Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 4

Tuu nga Jesucristu

Tuu nga Jesucristu
  • Xi dxiiñaʼ risaca napa Jesús

  • Padé beedabe

  • Tu gúcabe

1, 2. 1) Xiñee gadxé nga gunadiáganu de tuuxa ni nabé runibiáʼ binni ne gadxé nga gunibiaʼnu modo laabe. 2) Xi riníʼ stale binni de Jesús.

LU GUIDXILAYÚ riʼ nuu stale binni nabé ruzeetecabe laacaʼ. Nuu tu nabé runibiáʼcabe laa neza ra lidxi, ndaaniʼ xquidxi o guidxi naroʼbaʼ ne xcaadxi binni runibiáʼcabe laacaʼ lu guidubi Guidxilayú. Neca nánnaluʼ tu lácabe, qué riníʼ nga runibiáʼ chaahuiluʼ laacabe, casi tu gúcacabe dxiqué o ximódopeʼ laacabe.

2 Neca maʼ gudiʼdiʼ jma de chupa mil iza de beeda Jesucristu lu Guidxilayú, nabé ruzeetecabe laabe guiráʼ ladu. Peru gadxé gadxé modo riníʼcabe gúcabe. Nuu tu laa na gúcabe ti hombre nachaʼhuiʼ si. Xcaadxi na gúcabe tobi de ca profeta stiʼ Dios. Ne nuu tu na laabe nga Dios ne naquiiñeʼ guni adorarnu laabe. Ñee dxandíʼ nga la?

3. Xiñee nabé risaca gunibiaʼluʼ Jiobá Dios ne Jesucristu.

3 Nabé risaca gánnaluʼ tupeʼ nga Jesús. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Biblia na: «Ne zacaa cabe enda nabani ca ra gunibiáʼ cabe lii ne ra gunibiáʼ cabe Jesucristu ni biseenda luʼ. Lii nga tobi lucha Dios ni dxandíʼ» (Juan 17:3). Nga runi, ra gunibiaʼluʼ Jiobá ne Jesucristu zacaaluʼ guendanabani ni qué ziuu dxi guiluxe lu Guidxilayú (Juan 14:6). Jesús laaca biluíʼ ximodo nga naquiiñeʼ guibáninu ne ximodo guidxaaganu binni (Juan 13:34, 35). Lu primé capítulo stiʼ libru riʼ, bizíʼdinu tupeʼ nga Dios. Yanna guidúʼyanu xii ndiʼ cusiidiʼ Biblia de Jesucristu.

MESÍAS NI GUEEDA QUE

4. Xi riníʼ diidxaʼ Mesías ne Cristu.

4 Dede ante gale Jesús, Biblia maca guníʼ zuseendaʼ Dios Mesías o Cristu. Diidxaʼ Mesías (ni zeeda de hebreu) ne Cristu (ni zeeda de griegu) riníʼ cani «Ni bibí». Nga runi ni gueeda que, zabí Dios laa para guni ti dxiiñaʼ nabé risaca. Lu xcaadxi capítulo stiʼ libru riʼ zazíʼdinu jma de xi dxiiñaʼ chiguni Mesías riʼ para gaca cani maʼ guníʼ Dios guni. Laaca zazíʼdinu ximodo zanda guicaanu ndaayaʼ stiʼ Jesús ca dxi stinu riʼ. Peru zándaca ante gale Jesús, stale binni gunabadiidxaʼ: «Tu laa gueeda gaca Mesías ca».

5. Xi gunna dxichi ca discípulo stiʼ Jesús.

5 Ca dxi guyuu Jesús de Nazaret lu Guidxilayú riʼ, gunna dxichi ca discípulo stiʼ laa nga Mesías ni maca cá gueeda que (Juan 1:41). Tobi de laacabe, ni láʼ Simón Pedru, casi zeʼ guníʼ: «Lii nga Cristu» (Mateo 16:16). Yanna, xiñee gunna dxíchicabe laabe nga Mesías ni gueeda que yaʼ. Xiñee naquiiñeʼ guni crenu ni.

