquiiñe uzuʼba du stiidxa Dios que stiidxa binni» (Hechos 5:29).

Biblia cusiidiʼ laanu gúninu ni na ca ley ni nuu. Gúʼndanu xi cá ndaaniʼ Mateo 5:41; Tito 3:1, ne 1 Pedro 2:12-14.