Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 3

Xi naguixhe ique Dios guni lu Guidxilayú riʼ

Xi naguixhe ique Dios guni lu Guidxilayú riʼ
  • Xi naguixhe ique Dios guniné binni

  • Ximodo bicaalúcabe Dios

  • Ximodo zabani binni ndaaniʼ Guidxilayú riʼ xcaadxi si dxi

1. Xi naguixhe ique Dios guni lu Guidxilayú riʼ.

NI GUDIXHE ique Dios guni lu Guidxilayú riʼ guizáʼ galán ni: guidxá binni ndaaniʼ ni ne chuʼcaʼ nayecheʼ ne cadi gaca huaracaʼ. Biblia na «biʼniʼ Jiobá Dios ti jardín Edén» ne «bisindani [...] guiráʼ clase yaga ni ziuulaʼdxiʼ binni ora guʼyaʼ ne galán cani para gó binni». Despué bizaʼbe ca primé binni guyuu lu Guidxilayú, Adán ne Eva, guluube laacaʼ ndaaniʼ jardín que ne gúdxibe laacaʼ: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale, laguchá guidxilayú riʼ ne laguni dxiiñaʼ luni» (Génesis 1:28; 2:8, 9, 15). Casi maʼ bidúʼyanu, gucalaʼdxiʼ Dios ñápacabe xiiñicabe, nusiroobacabe jardín que lu guidubi naca Guidxilayú ne ñápacabe ca manihuiiniʼ.

2. 1) Xi cayabi laanu dxandíʼ zaca cani maʼ gudixhe ique Dios guni lu Guidxilayú riʼ. 2) Casi na Biblia, tuu nga ca binni chiguibani sin qué chuʼ dxi gatiʼ.

2 Ñee raʼbuʼ ziuu dxi guibani binni ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ casi naguixhe ique Dios guni la? Laabe nabe: «Maʼ guniéʼ ni; laaca zuneʼ ni» (Isaías 46:9-11; 55:11). Ya, ni bizáʼ guiráʼ ni nuu ca zuni guiráʼ ni maʼ gudixhe ique. Laapebe caniʼbe «cadi bizáʼsibe [Guidxilayú], sínuque bizaʼbe ni para cueza binni luni» (Isaías 45:18). Ximodo nga ca binni gucalaʼdxiʼ Dios nibani lu Guidxilayú riʼ, ne pabiáʼ dxi nibánicabe yaʼ. Biblia na: «Cani runi jneza zudii Dios laacaʼ guidxilayú, ne qué ziuu dxi gusaana de guibánicaʼ lu ni» (Salmo 37:29; Apocalipsis 21:3, 4).

3. Xi guendananá ridúʼyanu lu Guidxilayú riʼ, ne xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laanu.

3 Dxandíʼ, caʼruʼ gaca ni na ca diidxaʼ ca. Purtiʼ guiráʼ binni raca huará ne rati; dede ruutisaacaʼ laacaʼ. Nga rusihuinni gadxé ni cayaca. Peru qué ñacalaʼdxiʼ Jiobá nibáninu ndaaniʼ Guidxilayú casi nuunu yanna riʼ. Xi guca yaʼ. Xiñee cadi cayaca cani gudixhe ique Dios. Qué zanda guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ ca neca nuyúbinu cani ndaaniʼ guiráʼ libru ni maʼ bicaa hombre, purtiʼ guendanagana ca bizulú ni guibáʼ.

XIMODO BEEDA CHUU TI ENEMIGU

4, 5. 1) Tu biquiiñeʼ ti beendaʼ para guniʼné Eva. 2) Ximodo zanda gueeda gaca ti binni nachaʼhuiʼ ti gubaanaʼ.

