Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE HOÊ

Eaha te parau mau no nia i te Atua?

Eaha te parau mau no nia i te Atua?
  • Te tapitapi mau ra anei te Atua ia outou?

  • Mai te aha te huru o te Atua? E i‘oa anei to ’na?

  • E nehenehe anei e haafatata ’tu i te Atua?

1, 2. No te aha e pinepine e mea maitai ai ia ui i te uiraa?

UA TAPAO ê na anei outou e nafea te mau tamarii e ui ai i te uiraa? E mea rahi o te haamata i te ui i to ratou iho â iteraa i te paraparau. Ma te mata araara e te anaanatae, e hi‘o ratou ia outou a ui atu ai: No te aha e mea ninamu ai te ra‘i? Mea nafea te hamaniraahia te mau fetia? Na vai i haapii i te mau manu ia himene? E tutava paha outou i te pahono, e ere noa râ i te mea ohie. Noa ’tu e e horoa outou i te pahonoraa maitai roa ’‘e, e hiti mai te tahi atu uiraa: No te aha?

2 E ere o te tamarii ana‘e te ui. E ui noa tatou a paari mai ai tatou. E na reira tatou no te ite i to tatou e‘a, no te ite eaha te mau fifi atâta e mea tia ia ape tatou, aore ra no te haamâha i to tatou hinaaro e ite i te tahi mea. E au ra râ e mea rahi o te faaea ra i te ui, i te mau uiraa faufaa roa ’‘e iho â râ. Te faaea ra hoi ratou i te imi i te pahonoraa.

3. No te aha e rave rahi e faaea ’i i te imi i te pahonoraa o te mau uiraa faufaa roa ’‘e?

3 A feruri na i te uiraa i te api matamua o teie buka, te mau uiraa i te omuaraa, aore ra i te haamataraa o teie pene. Tera vetahi o te mau uiraa faufaa roa ’‘e e nehenehe outou e ui. E mea rahi râ tei faaea i te imi i te pahonoraa. No te aha? E pahonoraa anei ta te Bibilia? Te mana‘o nei vetahi e mea fifi roa ia taa i ta ’na mau pahonoraa. Te haapeapea nei te tahi atu a‘unei e tupu ai te haama aore ra te huru ê ia ui ratou. E e faaoti paha vetahi e mea maitai a‘e e vaiiho i tera mau uiraa na te mau aratai haapaoraa e te mau orometua haapii. E o outou?

4, 5. Eaha te tahi o te mau uiraa faufaa roa ’‘e e nehenehe tatou e ui i roto i te oraraa, e no te aha e mea maitai ai ia imi i te pahonoraa?

4 E mea au roa paha na outou e ite i te pahonoraa o te mau uiraa faufaa o te oraraa. Eita e ore e e ui outou i te tahi taime: ‘Eaha te tumu o te oraraa? Tera noa anei te oraraa? Mai te aha mau â te huru o te Atua?’ E mea maitai ia ui i tera mau uiraa, e e mea faufaa ia ore outou e faaea i te imi i te mau pahonoraa papu e te au. Ua na ô te orometua haapii tuiroo ra o Iesu Mesia e: “E [tamau i te] ani, e horoahia mai ta outou, e [tamau i te] imi, e itea ïa ia outou; e patoto [tamau] atu, e iritihia mai te opani ia outou.”—Mataio 7:7; Traduction du monde nouveau.

5 Ia “tamau” outou “i te imi” i te pahonoraa o te mau uiraa faufaa, e ite outou e e hoona roa te reira. (Maseli 2:1-5) Noa ’tu eaha ta vera ma i parau ia outou, te vai ra te pahonoraa, e e nehenehe outou e ite atu—i roto i te Bibilia. E ere te mau pahonoraa i te mea paari roa no te taa. Te mea faahiahia ’tu â râ, e horoa mai te reira i te tiaturiraa e te oaoa. E e nehenehe te reira e tauturu ia outou ia fana‘o i te hoê oraraa oaoa i teie nei â. Na mua, e hi‘opoa mai tatou i te hoê uiraa tei faahoruhoru e rave rahi taata.

E MEA TAPITAPI ORE ANEI TE ATUA E TE AAU ETAETA?