6. Bizeeteʼ ti ejemplu ni gusihuinni ximodo cayacané Jiobá binni ni ruzuubaʼ stiidxaʼ gunibiáʼ tuu nga Mesías.

6 Ca profeta bibani ante gueeda Jesús guniʼcaʼ stale cosa ni zacané binni gunibiáʼ Mesías. Quíxhenu ni sicaríʼ: guníʼ ique niyúbiluʼ tuuxa ni qué runibiaʼluʼ ra ribeza binni carru, tren o ra riete avión, peru dxaʼ binni raqué. Ñee cadi jma galán nga ñánnaluʼ ximodo laabe ti ñanda nidxeʼluʼ laabe la? Gudxi Jiobá ca profeta stiʼ gucaacaʼ xi zuni Mesías riʼ ne xi zazaacabe. Zacá la? zanda gunibiáʼ ca binni ni bizuubaʼ stiidxabe laabe ora gúʼyacaʼ cayaca guiráʼ ni maʼ guníʼ ca profeta que.

7. Bizeeteʼ chupa ejemplu ni guníʼ ca profeta ne bizaaca cani luguiáʼ Jesús.

7 Guidúʼyanu chupa ejemplu. Ndiʼ nga primé ca: jma de gadxe gayuaa iza ante gaca ni, guníʼ profeta Miqueas zálebe Belén ti guidxihuiiniʼ nuu lade ca guidxi stiʼ Judá (Miqueas 5:2). Yanna, paraa gule Jesús. Raquepeʼ (Mateo 2:1, 3-9). Guiropa ejemplu ca ridxélanu ni lu Daniel 9:25. Ca diidxaʼ riʼ gucuá cani stale gayuaa iza ante gueeda Mesías que ne gucané ni binni ganna xi ízapeʼ gueedabe: iza 29 despué de Jesús. * Ra guca ni na ca diidxaʼ riʼ ne xcaadxi profecía bisihuinni cani Jesús nga Mesías ni gueeda que.

Ora guyuunisa Jesús, beeda gaca Mesías, o Cristu

8, 9. Xi sti modo bihuinni dxichi Jesús nga Mesías que ora guyuunisa.

8 Ra maʼ ziluxe iza 29 bihuinni dxichi Jesús nga Mesías que. Dxi que nga gunábabe Juan cuʼ nisa laabe ndaaniʼ guiiguʼ Jordán. Maca gudxi Jiobá Juan zudii ti seña para gunibiáʼ tuu nga Mesías que ne guca ni ora guyuunisa Jesús. Biblia caníʼ: «Ne casi biluxe uyuu nisa be, biree be de ndaani nisa que, ne mala bixale ibáʼ ne biiya be zeeda yete Espíritu Santu de ibáʼ, casi ti paloma, biaana dxí luguiá be. Oraque ucuá ti ridxi de ibáʼ: Ndi nga Xiiñe ni nadxiee ne ni rusieche naa» (Mateo 3:16, 17). Ora biʼyaʼ ne binadiaga Juan ngue, gúnnacabe Jesús nga ni biseendaʼ Dios (Juan 1:32-34). Dxi que, ora biaba espíritu santu —o stipa ni riquiiñeʼ Dios— luguiáʼ Jesús, beeda gácabe Mesías, o Cristu, ni gulí Dios para gaca Xaíque ne Rey (Isaías 55:4).

9 Ca diidxaʼ guníʼ ca profeta ne ca diidxaʼ guníʼ Dios, bisihuinni dxichi cani Jesús nga Mesías ni guníʼ Dios gueeda que. Peru Biblia cacabi xhupa guendarinabadiidxaʼ nabé risaca de Jesús: padé beedabe ne ximodo gúcabe casi binni.