4 Ndaaniʼ primé libru zeeda lu Biblia cuzeeteʼ málasi guyuu ti xhenemigu Dios ndaaniʼ jardín stiʼ Edén. Neca rábicabe laabe ti «beendaʼ», peru cadi ti maniʼ laabe. Lu últimu libru stiʼ Biblia na naca enemigu ca «diablu ne binidxabaʼ, ni rusiguii irá binni». Ne laaca labe «beenda yooxho» (Génesis 3:1; Apocalipsis 12:9). Ya, ti ángel ni napa stale poder nga laabe, ti espíritu laabe ne biquiiñebe ti beendaʼ para guníʼnebe Eva, casi runi tuuxa ni runiibi ruaa ti muñecu ti guihuinni casi ora caníʼ né stídxibe. Nga rusihuinni nuu ángel ca dxi biʼniʼ chaahuiʼ Dios Guidxilayú riʼ ti guibani binni luni (Job 38:4, 7).

5 Nánnanu guiráʼ ni ruzáʼ Jiobá rúnibe cani jnézapeʼ. Yanna, tu laa bizáʼ ni rábinu «Diablu» ne «Binidxabaʼ» ca yaʼ. Laabe gúcabe tobi de ca ángel stiʼ Dios ne nápabe poder peru gúcabe Diablu purtiʼ zacá gucaláʼdxibe. Peru, ximodo gúcabe ni yaʼ. Cásica ora ti binni nachaʼhuiʼ zándaca málasi sti dxi mápeca naca ti gubaanaʼ. Ximodo nga yaʼ. Zándaca gudii binni ca lugar chuʼ xiixa ni cadi galán ndaaniʼ ladxidóʼ. Pa guicá íquebe ni la? zándaca gaca ni jma nadipaʼ ndaaniʼ ladxidoʼbe. Ne ora chuʼ ti lugar la? zándaca gucaa ni laabe cuánabe (biindaʼ Santiago 1:13-15).

6. Ximodo beeda gaca ti ángel stiʼ Dios Binidxabaʼ ne Diablu.

6 Zacá nga guca Binidxabaʼ. Zándaca binadiágabe dxi gudxi Jiobá Adán ne Eva gápacaʼ xiiñicaʼ ne guidálecaʼ lu Guidxilayú riʼ (Génesis 1:27, 28). Zándaca guníʼ íquebe: «¡Guiráʼ binni zanda guni adorarcaʼ naa si ne cadi Dios diʼ!». Ni guníʼ íquebe ca ucuaa xcu ni ndaaniʼ ladxidoʼbe ne qué nindaa bicaa ni laabe gusiguiibe Eva ora guniʼbe mal de Dios. Biblia na: «Beendaʼ que bicabi gunaa que: “Dxandipeʼ qué zátitu. Purtiʼ nanna Dios zaxeleʼ lutu dxi goto cuananaxhi stini ne zácatu casi Dios ne zánnatu xii nga jneza ne ni cadi jneza”» (Génesis 3:4, 5). Zaqué beeda gácabe «Diablu», diidxaʼ riʼ riníʼ ni «Tuuxa ni riníʼ mal de stobi». Ne laaca beeda gácabe «Binidxabaʼ». Lu diidxaʼ gucuá Biblia riníʼ ni «Tobi ni rucaalú».

7. 1) Xiñee guti Adán ne Eva. 2) Xiñee rióxhonu ne rátinu, laanu ca xiiñiʼ Adán.

7 Biquiiñeʼ Binidxabaʼ ti trampa para gunda gudxite Adán ne Eva ne zaqué bicheenecaʼ Dios (Génesis 2:17; 3:6). Cumu qué nuzuubacabe stiidxaʼ Dios la? gúticabe casi modo gudxi Dios laacabe (Génesis 3:17-19). Dxi bichee Adán que beeda gácabe binni napa donda, ne ora gúpabe xiiñibe la? guiracaʼ gulenecaʼ donda stibe (biindaʼ Romanos 5:12). Zeeda gaca ni casi ti molde pan ni nataadxiʼ, o nataabaʼ cueʼ. Ximodo raʼbuʼ zaree ca pan gaca ndaaniʼ ni yaʼ. Cásica molde que xa, nataadxiʼ. Zaqueca, guiranu ralenenu donda stiʼ Adán casi ñaca «nataadxinu». Nga runi, rióxhonu ne rátinu (Romanos 3:23).

