Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 41

Ca baʼduʼ ni rusiéchecaʼ Dios

Ca baʼduʼ ni rusiéchecaʼ Dios

TU BAʼDUʼ nga raʼbuʼ jma bisiecheʼ Jiobá yaʼ.... Xiiñibe, Jesús. Chiguininu de caadxi cosa ni biʼniʼ Jesús para bisiecheʼ Bixhoze ni nuu guibáʼ.

Ca binnilidxi Jesús que rizaacaʼ chonna gubidxa para chindacaʼ Jerusalén. Ndaaniʼ guidxi ca nuu ti yuʼduʼ guizáʼ sicarú stiʼ Jiobá, Jesús gudxi ni ralidxi Bixhozeʼ. Laabe ne binnilídxibe riécabe raqué guiráʼ iza para gúnicabe Pascua.

Lu tobi de ca biaje riʼ, Jesús maʼ napa doce iza, biluxe si Pascua que binnilídxibe bitópacaʼ sticaʼ ne bibiguétacaʼ. Ora gulezadxícabe ti lugar ra chigásicabe, málasi biiyacabe qué guinni Jesús lade stuudxi binnilídxicabe ne xhamígucabe. Oraqueca bibiguetaʼ María ne José Jerusalén para guyúbicaʼ Jesús. Paraa rábiluʼ bidxélacabe laabe yaʼ....

María ne José bidxélacabe laabe ndaaniʼ yuʼduʼ que. Raqué nuu Jesús cucaadiaga ca maestru que ne canabadiidxaʼ laacabe. Ne ora guinabadiidxacaʼ laabe xiixa la? nannadxíchibe xi guicábibe. Ca maestru que bidxagayaacaʼ pabiáʼ jneza ricábibe. Ñee rieʼnuʼ yanna xiñee biechené Dios Xiiñiʼ la?...

Ora bidxela María ne José Jesús la? oraqueruʼ guyuudxicaʼ. Peru laabe qué nidxíbidibe, purtiʼ nánnabe ra yuʼduʼ que nga ti lugar galán para chuʼbe. Ngue runi gunabadiidxabe laacaʼ: Ñee qué gánnatu naquiiñeʼ chuaa ralidxi Bixhozeʼ la? Jesús nannadxichi yuʼduʼ que nga lidxi Dios, ne guyuuláʼdxibe chuʼbe raqué.

Despué María ne José yenécabe Jesús Nazaret, guidxi ra nabézacabe. Ximodo raʼbuʼ guca Jesús ne bixhoze ne jñaa yaʼ.... Biblia na «bizuuba [ru]be stiidxa caʼ». Laabe bíʼnibe guiráʼ ni gúdxicaʼ laabe, neca ni gábicabe laabe que ti dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo ni, casi chicaabe nisa ra bizé (Lucas 2:41-52).

Ximodo bisiecheʼ Jesús Bixhoze dxi nahuiiniʼ.

Nga runi guníʼ ique ndiʼ: neca Jesús qué ñalené donda, ne jñaabe ne bixhózebe binni ruchee laacaʼ peru bizuubabe stiidxacaʼ. Ñee bisiecheʼ ni Jiobá la?... Bisiecheʼ ni pue, purtiʼ lu Stiidxabe cayábibe cani nahuiiniʼ ca: «Lauzuuba stiidxa bixhoze tu ne jñaa tu» (Efesios 6:1). Pa gácaluʼ casi Jesús ne guzuubaluʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ la? lii laaca zusiécheluʼ Dios.

Sti cosa ni zanda gúniluʼ para gusiécheluʼ Jiobá nga guiniʼluʼ de laabe. Nuu tu na cadi para cani nahuiiniʼ diʼ ni. Peru ora gucalaʼdxiʼ caadxi hombre nucueezacaʼ tuudxi baʼduʼ de ñúnicaʼ ni la? biiyaʼ xi gudxi Jesús laacabe: Qué huayuundatu lu Xquiʼchiʼ Dios ra cá: De ruaa ca baʼduʼ ca zaree diidxaʼ ni gusisaca Dios la? (Mateo 21:16). Nga runi guiráʼ tu gacalaʼdxiʼ, zanda guiniʼné sti binni de Jiobá ne pabiáʼ nacháʼhuibe. Pa gúninu ni la? ziechené Dios laanu.

Paraa rizíʼdinu stale de Dios para ganda guinínenu ni binni despué yaʼ.... Ralídxinu, ora gúʼndanu Biblia. Peru rizíʼdinu jma ra rié xquidxi Dios para gúʼndacaʼ Stiidxabe. Ximodo zanda gánnanu pa ti grupu de binni nga xquidxi Dios, ni dxandíʼ xpínnibe yaʼ....

Xi runi ca binni ca ra riecaʼ para guiziidicaʼ de Dios yaʼ. Dxandíʼ rusiidicabe ni na Biblia la? Ñee ruundacabe ne riénecabe ni la? Zacá nga modo gucaadiáganu Dios, cadi dxandíʼ la?... Ne racá jma nga riníʼcabe de ni na Dios, njaʼ.... Peru pa chuʼ xiixa grupu de binni guiníʼ cadi naquiiñepeʼ guibáninu casi modo rusiidiʼ Biblia yaʼ. Ñee niniʼluʼ nácacabe xquidxi Dios la?...