6. No te aha e rave rahi e mana‘o ai e aita te Atua e tapitapi ra i te mauiui o te taata?

6 E mea rahi te taata e mana‘o ra e te pahonoraa o taua uiraa ra, e e ïa. Te na ô ra ratou e, ‘Ahiri te tapitapi maira te Atua, eita anei te ao e riro ei ao taa ê roa?’ Ia hi‘o tatou e ati a‘e ia tatou, ua î te ao i te tama‘i, te riri, e te ati. E tatou te taata nei, te ma‘ihia nei ïa, te mauiui nei, e te pohe nei tei herehia. No reira e rave rahi e na ô ai e, ‘Ahiri te tapitapi ra te Atua ia tatou e to tatou mau fifi, eita anei oia e arai i teie mau tupuraa?’

7. (a) E nafea te mau orometua haapii faaroo e turai ai e rave rahi ia mana‘o e e aau etaeta to te Atua? (b) Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra no nia i te mau ati ta tatou e faaruru?

7 Te mea ino roa ’tu râ, e turai te mau orometua haapii faaroo i te taata ia mana‘o e e aau etaeta to te Atua. E nafea hoi? Ia tupu te ati, e parau ratou e o te hinaaro ïa o te Atua. Oia mau, te pari ra tera mau orometua haapii e o te Atua te tumu. Tera anei te parau mau no nia i te Atua? Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? Te pahono ra te Iakobo 1:13 e: “Eiaha roa ei taata haavarehia e parau e, Ua haavarehia vau e te Atua, e ore roa hoi te Atua e vare i te ino, e ore roa hoi oia e haavare i te taata.” No reira, e ere roa ’tu o te Atua te tumu o te ino ta outou e ite ra i roto i te ao e haaati ra ia outou. (A taio i te Ioba 34:10-12.) Parau mau, te faatia ra oia i te mau mea ino ia tupu. E taa-ê-raa rahi râ to rotopu i te faatiaraa i te tahi mea ia tupu e te faatupuraa i te reira.

8, 9. (a) E nafea outou e nehenehe ai e faataa i te taa-ê-raa i rotopu i te faatiaraa i te ino e te faatupuraa i te reira? (b) No te aha eita ’i e tano ia faahapa i te faaotiraa a te Atua e faatia i te taata ia pee i te haerea ino?

8 Ei hi‘oraa, a mana‘o na i te hoê metua tane î i te here e te paari e tamaiti paari ta ’na e ora noa ra i te fare. A riro ai te tamaiti ei orure hau e a faaoti ai oia e faarue i te fare, eita to ’na metua tane e tapea ia ’na. E ora te tamaiti i te hoê oraraa ino e e fifihia oia. O te metua tane anei te tumu o te mau fifi o ta ’na tamaiti? Eita. (Luka 15:11-13) Oia atoa no te Atua, aita oia i tapea i te taata i to ratou maitiraa i te pee i te haerea ino, e ere râ o ’na te tumu o te mau fifi i tupu mai. Papu maitai ïa e eita e tano ia parau e o te Atua te tumu o te mau fifi atoa o te huitaata.

9 E tumu papu maitai ta te Atua e faatia ’i oia i te taata ia pee i te haerea ino. Ei Atua poiete puai e te paari, aita oia e faahepohia ra ia faataa mai eaha taua mau tumu ra. No to ’na râ aroha, te faataa maira oia. E ite atu â outou i taua mau tumu ra i roto i te pene 11. Ia papu noa râ ia tatou e e ere o te Atua te tumu o te mau fifi ta tatou e faaruru nei. Area râ, te horoa maira oia i te tiaturiraa hoê roa e matara ’i te reira!—Isaia 33:2.

10. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e faaore te Atua i te mau faahopearaa atoa o te ino?

10 Hau atu â, e mea mo‘a te Atua. (Isaia 6:3) Te auraa ïa e mea viivii ore oia e te mâ. Aita hoê a‘e ino i roto ia ’na. E nehenehe ïa tatou e tiaturi roa ia ’na, eiaha râ i te taata o te pi‘o i te tahi taime. Tae noa ’tu te taata mana haavare ore roa ’‘e, e pinepine aita to ’na e puai no te faaore i te ino ta te feia parau-tia ore e rave ra. Area te Atua, e mea puai hope ïa. E nehenehe ta ’na e faaore i te mau faahopearaa atoa o te ino i nia i te taata e e na reira oia. Ia haa mai te Atua, no te faaore roa ïa i te ino!—A taio i te Salamo 37:9-11.