PADÉ BEEDA JESÚS

10. Paraa na Biblia maca bibani Jesús ante gueeda lu Guidxilayú.

10 Biblia caníʼ bibani Jesús guibáʼ ante gueeda lu Guidxilayú. Casi Miqueas, ni guníʼ zale Mesías Belén, laaca guníʼ maca guyuube guibáʼ dede primé que (Miqueas 5:2). Dede stale tiru guníʼ Jesús guleza guibáʼ ante gale casi binni (biindaʼ Juan 3:13; 6:38, 62; 17:4, 5). Raqué gúcabe espíritu ne sicarupeʼ modo bibaninebe Jiobá.

11. Ximodo rusihuinni Biblia jma nadxii Jiobá Jesús.

11 Nuu xi pur zanda guininu jma nadxii Jiobá Jesús. Biblia na «laabe nga baʼduʼ lugola stiʼ guiráʼ xixé ni guyáʼ» purtiʼ laabe nga primé ni bizáʼ Dios (Colosenses 1:15TNM). * Sti cosa ni runi laabe gadxepeʼ nga laasibe nga «tobi lucha Xiiñiʼ» Dios ni laapeʼ biʼniʼ (Juan 3:16). Ndiʼ rusihuinni qué niquiiñeʼ Jiobá stobi para bizáʼ laabe. Ne laasibe nga biquiiñeʼ Jiobá ora guyáʼ guiráʼ xixé ni nuu (Colosenses 1:16). Ne beeda gácabe «Diidxa» (Juan 1:14). Ndiʼ rusihuinni laabe nga ni biseendaʼ Bixhózebe para guiniʼbe ni na. Ne zándaca laabe nga rinebe stiidxaʼ Dios ne cani racalaʼdxiʼ Dios gusiidiʼ ca xiiñiʼ, casi ca ángel ne zaqueca binni.

12. Xiñee nánnanu cadi biaʼca Xiiñiʼ Dios laa.

12 Peru ñee biaʼca primé Xiiñiʼ Dios riʼ laa, casi nuu tu ná la? Cadi nga diʼ rusiidiʼ Biblia. Casi bidúʼyanu lu párrafo 11, Dios nga bizáʼ Jesús. Nga runi, biuu ra bizulú xquendanabani Jesús peru Dios qué gapa paraa bizulú ni nin ra guiluxe ni (Salmo 90:2). Qué ñuu dxi nuluíʼ Jesús, tobi lucha Xiiñiʼ Dios, biaʼca laa nga Bixhoze. Biblia rusiidiʼ jma nandxóʼ Bixhózebe que laabe (biindaʼ Juan 14:28; 1 Corintios 11:3). Jiobá si nga «Dios ni jma nandxóʼ» (Génesis 17:1). Nga runi, gástiruʼ stobi casi laabe. *

13. Xii nga riníʼ Biblia ora na neca «qué randa riduʼya nu Dios, peru bisihuinni Xiiñi be tu naca be».

13 Tobi si guyuu Jiobá ne Xiiñiʼ stale millón de iza, dede ante chaʼ beleguí ne Guidxilayú. ¡Nanna pabiáʼ gunnaxhiicabe yaʼ! (Juan 3:35; 14:31.) Cásipeʼ Bixhoze Jesús laa. Nga runi, Biblia na: «Qué randa riduʼya nu Dios, peru bisihuinni Xiiñi be tu naca be, purti casi laabe Xiiñi be» (Colosenses 1:15). Cásica nabé rindee xiiñiʼ binni laa la? zaqueca yendee Xiiñiʼ Dios laa, purtiʼ nápabe ca guenda stiʼ ne guiráʼ modo naca.

14. Ximodo gule Xiiñiʼ Jiobá casi ti binni.

14 Guná tobi lucha Xiiñiʼ Jiobá gusaana guibáʼ ne gueeda lu Guidxilayú casi binni. Peru zándaca guinabadiidxaluʼ laca lii: «Ximodo ndiʼ gule ti espíritu casi binni laanu yaʼ». Biʼniʼ Jiobá ti milagru. Guluube xquendanabani Baʼduʼ primé stibe ni nuu guibáʼ ndaaniʼ ti binnidxaapaʼ judía láʼ María. Cumu cadi pur ti hombre nga beeda gacaxiiñiʼ María la? baʼduhuiiniʼ gúpabe, ni gulee labe Jesús, qué ñalené donda (Lucas 1:30-35).

