Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 29

Ñee riulaʼdxiʼ Dios guiráʼ saa la?

Ñee riulaʼdxiʼ Dios guiráʼ saa la?

Xiñee guyuulaʼdxiʼ Jiobá saa riʼ.

ÑEE riuláʼdxiluʼ cheluʼ saa la?... Zándaca gácani galanpeʼ. Raʼbuʼ riulaʼdxiʼ Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ ca chuunu saa la?... Laabe ne ca discípulo stibe guyécabe ti saa ra guca ti guendaxheelaʼ. Ne cumu Jiobá nga ti Dios nayecheʼ la? riuláʼdxibe gúʼyabe laanu guiéchenu ora maʼ ziuunu ti saa ni riuláʼdxibe modo raca (1 Timoteo 1:11; Juan 2:1-11).

Lu yaza 29 stiʼ libru riʼ rieeteʼ ximodo bixhaleʼ Jiobá nisadóʼ Xiñáʼ que para gudiʼdiʼ ca israelita que galaa de laani. Rietenaláʼdxiluʼ ni la?... Gudiʼdiʼ si ca binni que biindacaʼ ne biyaacaʼ, ne bidiicaʼ xquíxepeʼ Jiobá. Gúcani casi ti saa. Ca binni que nabé biéchecaʼ, ne nannadxíchinu laaca zaqueca guyuu Dios (Éxodo 15:1, 20, 21).

Biaʼ cuarenta iza despué, ca israelita que guyecaʼ sti saa roʼ. Ca binni biʼniʼ invitar laacabe chécabe que la? qué runi adorárdicaʼ Jiobá. Runi adorárcabe stuudxi dios gadxé ne ratanécabe binni ni cadi xheelacabe. Ñee raʼbuʼ jneza nga chécabe ti saa casi ngue la?... Jiobá qué ñulaʼdxiʼ diʼ ni, ne bininá laacabe pur laani (Números 25:1-9; 1 Corintios 10:8).

Biblia laaca caníʼ de chupa saa ni guca ora bisaacabe iza. Ñee tobi de laani nga ra bisaa Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que iza la?... Coʼ, guiropaʼ saa ca gúcani para binni ni qué runi ni na Jiobá. Tobi de laani guca dxi bisaa rey Herodes Antipas iza, laabe biʼniʼ mandarbe Galilea dxi bibani Jesús raqué.

Rey Herodes biʼniʼ stale cosa malu. Dede gúxhabe xheelaʼ bíʼchibe. Gunaa que láʼ Herodías. Ti xpinni Dios ni láʼ Juan ni Ruguunisa gúdxibe Herodes cadi jneza diʼ ni cayuni. Cumu qué ñulaʼdxiʼ Herodes ni gúdxibe laa que la? ngue runi bitaguyoo laabe (Lucas 3:19, 20).

Daguyoo Juan dxi bisaa Herodes iza. Laabe bíʼnibe ti saa roʼ, ne biʼniʼ invitarbe puru binni risaca. Guirácabe cayéchecabe, cayócabe ne cayéʼcabe. Mala guyuu xiiñiʼ Herodías biyaa para laacabe. Guizáʼ guyuuláʼdxicabe modo biyaabe que ne pur ngue rey que na gusigaʼdeʼ laabe xiixa ni guizáʼ risaca. Gúdxibe laa: «Unaba naa intiica acalaʼdxu ne zudiee ni lii. [...] Neca galaa de ra run[eʼ] mandar».

Xi guinábabe yaʼ. Bueltu la? Lari galán la? Ti palaciu para laasibe la? Laabe qué guidxélabe xi guiniʼbe, ngue runi guyebe ra nuu jñaabe Herodías, ne gunabadiidxabe laa: «Xi inaba laabe».

Cumu Herodías nabepeʼ nanalaʼdxiʼ Juan ni Ruguunisa la? ngue runi gúdxibe xiiñibe guinabaʼ ique Juan. Baʼdudxaapaʼ que guyé ra nuu rey que ne gúdxibe laa: «Racaladxe udiiu naa ique Juan Bautista ndaani ti bladu nagasi duʼ».

Rey Herodes nánnabe nachaʼhuiʼ Juan ne cadi nuube guutibe laa. Peru laabe maʼ guniʼbe zudiibe baʼdudxaapaʼ que ni guinabaʼ ne nabé guníʼ íquebe xi guiníʼ ca binni que pa qué gúnibe ni. Ngue runi, biseendabe ti soldadu chiugá yanni Juan, ne oraqueca beedané soldadu que ique Juan ndaaniʼ ti bladuʼ ne bidiibe ni baʼdudxaapaʼ que. Ne laa yeneni ra nuu jñaa (Marcos 6:17-29).

