Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 43

Tuu nga ca bíʼchinu ne bizáʼnanu

Tuu nga ca bíʼchinu ne bizáʼnanu

TI DXI la? Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que gunabadiidxaʼ: «Tuu nga jñaaʼ, ne tuu nga ca bicheʼ» (Mateo 12:48). Ñanda nicábiluʼ ni gunabadiidxabe riʼ la?... Zándaca nánnaluʼ María nga jñaa Jesús. Peru nánnaluʼ tu láʼ ca bíʼchibe la?... Ñee laaca gúpabe bizáʼnabe la?...

Biblia na ca biʼchiʼ Jesús biree lacaʼ Jacobo, José, Simón ne Judas. Ne laaca ruzeeteʼ ni gúpabe bizáʼnabe. Jesús nga baʼduʼ primé, ngue runi guiráʼ bíʼchibe jma nahuiinicaʼ que laabe (Mateo 13:55, 56; Lucas 1:34, 35).

Ñee guca ca biʼchiʼ Jesús discípulo stibe la?... Biblia na primé que «qué [ñ]uni cre ca laabe» (Juan 7:5). Peru despué, Jacobo ne Judas gúcacaʼ discípulo stibe ne dede bicaacaʼ chupa libru stiʼ Biblia. Nannuʼ gunáʼ la?... Carta stiʼ Santiago ne Judas.

Neca Biblia qué ruzeeteʼ lá ca bizaʼnaʼ Jesús, peru nánnanu gúpabe chupa bizáʼnabe. Ñee gúcacabe discípulo stibe la?... Biblia qué riníʼ diʼ, nga runi qué gánnadinu. Peru xiñee gunabadiidxaʼ Jesús tuu nga jñaa ne biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ yaʼ.... Guidúʼyanu xiñee.

Ante guiníʼ Jesús ca diidxaʼ ca la? laabe cusiidibe ca discípulo stibe, málasi biree tu gudxi laabe: «Rarica zuhuaa jñoouʼ ne ca biʼchi luʼ, caquiiñe ca lii». Ni guca riʼ biquiiñeʼ Jesús ni para gusiidiʼ laacabe xiixa nabé risaca. Ngue runi gunabadiidxabe: «Tuu nga jñaaʼ, ne tuu nga ca bicheʼ», óraque biluíʼnabe ca discípulo stibe, ne nabe: «Ca ndi nga jñaa ne bicheʼ».

Oraqueruʼ bisiénebe: «Purti irá tu guni ni na Bixhoze ni nuu ibáʼ, ca ngue nga biche ne bizana ne jñaaʼ» (Mateo 12:47-50). Ndiʼ rusihuinni pabiáʼ gunnaxhii Jesús ca discípulo stiʼ. Ne ca diidxaʼ riʼ bisiidibe naca ca discípulo stibe casi bíʼchibe, bizáʼnabe ne jñaabe.

Tuu nga na Jesús ca biʼchiʼ ne ca bizaʼnaʼ yaʼ.

Ora guca ndiʼ la? ca biʼchiʼ gulené Jesús, Jacobo, José, Simón ne Judas qué niníʼ íquecaʼ pa Xiiñiʼ Dios laabe. Qué ñuni crédicabe pa dxandíʼ ni gudxi ángel Gabriel que jñaacabe (Lucas 1:30-33). Zándaca pa dede biʼniʼ feúcabe Jesús. Tu runi zacá qué rusihuinni diʼ pa dxandíʼ bíchinu laa. Ñee runibiaʼluʼ tuuxa ni runi feu biʼchiʼ o bizaʼnaʼ la?...

Lu historia stiʼ Esaú ne Jacob rieeteʼ guizáʼ bidxiichiné Esaú biʼchiʼ dede guniʼbe: «Chiguuteʼ Jacob bicheʼ». Rebeca, jñaacabe la? guizáʼ bidxibi ne biseendabe Jacob zitu de raqué ti cadi guuti Esaú laa (Génesis 27:41-46). Peru gudiʼdiʼ si stale iza, Esaú bichaa modo laa ne gudiidxi biʼchiʼ ne bidiibe bixiduʼ laa (Génesis 33:4).

Despué Jacob gupa doce xiiñiʼ. Peru cani huaniisi que qué ñannaxhiidicaʼ José bíʼchicaʼ ni jma nahuiiniʼ. Bidxiichinécabe laabe purtiʼ laabe nga ni jma gunnaxhii bixhózecabe. Ngue runi bitoocabe laabe lu tuudxi hombre ni rizíʼ esclavu ni zeecaʼ Egipto, ne óraque gúdxicabe bixhózecabe biiti ti maniʼ duxhuʼ laabe (Génesis 37:23-36). Ñee raʼbuʼ galán nga ni bíʼnicabe ca la?...