8, 9. 1) Casi maʼ bidúʼyanu ca, ximodo bicaalú Binidxabaʼ Dios. 2) Xiñee qué ñuuti Jiobá cani bicaalú laa oraqueca.

8 Dxi bicaa Binidxabaʼ Adán ne Eva gucheenecaʼ Dios beeda gácabe xaíque stiʼ cani rucaalú. Bicaalube Dios ora guniʼbe cadi jneza runi mandar. Casi ora niniʼbe: «Ti rey malu laa ne rusiguii cani runi mandar ne qué rudii laacabe ni galán. Cadi caquiiñeʼ binni guni mandarbe laacaʼ, sínuque laasicaʼ zanda gúʼyacaʼ xii nga jneza ne ni cadi jneza. Ne pa gúnicabe ni rabeʼ la? dede zié ni laacabe galán». Xi ñuni Dios cani bicaalú laabe riʼ yaʼ. Nuu tu laa na oraqueca ñuuti Jiobá laacabe. Peru pa ñúnibe ni, ñanda nusihuínnibe cusiguii Binidxabaʼ la? Nusihuínnibe cayuni mandarbe jneza la?

9 Qué ruchee guendaruni jneza stiʼ Jiobá. Nga runi, qué ninabe ñuutibe laacaʼ oraqueca, sínuque guníʼ íquebe zaquiiñeʼ tiempu ti guihuinni Binidxabaʼ nga bicaalú laabe ne guihuinni laa nga rusiguii. Ngue runi gudíxhebe ti tiempu guni mandar saa binni laa ne chuʼcaʼ lu náʼ Binidxabaʼ. Lu capítulo 11 stiʼ libru riʼ cusiene xiñee bíʼnibe zacá ne xiñee cudiibe lugar tiidiʼ stale tiempu para guni chaahuibe ca guendanagana. Peru yanna gunabadiidxaʼ laca lii: ñee napa Adán ne Eva razón para ñuni crecaʼ Binidxabaʼ, neca qué huayuu dxi gúnibe xiixa pur laacaʼ la? Ñee raʼbuʼ galán ngue guníʼ íquecabe cusiguii Jiobá laacabe la? laa ndaʼ bidii guiráʼ ni nápacabe. Xi ñúniluʼ lii yaʼ.

10. Ximodo zanda chuʼluʼ ladu stiʼ Jiobá ne zacá gusihuínniluʼ qué gapa Binidxabaʼ razón.

10 Galán guiníʼ íquenu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ, purtiʼ zacagá ni yanna riʼ. Ya, lii zanda gusihuínniluʼ nuuluʼ ladu stiʼ Jiobá ne zacá gusihuínniluʼ qué gapa Binidxabaʼ razón. Zanda gapuʼ Dios casi Xaíque stiluʼ ne zacá gusihuínniluʼ rusiguii Binidxabaʼ. Biblia na: «Guluu xpiaanuʼ xiiñehuiineʼ ne bisiecheʼ ladxiduáʼ, ti ganda guicabeʼ ni cayuni burla naa» (Proverbios 27:11; Salmo 73:28). Peru neca millón de binni nuu lu Guidxilayú riʼ, caadxi si nga cayuni zacá. Ndiʼ rucaa laanu guinabadiidxanu: ñee cusiidiʼ Biblia cayuni mandar Binidxabaʼ guidxilayú riʼ la?

TU CAYUNI MANDAR GUIDXILAYÚ RIʼ

Ñee ñanda nudii Binidxabaʼ guiráʼ cani nuu lu Guidxilayú riʼ Jesús pa ñaca cadi stibe cani la?