EAHA TO TE ATUA MANA‘O I TE MAU PARAU-TIA ORE TA TATOU E FAARURU NEI?

11. (a) Eaha to te Atua mana‘o i te parau-tia ore? (b) Eaha to te Atua mana‘o i to outou mauiui?

11 A tiai ai râ, eaha to te Atua mana‘o i te mau mea e tupu nei i roto i te ao e i roto i to outou oraraa? Na mua roa, te haapii ra te Bibilia e “e mea au” na te Atua “te parau-tia.” (Salamo 37:28) Te tapitapi roa nei ïa oia i te mea maitai e te mea ino. E mea riri na ’na te mau huru parau-tia ore atoa. Te parau ra te Bibilia e ua “ooo roa” te “aau” o te Atua a î ai te ao i te ino i mutaa ihora. (Genese 6:5, 6) Aita te Atua i taui. (Malaki 3:6) E mea riri noa na ’na ia ite oia i te mauiui e tupu ra i te ao atoa nei. E mea riri na te Atua ia ite oia i te taata ia mauiui. “Te tiai mai[ra] [oia] ia outou,” ta te Bibilia ïa e parau ra.—A taio i te Petero 1, 5:7.

Te haapii ra te Bibilia e o Iehova te Atua poiete î i te here o te ao taatoa

12, 13. (a) No te aha e huru maitatai to tatou mai te aroha, e eaha te ohiparaa a te aroha i nia i ta tatou hi‘oraa i te ao? (b) No te aha e nehenehe ai e papu ia outou e e rave iho â te Atua i te tahi mea no nia i te mau fifi o te ao?

12 E nafea e papu ai ia tatou e mea riri na te Atua ia ite oia i te mauiui? Teie te tahi atu haapapuraa. Te haapii ra te Bibilia e ua hamanihia te taata ma te huru o te Atua. (Genese 1:26) No reira, e huru maitatai to tatou no te mea e huru maitatai to te Atua. Ei hi‘oraa, e peapea anei outou ia ite outou i te taata hapa ore e mauiui ra? Mai te peu e te tapitapi ra outou i tera mau parau-tia ore, ia papu ia outou e mea rahi atu â to te Atua tapitapi i te reira.

13 Hoê o te mau mea maitai roa ’‘e no nia i te taata, to tatou ïa ite i te aroha. Te faahoho‘a atoa ra te reira i te Atua. Te haapii ra te Bibilia e “e aroha . . . te Atua.” (Ioane 1, 4:8) E aroha tatou no te mea e aroha te Atua. E turai anei te aroha ia outou ia faaore i te mauiui e te parau-tia ore ta outou e ite ra i roto i te ao? Ahiri e mana to outou no te faaore atu, e na reira anei outou? Papu maitai e e. E nehenehe e papu atoa ia outou e e faaore te Atua i te mauiui e te parau-tia ore. E ere te mau parau fafau i faahitihia i te omuaraa o teie buka i te moemoeâ noa aore ra i te tiaturiraa faufaa ore. E tupu iho â ta te Atua mau parau fafau! No te faatupu râ i te faaroo i te reira, e mea tia ia ite atu â outou i te Atua tei fafau i taua mau parau ra.

TE HINAARO RA TE ATUA IA ITE OUTOU O VAI O ’NA

Ia hinaaro outou ia matau te hoê taata ia outou, eita anei outou e faahiti i to outou i‘oa? Te faaite maira te Atua i to ’na i‘oa i roto i te Bibilia

14. O vai te i‘oa o te Atua, e no te aha e mea maitai ai ia faaohipa tatou i te reira?

14 Ia hinaaro outou ia matau te hoê taata ia outou, eaha ta outou e rave? Eita anei outou e faaite atu i to outou i‘oa? E i‘oa anei to te Atua? E mea rahi te haapaoraa e pahono e o te “Atua” ïa aore ra te “Fatu,” e ere râ i te i‘oa teie. E tiaraa i‘oa noa mai na tiaraa i‘oa “arii” e “peretiteni.” Te haapii ra te Bibilia e mea rahi to te Atua tiaraa i‘oa. Te vai atoa ra te “Atua” e te “Fatu.” Te haapii atoa ra râ te Bibilia e e i‘oa to te Atua: o Iehova. Te na ô ra te Salamo 83:18 e: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe i‘oa, e o oe ana‘e tei Teitei i te fenua atoa nei.” Mai te peu e aita taua i‘oa ra i roto i ta outou Bibilia, a hi‘o i te tuhaa hau “Te i‘oa o te Atua—Faaohiparaa e auraa” no te ite no te aha. Te parau mau, e itehia te i‘oa o te Atua e mau tausani taime i roto i te mau parau papai Bibilia tahito. No reira, te hinaaro ra Iehova ia ite outou i to ’na i‘oa e ia faaohipa i te reira. E nehenehe e parau e te faaohipa nei oia i te Bibilia no te faaite atu o vai o ’na.