Gudiʼdiʼ si jma iza, ca biʼchiʼ José gucaná ladxidoʼcaʼ pur ni bíʼnicaʼ, ne laabe biʼniʼ perdonarbe laacaʼ. Ruuyuʼ ximodo guca José casi Jesús la?... Ora guyuu Jesús lu guendanagana la? ca discípulo stibe bixooñecaʼ, ne Pedru dede guníʼ qué runibiáʼ laabe. Peru cásica José, Jesús biʼniʼ perdonar guirácabe.

Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ Caín Abel.

Laaca rizíʼdinu xiixa de ni guca xhupa hombrehuiiniʼ ni guca bíʼchicaʼ: Abel ne Caín. Dios biiyaʼ ladxidóʼ Caín ne gúnnabe cadi nadxii diʼ biʼchiʼ, para gúdxibe laa guchaa modo naca. Pa dxandíʼ ñannaxhii Caín Dios la? ñúnibe ni na. Peru cadi nadxiidibe laa. Ti dxi, Caín gúdxibe bíʼchibe: «Chuu ra ñaa». Abel yené laabe, ne ora guyuucabe laasicabe raqué la? Caín bidii ti golpe guizáʼ nadipaʼ Abel dede guti (Génesis 4:2-8).

Biblia na rusiidiʼ ni guca riʼ laanu xiixa nabé risaca. Nannuʼ xi laani la?... «Nga nga ni bina diaga tu dede dxi bizulú bini cre tu: naquiiñe gannaxhii saa nu. Cadi gaca nu casi Caín, purti laa xpinni binidxaba laa». Nga runi, naquiiñeʼ gannaxhiinu ca bíʼchinu ne bizáʼnanu. Cadi gácanu casi Caín (1 Juan 3:11, 12).

Xiñee cadi gácanu casi Caín yaʼ.... Purtiʼ Biblia na «xpinni binidxaba laa». Cumu Caín biʼniʼ casi biʼniʼ Binidxabaʼ la? nga runi casi ora ñaca xiiñibe Caín.

Ñee rieʼnuʼ xiñee nga riquiiñeʼ gannaxhiiluʼ ca bíʼchiluʼ ne ca bizáʼnaluʼ la?... Pa qué gúniluʼ ni, tuu ndiʼ cani zinándaluʼ yaʼ.... Ca xiiñiʼ Binidxabaʼ. Ne lii qué racalaʼdxuʼ gacuʼ casi laacabe, njaʼ.... Yanna, ximodo zanda gusihuínniluʼ racaláʼdxiluʼ gácaluʼ xiiñiʼ Dios yaʼ.... Ra gannaxhiiluʼ ca bíʼchiluʼ ne ca bizáʼnaluʼ.

Peru, xii nga guendarannaxhii yaʼ.... Nga nga ni runi sentirnu ndaaniʼ ladxidoʼno, ne rucaani laanu gúninu ni galán sti binni. Rusihuínninu ni ora nadxiinu stuudxi ne rúninu ni galán para laacabe. Yanna, tuu ndiʼ ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu ni riquiiñeʼ gannaxhiinu yaʼ.... Bietenalaʼdxiʼ, Jesús na nga nga guiráʼ cani zinanda laabe.

Ximodo zanda gusihuínniluʼ nadxiiluʼ bíʼchiluʼ.

Xiñee riquiiñeʼ gannaxhiinu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu ni zinanda Cristu yaʼ.... Biblia na: «Pa qué zanda ganaxhii be [bíʼchibe], nin ne ruuya be laa la? ximodo zanda ganaxhii be Dios qué ruuya be laa yaʼ» (1 Juan 4:20). Nga runi cadi gannaxhiinu chupa chonna si de laacabe, sínuque de guirácabe. Jesús guníʼ: «Pa ganaxhii saa tu zacá la? zanna binni xpinne laatu» (Juan 13:35). Ñee nadxiiluʼ guiráʼ bíʼchiluʼ ne bizáʼnaluʼ la?... Bietenalaʼdxiʼ, pa cadi nadxiiluʼ laacabe la? laaca cadi nadxiiluʼ Dios.

Ximodo zanda gusihuínninu dxandíʼ nadxiinu laacabe yaʼ.... Pa dxandíʼ ni la? qué zacaadinu sti neza para cadi guinínenu laacabe, sínuque zácanu nachaʼhuiʼ ne guirácabe, ziúʼnenu laacabe galán guiráʼ ora ne zudiʼnu laacabe ni nápanu. Ne pa gápacabe xiixa guendanagana la? zacanenu laacabe, purtiʼ dxandíʼ nácanu ti familia naroʼbaʼ.

Xi zusihuínninu pa nadxiinu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu de guidubi ladxidoʼno yaʼ.... Zusihuínninu nácanu discípulo stiʼ Jesús, Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ que. Cadi dxandíʼ racaláʼdxinu gácanu ni la?...

Ndaaniʼ Gálatas 6:10 ne 1 Juan 4:8, 21 laaca cayabi laanu naquiiñeʼ gannaxhiinu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu ni zinanda Cristu. Xiñee qué guxháleluʼ Biblia ne gúʼndaluʼ ca textu ca.