11, 12. 1) Ni biquiiñeʼ Binidxabaʼ para nusaba Jesús que, ximodo bisihuinni ni laabe nga cayuni mandarbe binni guidxilayú. 2) Xiruʼ cusihuinni cayuni mandar Binidxabaʼ binni guidxilayú.

11 Gunna Jesús Binidxabaʼ nga runi mandar guidxilayú riʼ. Ti dxi, bíʼnibe casi ti milagru para biluiʼbe Jesús «irá xixé guidxi de idubi naca guidxilayú para guʼya be pabiáʼ sicarú cani», ne guniʼbe: «Zudiee lii irá ni pa guzuxibi lu xañeeʼ usisaca lu naa» (Mateo 4:8, 9; Lucas 4:5, 6). Guníʼ ique ni bidúʼndanu ca. Nuquiinde Jesús nicaa cani cudii Binidxabaʼ laa pa ñaca cadi stibe cani la? qué niníʼ diʼ Jesús cadi stiʼ Binidxabaʼ cani, ne pa ñaca qué ñuu cani lu náʼ xhenemigu Dios riʼ la? ñábibe ni laa.

12 Ya, rihuínnica Jiobá nga ni jma nandxóʼ ne ni bizáʼ guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú (Apocalipsis 4:11). Peru nin ti lugar cadi cá lu Biblia Jiobá o Jesús nga runi mandar guidxilayú riʼ. Dede Jesús guníʼ naca Binidxabaʼ «xaíque sti guidxilayú riʼ» (Juan 14:30; 12:31; 16:11). De laabe guníʼ apóstol Juan ora bicaa: «Nanna nu naaze dxiichi binidxaba idubi guidxilayú» (1 Juan 5:19).

RA GUILUXE GUIDXILAYÚ STIʼ BINIDXABAʼ

13. Xiñee caquiiñenu ti guidxilayú cubi.

13 Guiráʼ iza zidiʼdiʼ la? jma nagana nabani binni ndaaniʼ guidxilayú riʼ. Nabé cadinde ca guidxi ca, cani nuu lu política nabé ribáʼnacaʼ, ca xaíque stiʼ ca religión ca qué rúnicaʼ ni rusiidicaʼ ne nuu binni qué riuubaʼ ladxidóʼ ora guuti stobi. Guiráʼ cosa malu ca cusihuinni cani qué zanda gaca chaahuiʼ guidxilayú riʼ. Biblia cayabi laanu maʼ cadi candaa zunduuxe Dios guiráʼ binni ca lu guendaridinde stiʼ ni láʼ Armagedón. Guiluxe si ni, maca zeeda guidxilayú cubi (Apocalipsis 16:14-16).

14. Tu gulí Dios para gaca Rey lu Reinu stiʼ guibáʼ, ne ximodo maca cá de laani.

14 Maʼ gulí Jiobá Jesucristu para gaca Rey lu Reinu stiʼ Dios ne guibáʼ nga chigácabe ni. Maʼ xadxí Biblia maca guníʼ: «Maʼ gule ti baʼduhuiiniʼ, tuuxa bidii laanu xiiñiʼ; ne guendaruni mandar ca ziuuni lu xíʼquebe. Zunibiáʼcabe laabe casi [...] Príncipe ni rudii Guendariuudxi. Ra tiidiʼ dxi jma stale lugar zuni mandarbe ne qué ziuu dxi guirá guendariuudxi» (Isaías 9:6, 7). Bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ ora guni orarcaʼ guzeetecaʼ guidxiña dxi guni mandar Dios, ora guníʼ: «Gueeda Reinu stiluʼ. Gaca ni naluʼ ndaaniʼ guidxilayú, cásica raca ni guibáʼ» (Mateo 6:9, 10). Casi zazíʼdinu, maʼ cadi candaa zunduuxeʼ Reinu stiʼ Dios guiráʼ gobiernu stiʼ guidxilayú ne zaguu stobi. Biblia na: «Ne dxi stiʼ ca rey que, Dios ni nuu guibáʼ zucuí ti reinu ni qué ziuu dxi guinitilú. Ne reinu riʼ qué zadiʼdiʼ ni lu náʼ sti guidxi. Zunidé ni ne zunduuxeʼ ni guiráʼ reinu riʼ, ne laani ziaana ni ne qué ziuu dxi guiluxe ni» (Daniel 2:44). Ne óraque zaca Guidxilayú riʼ ti paraísu.