15. Eaha ta te i‘oa Iehova e faaite ra no nia ia ’na?

15 Ua horoa te Atua no ’na i te hoê i‘oa auraa rahi. Te faaite ra to ’na i‘oa ra o Iehova e e nehenehe ta ’na e faatupu i te mau parau atoa ta ’na e fafau e te mau opuaraa atoa ta ’na e mana‘o. * E i‘oa otahi mau â to te Atua. No ’na ana‘e tera i‘oa. E mea rahi te tuhaa e mea otahi o Iehova. E nafea?

16, 17. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii no nia ia Iehova na roto i teie na tiaraa i‘oa: (a) te “Mana hope”? (b) “Arii mure ore”? (c) “Atua poiete”?

16 Ua ite mai tatou i ta te Salamo 83:18 i parau no Iehova: “O oe ana‘e tei Teitei i te fenua atoa nei.” O Iehova ana‘e atoa tei parauhia te “Mana hope.” Te na ô ra te Apokalupo 15:3 e: “E ohipa rahi e te faahiahia ta oe, e te Fatu ra, e te Atua Mana hope ra e; e haerea tia e te parau mau ta oe, e te Arii [“mure ore,” MN].” Te haapii maira te tiaraa i‘oa te “Mana hope” e o Iehova te mea puai roa ’‘e. E mana faito ore to ’na; e mana hau ê. E te haamana‘o maira te tiaraa i‘oa “Arii mure ore” e mea otahi o Iehova i roto i te tahi atu auraa. O ’na ana‘e tei vai noa na. Te na ô ra te Salamo 90:2 e: “Te vai ra oe, e te Atua, mai tahito mai â e a muri noa ’tu!” E faatupu teie mana‘o i te mǎta‘u faatura, e ere anei?

17 E mea otahi atoa o Iehova, inaha o ’na ana‘e te Atua poiete. Te na ô nei te Apokalupo 4:11 e: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu, e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ’i ratou.” Te mau mea atoa ta outou e nehenehe e mana‘o—mai te mau mea ora varua itea ore i nia i te ra‘i, te mau fetia e anapa ra i te rui, te maa e hotu ra i nia i te tumu raau e te i‘a e au ra na te moana e te tahora—te vai mau nei ïa no te mea o Iehova te Atua poiete!

E NEHENEHE ANEI OUTOU E HAAFATATA ’TU IA IEHOVA?

18. No te aha vetahi e mana‘o ai e eita roa ’tu ratou e nehenehe e haafatata ’tu i te Atua, eaha râ ta te Bibilia e haapii ra?

18 E taiâ rii vetahi ia taio ratou i to Iehova mau huru maitatai o te faatupu i te mǎta‘u faatura. E taiâ ratou e e mea teitei roa ino te Atua no ratou, eita roa ’tu ratou e nehenehe e haafatata ’tu ia ’na aore ra e ere ratou i te mea faufaa no taua Atua teitei ra. E mana‘o tano anei tera? Te haapii ra te Bibilia e eita, te na ô ra hoi no Iehova e: “Aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.” (Ohipa 17:27) Te faaitoito atoa maira te Bibilia e: “E haafatata ’tu i te Atua, e na ’na e haafatata mai ia outou na.”—Iakobo 4:8.

19. (a) Eaha ta tatou e rave na mua no te haafatata ’tu i te Atua, e eaha te haamaitairaa? (b) Eaha te mau huru maitatai o te Atua e mea au a‘e na outou?