Laaca naquiiñeʼ guiníʼ íqueluʼ sti cosa. Biblia na ca xpinni Dios zácacabe ti guidxi ni chiné labe (Hechos 15:14). Cumu lá Dios nga Jiobá la? zanda guinabadiidxanu ca binni ni nacaʼ xpínnibe laacaʼ pa Dios stícabe láʼ Jiobá. Pa guiníʼcabe coʼ la? óraque zánnanu cadi xquidxi diʼ Dios laacabe. Cani nuu lade guidxi ca naquiiñeʼ guiníʼnecaʼ binni de Reinu stiʼ Dios. Naquiiñeʼ gusihuínnicabe nadxiicabe Jiobá ra gúnicabe ni cayuni mandarbe (1 Juan 5:3).

Pa runibiaʼluʼ tuuxa grupu de binni ni runi guiráʼ ndiʼ la? bidaaguʼ laacabe para guni adorarluʼ Dios. Bicaadiaga chaahuiʼ ni rieeteʼ ra riécabe ca ne bicabi ora guinabadiidxacabe. Zacá biʼniʼ Jesús ora guyuube ralidxi Dios. Pa guʼnuʼ zacá la? zusiécheluʼ Jiobá, cásica biʼniʼ Jesús.

Ñee rietenaláʼdxiluʼ de sti hombrehuiiniʼ ni bisiecheʼ Dios ni rieeteʼ ndaaniʼ Biblia la?... Ti ejemplu guizáʼ galán ni nápanu nga Timoteu. Bixhózebe qué ñuni cré diʼ Jiobá. Peru jñaabe Eunice ne jñaabídabe Loida biʼniʼ crecaʼ. Timoteu bicaadiaga laacabe, ne zaqué biziidiʼ de Jiobá.

Xi guyuulaʼdxiʼ Timoteu ñuni neca bixhózebe qué ñuni cré diʼ Jiobá.

Dxi maʼ biniisi Timoteu la? apóstol Pablu yeganna xquídxibe. Pablu biiyaʼ pabiáʼ racalaʼdxiʼ Timoteu guni ni na Jiobá, ngue runi biʼniʼ invitarbe laa chécabe ne gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios. Guiráʼ guidxi ra guyécabe guníʼnecabe binni de Reinu stiʼ Dios ne de Jesús (Hechos 16:1-5; 2 Timoteo 1:5; 3:14, 15).

Peru, ñee riníʼ Biblia de tuuxa dxaapahuiiniʼ ni bisiecheʼ Dios la?... Riníʼ pue. Guidúʼyanu xi guca ti dxaapahuiiniʼ de Israel. Ca dxi bibánibe que la? ca guidxi stiʼ Siria ne Israel nuudíndecaʼ. Ti dxi, ca binni de Siria gudindenécabe ca israelita ne gunaazecabe dxaapahuiiniʼ riʼ ne zinécabe laa. Biseendacabe laabe ralidxi Naamán, xaíque stiʼ ca soldadu que, ne bicaacabe laabe gúnibe dxiiñaʼ stiʼ xheelaʼ hombre riʼ.

Naamán huará de lepra, ne nin ti doctor qué ganda gusianda laabe. Peru dxaapahuiiniʼ israelita que nanna nuu ti xpinni Dios, ti ni riguixhená ni riníʼ xi chiguni Dios, para gusianda laabe. Naamán ne xheelaʼ qué runi adorárdicaʼ Jiobá. Ñee naquiiñeʼ gabi dxaapahuiiniʼ riʼ laacabe ni nanna la? Xi ñúniluʼ yaʼ....

Ximodo bisiecheʼ dxaapahuiiniʼ israelita riʼ Dios.

Dxaapahuiiniʼ que guníʼ: Pa Naamán niguuya ni riguixhená stiʼ Jiobá ni nuu Israel la? ñándabe de lepra ca. Naamán bicaadiaga laabe ne yeganna xpinni Dios riʼ. Ora bíʼnibe guiráʼ ni na ni riguixhená riʼ la? biándabe ne pur ngue laabe biʼniʼ adorarbe Dios ni dxandíʼ ca (2 Reyes 5:1-15).

Ñee ñuláʼdxiluʼ ñacaneluʼ tuuxa niziidiʼ de Jiobá ne de ni chiguni, casi biʼniʼ dxaapahuiiniʼ riʼ la?... Tu guiráʼ ndiʼ ñanda ñacaneluʼ yaʼ.... Zándaca ziuu binni guiníʼ ique cadi caquiiñecaʼ chuʼ tu gacané laacaʼ. Peru pa guiníʼneluʼ laacabe de cani galán runi Jiobá la? zándaca gucaadiágacabe lii. Ne gannadxíchicaluʼ zusiecheʼ ni Dios.

Lu stuudxi textu riʼ laaca cayacané ni ca baʼduʼ ca gúnicaʼ ni na Dios ne guendanayecheʼ: Salmo 122:1; 148:12, 13; Eclesiastés 12:1; 1 Timoteo 4:12, ne Hebreos 10:23-25.