Sti saa ni rieeteʼ ndaaniʼ Biblia ra bisaacabe iza laaca cadi galán diʼ gúcani. Bíʼnicabe ni para rey stiʼ Egipto. Ora cayaca saa que la? rey que laaca biʼniʼ mandar ugácabe yanni ti hombre. Ne despué biʼniʼ mandarbe ugaandacabe laabe lu yaga para gó maniʼ (Génesis 40:19-22). Ñee raʼbuʼ guyuulaʼdxiʼ Dios guiropaʼ saa riʼ la?... Ñuláʼdxiluʼ ñuuluʼ ra guca cani la?...

Xi guca ora bisaa Herodes iza.

Nánnanu xi pur gucuá guiráʼ ni cá ndaaniʼ Biblia. Ne ndaaniʼ ni caníʼ de chupa si saa ni guca ora bisaacabe iza. Ne lu guiropaʼ ni guca cosa malu. Yanna pue, xi raʼbuʼ cusiidiʼ Dios laanu de ora gusaa binni iza yaʼ. Nouʼ riuláʼdxibe gúninu cani la?...

Dxandíʼ nga yanna qué rugádicabe yanni tuuxa ora gusaacabe iza. Peru cani guníʼ ique guni ni primé la? nga nga binni ni qué runi adorar Dios ni dxandíʼ dxandipeʼ. Ti libru caníʼ sicaríʼ de ca saa ni rieeteʼ ndaaniʼ Biblia: «Binni si ni ruchee [...] nga cani runi saa roʼ dxi gúlecaʼ» (The Catholic Encyclopedia). Ñee riuláʼdxinu gácanu casi laacabe la?...

Xi zanda guininu de Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que yaʼ. Ñee bíʼnibe xiixa saa ora bisaabe iza la?... Coʼ, Biblia na qué ñúnidibe. Nin ca primé discípulo stibe. Ñee nannuʼ xiñee gulí binni 25 stiʼ diciembre para guni dxi rusaa Jesús iza la?...

Gulícabe dxi ca purtiʼ casi na sti libru, «ca binni de Roma maca rúnicabe saa stiʼ Saturno dxi ca, ra rúnicabe dxi rusaa Gubidxa iza» (The World Book Encyclopedia). Ca diidxaʼ riʼ cusiene laanu maca rúnicabe gadxé saa nga dxi gulí ca binni ca para gúnicaʼ dxi rusaa Jesús iza.

Ñee nannuʼ xiñee qué ñale Jesús diciembre la?... Purtiʼ Biblia na gueelaʼ gúlebe que nuu tuudxi hombre cayapa dendxuʼ lu layú (Lucas 2:8-12). Qué zanda diʼ guireecabe lu beeu diciembre purtiʼ raca nananda ne riaba nisaguié.

Xiñee rábinu qué ñale Jesús 25 stiʼ diciembre.

Stale binni nanna qué rusaa Jesús iza dxi rúnicabe Navidad. Ne nánnacabe dxi ca maca runi binni ti saa ni qué riulaʼdxiʼ Dios. Peru neca zacá stale tu runi Navidad. Ne jma nga riuláʼdxicabe guiéchecabe lu ca saa ca que gánnacabe ximodo ruuyaʼ Jiobá cani. Peru cadi dxandíʼ riuláʼdxinu gusiéchenu Jiobá la?...

Nga runi, ora gúninu xiixa saa, naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuinu pa riulaʼdxiʼ Jiobá ni. Zanda gúninu ni intiica si dxi. Cadi naquiiñepeʼ cuézanu ganda xiixa dxi. Ora tiisi zanda gúninu ti guendaró nanixe para guidoʼno, ne chuʼnu nayecheʼ ti ratu. Ñee riuláʼdxiluʼ gúniluʼ zacá la?... Zanda guiníʼneluʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ para gacanecaʼ lii gúnitu ti saahuiiniʼ. Cadi dxandíʼ galán nga la?... Peru ante gúniluʼ ni la? naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuiluʼ gácani ti saa ni riulaʼdxiʼ Jiobá.

Ximodo zanda gánnanu ziulaʼdxiʼ Jiobá ca saa ni gúninu.

Laaca cayeeteʼ pabiáʼ naquiiñeʼ nga gúninu ni riulaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ ora ndaaniʼ Proverbios 12:2; Juan 8:29; Romanos 12:2, ne 1 Juan 3:22.