19 E nafea outou e nehenehe ai e haafatata ’tu i te Atua? Na mua, a tamau noa i ta outou e rave nei i teie nei—te haapiiraa no nia i te Atua. Ua parau Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Oia, te hohora ra te Bibilia e e aratai atu te haapiiraa no nia ia Iehova e ia Iesu i “te ora mure ore” ra! Mai tei faahiti-ê-na-hia, “e aroha te Atua.” (Ioane 1, 4:16) E mea rahi atu â atoa to Iehova huru maitatai roa e te au. Ei hi‘oraa, te na ô ra te Bibilia e “e Atua aroha noa [o Iehova], e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exodo 34:6) E mea “maitai” o ’na e te “tia ia [’na] te faaore . . . i te hara.” (Salamo 86:5) E mea faaoromai te Atua. (Petero 2, 3:9) E mea taiva ore o ’na. (Apokalupo 15:4) A taio noa ’tu â ’i outou i te Bibilia, e ite outou mea nafea to Iehova faaiteraa e teie to ’na mau huru maitatai au e mea rahi atu â.

20-22. (a) E haafifi anei te oreraa outou e ite mata i te Atua ia outou ia haafatata ’tu ia ’na? A faataa. (b) Eaha paha ta te tahi mau taata mana‘o maitai e turai ia outou ia rave, eiaha râ outou e aha?

20 Parau mau, eita outou e ite mata i te Atua no te mea e Varua itea ore o ’na. (Ioane 1:18; 4:24; Timoteo 1, 1:17) Na roto râ i te haapiiraa no nia ia ’na i roto i te mau api o te Bibilia, e nehenehe outou e matau ia ’na mai te hoê Ihotaata. Mai ta te papai salamo i parau, e nehenehe outou e “ite . . . i te maitai o Iehova.” (Salamo 27:4; Roma 1:20) A haapii noa ’tu â ’i outou no nia ia Iehova, e papu atu â ia outou e te vai mau ra oia e e rahi atu â te tumu e here ai outou ia ’na e e haafatata ’tu ai ia ’na.

Te faahoho‘a ra te here o te hoê metua tane maitai i ta ’na mau tamarii i te here rahi o to tatou Metua i te ra‘i ia tatou

21 E taa riirii ia outou no te aha te Bibilia e haapii mai ai ia hi‘o ia Iehova ei Metua no tatou. (Mataio 6:9) Eiaha no te mea noa e no ǒ mai to tatou ora ia ’na ra, te hinaaro atoa ra râ oia ia fana‘o tatou i te oraraa maitai roa ’‘e—mai ta te hoê metua î i te here e hinaaro no ta ’na mau tamarii. (Salamo 36:9) Te haapii atoa ra te Bibilia e e nehenehe te taata e riro ei taua no Iehova. (Iakobo 2:23) A feruri na—e nehenehe outou e riro ei taua no te Atua poiete o te ao taatoa!

22 A haapii atu â ’i outou i te Bibilia, e nehenehe te tahi mau taata mana‘o maitai e turai ia outou ia faaea i te haapii. E haapeapea paha ratou a‘unei outou e taui ai i ta outou mau tiaturiraa. Eiaha râ e vaiiho i te tahi taata ia haafifi ia outou ia faatupu i te auhoaraa maitai roa ’‘e ta outou e nehenehe e fana‘o.

23, 24. (a) No te aha e mea maitai ai ia tamau outou i te ui i te uiraa no nia i ta outou e haapii maira? (b) Eaha te tumu parau o te pene i muri nei?

23 Parau mau, te vai ra te tahi mau mea eita outou e taa oioi. E titauhia te haehaa no te ani i te tauturu, eiaha râ outou e otohe no te haama. Ua parau Iesu e mea maitai ia vai haehaa noa, mai te hoê tamaiti iti. (Mataio 18:2-4) E ua ite outou e mea uiui roa te mau tamarii. Te hinaaro ra te Atua ia ite outou i te pahonoraa. Te haapopou ra te Bibilia i te tahi mau taata tei hinaaro e haapii no nia i te Atua. Ua imi maitai ratou i roto i te mau Papai no te ite papu e e parau mau iho â ta ratou e haapii maira.—A taio i te Ohipa 17:11.

24 Te ravea maitai roa ’‘e no te haapii no nia ia Iehova, o te hi‘opoaraa ïa i te Bibilia. E mea taa ê te Bibilia i te tahi atu mau buka atoa. E nafea? E faataa mai te pene i muri nei i teie tumu parau.

^ par. 15 Te vai ra ’tu â te haamaramaramaraa no nia i te auraa e te faahitiraa i te i‘oa o te Atua i roto i te tuhaa hau “Te i‘oa o te Atua—Faaohiparaa e auraa.”