¡CADXIÑA TI GUIDXILAYÚ CUBI!

15. Xii nga «guidxilayú cubi».

15 Biblia na «laanu cabeza nu, casi bidii stiidxa [Dios], ti guidxilayú cubi ne ti ibáʼ cubi ra gasti enda nadxabaʼ» (2 Pedro 3:13; Isaías 65:17). Ora rieeteʼ «guidxilayú» lu Biblia, nuu tiru riquiiñeʼ Biblia ni para guiníʼ de ca binni nuu luni (Génesis 11:1). Nga runi, «guidxilayú cubi» ni nachaʼhuiʼ ca nga guiráʼ binni ni riuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicaʼ.

16. Xi zusigaʼdeʼ Dios ca binni ni riuuláʼdxibe ni rúnicaʼ, ne xi naquiiñeʼ gúninu ti guicaanu ni yaʼ.

16 Bidii stiidxaʼ Jesús zusigaʼdeʼ Dios «ti enda nabani ni qué zaluxe» ca binni ni riuuláʼdxibe ni rúnicaʼ ora gueeda guidxilayú cubi (Marcos 10:30). Zanda guyubuʼ lu Biblia stiluʼ Juan 3:16 ne 17:3, ne biindaʼ ni guníʼ Jesús naquiiñeʼ gúninu ti guicaanu guendanabani ni qué zaluxe. Yanna guidúʼyanu lu Biblia ca ndaayaʼ ni zapa ca binni ni guicaa ni chigusigaʼdeʼ Dios ora maʼ nuucaʼ lu Paraísu ni chigaca lu Guidxilayú riʼ.

17, 18. Xiñee nanna dxíchinu ziuu guendariuudxi ne qué ziuu tu guchibi laanu lu guidubi naca Guidxilayú riʼ.

17 Maʼ qué ziuu guendaquéiquiiñeʼ, guendaridinde ne guendarucheené ley. «Maʼ qué ziuu binni malu [...]. Peru cani nadóʼ zacaacaʼ guidxilayú.» (Salmo 37:10, 11.) Ziuu guendariuudxi, purtiʼ zunduuxe Dios «guendaridinde lu guidubi guidxilayú» (Salmo 46:9; Isaías 2:4). Ora gueeda dxi ca, «cani nachaʼhuiʼ zadálecaʼ» ne zadale «guendariuudxi dede dxi maʼ qué chuʼ beeu», nga riníʼ qué ziuu dxi guiluxe ni (Salmo 72:7).

18 Maʼ qué ziuu tu guchibi ca xpinni Jiobá. Dxiqué, dxi bizuubaʼ guidxi Israel stiidxaʼ Dios la? guirutiʼ tu nuchibi laacaʼ (Levítico 25:18, 19). ¡Guizáʼ sicarú ziuʼnu ndaaniʼ Paraísu ca sin qué chuʼ tu guchibi laanu cásica guyuucabe ndaaniʼ guidxi Israel! Biblia na: «Zabeza binni xquidxeʼ ti lugar ra nuu guendariuudxi, ziuucaʼ ndaaniʼ yoo sin chuʼ tu guchibi laacaʼ ne gastiʼ zuchiiñaʼ laacaʼ lugar ra guiziiláʼdxicaʼ» (Isaías 32:18; Miqueas 4:4).

19. Xiñee nánnanu qué zusiaadxaʼ Dios ni gó binni ndaaniʼ guidxilayú cubi.

19 Maʼ qué ziaadxaʼ guendaró. «Ziuu stale biidxiʼ lu guidxilayú; lu ca dani ca jma stale ziuu», zacá biʼndaʼ hombre bicaa Salmo riʼ (Salmo 72:16). Zaguu Jiobá ndaayaʼ cani ruzuubaʼ stiidxaʼ, ne «zudii guidxilayú cuananaxhi stiʼ» (Salmo 67:6).

20. Xiñee nanna dxíchinu zaca guidubi Guidxilayú riʼ ti paraísu.

20 Zaca guidubi naca Guidxilayú riʼ ti paraísu. Ziuu yoo sicarú ne jardín guiráʼ ra binitilú guendaquéiquiiñeʼ stiʼ binni. Biblia na: «Zucuícabe yoo ne zabézacabe ndaaniʼ ni ne zudxiibacabe lubáʼ uva ne zócabe cuananaxhi stini» (Isaías 65:21; Apocalipsis 11:18). Chaahuidugá zaca chaahuiʼ xcaadxi lugar lu Guidxilayú riʼ ne guizáʼ sicarú zaca guidubi naca ni ne zudii ca layú ca casi ndaaniʼ jardín stiʼ Edén. Qué ziuu dxi gusaana Dios de guxheleʼ náʼ ne gudii ni gacalaʼdxiʼ guiráʼ cani nabani (Salmo 145:16).

21. Xi rusihuinni maʼ tobi si ziuu binni ne maniʼ yaʼ.

21 Ziuu binni ne maniʼ tobi si. Tobi si ra zó maniʼ guiʼxhiʼ ne maniʼ rapa binni ra lidxi. Ne nin ti baʼduhuiiniʼ qué zadxibi ca maniʼ naduxhuʼ yanna riʼ. Biblia na: «Gueuʼ ne dendxuʼ zabánicaʼ caadxi dxi, ne juntu zaʼtaʼ chivahuiiniʼ ne leopardo, ne yuzehuiiniʼ ne lión ne maniʼ naróʼ ziuucaʼ tobi si; ne ti xcuidihuiiniʼ si zapa laacame» (Isaías 11:6; 65:25).

22. Xi chigaca né guendahuará.

22 Zaree guiráʼ guendahuará. Ora maʼ zuba Jesús casi Rey lu Reinu stiʼ Dios guibáʼ, zusianda stale binni jma que dxi guyuu lu Guidxilayú (Mateo 9:35; Marcos 1:40-42; Juan 5:5-9). «Guirutiʼ tu cueza racá zaníʼ: “Huaraʼyaʼ”.» (Isaías 33:24; 35:5, 6.)

23. Xiñee ziecheʼ guiráʼ binni ora guiasa gueʼtuʼ.

23 Zabani ca binni nadxiinu ni maʼ guti stiʼ biaje ne maʼ qué ziuuruʼ dxi gáticaʼ. Ziasa guiráʼ cani maʼ guti purtiʼ qué zusiaandaʼ Dios laacaʼ. Dxandipeʼ, «zusibani Dios gueʼtuʼ, cásica ni nachaʼhui zaqueca ni cadi nachaʼhuiʼ» (Hechos 24:15; biindaʼ Juan 5:28, 29).

24. Ximodo runi sentirluʼ ora gánnaluʼ zanda guibáninu lu Guidxilayú riʼ ndaaniʼ ti paraísu.

24 Guizáʼ sicarú nga ni zeeda para cani racalaʼdxiʼ ganna jma de Jiobá, ni bizáʼ laanu, ne ricá íquecaʼ gúnicaʼ ni nabe. Peru naquiiñeʼ guizíʼdinu jma de Jesucristu, purtiʼ pur laa nga zacaanu ca ndaayaʼ ca.