TU BINNI GUCA JESÚS

15. Ximodo jma runibiaʼnu Jiobá pur Jesús.

15 Guiráʼ ni biʼniʼ Jesús ne ni guníʼ dxi guyuu lu Guidxilayú riʼ racané cani laanu gunibiaʼnu laa. Ne laaca jma zunibiaʼnu Jiobá pur laabe. Ximodo yaʼ. Bietenalaʼdxiʼ cásipeʼ Bixhózebe laabe. Nga runi, gúdxibe tobi de ca discípulo stibe: «Ni ma biiya naa la? ma biiya Bixhozeʼ» (Juan 14:9). Lu guidapaʼ libru ni rábicabe ca Evangeliu —Mateo, Marcos, Lucas ne Juan—, ridxélanu ximodo bibani Jesús, cani biʼniʼ ne ca guenda bisihuinni.

16. Xidé nga jma guníʼ Jesús, ne tu gudxi laa xi gusiidiʼ.

16 Rábicabe Jesús «Ma[e]stru» (Juan 1:38; 13:13). Xi bisiidibe yaʼ. Jma nga bisiidibe de dxi «guni mandar Dios», nga nga ca diidxaʼ nacubi ne galán chiguni Reinu stiʼ Dios. Dede guibáʼ nga chiguni mandarbe lu guidubi naca Guidxilayú ne zudiibe stale ndaayaʼ ca binni guzuubaʼ stiidxabe (Mateo 4:23). Tu gudxi laabe guiniʼbe ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Laaca Jesús guníʼ ni: «Cadi naa diaʼ gudixhe ni rusiideʼ, sínuque rusiide ni gudixhe ni biseenda naa», nga nga Jiobá (Juan 7:16). Nanna Jesús racalaʼdxiʼ Bixhoze gunadiaga binni guiráʼ cani galán chiguni Reinu stiʼ. Lu capítulo 8 zazíʼdirunu de gobiernu riʼ ne xi chiguni ni.

17. Paraa bisiidiʼ Jesús, ne xiñee biʼniʼ stale stipa pur bisiidiʼ.

17 Paraa bisiidiʼ Jesús yaʼ. Ra tiica nuu binni: ra ranchu, ndaaniʼ guidxi roʼ o guidxihuiiniʼ, luguiaa ne ra lidxi binni. Qué nibeza Jesús ñe binni ra nuu, laa nga yeyubi laacabe (Marcos 6:56; Lucas 19:5, 6). Xiñee biquiiñebe stale tiempu ne stipa para bicheechebe diidxaʼ ne bisiidibe yaʼ. Purtiʼ ngue nga na Bixhózebe ne qué nusaana Jesús de ñuni ni nabe (Juan 8:28, 29). Peru nuuruʼ xi pur, biabe guiráʼ binni guyé ra nuube (biindaʼ Mateo 9:35, 36). Ca xaíque stiʼ ca religión que nga nusiidicaʼ binni ñunibiáʼ tupeʼ nga Dios ne cani naguixhe íquebe gúnibe, peru qué nulábicaʼ laacabe. Peru nanna Jesús pabiáʼ ngue caquiiñeʼ ca binni que gucaadiágacaʼ ca diidxaʼ sicarú stiʼ Reinu.

18. Xi guenda stiʼ Jesús jma ribidxi lii.

18 Guca Jesús ti hombre ni qué ñaca ladxidóʼ naguidxi, gunda bidxíñacabe laabe, qué ñúnibe laabe binni risaca ne nabé gunnaxhiibe binni, dede né ca xcuidi guyuuláʼdxicaʼ chuʼcaʼ ra nuube (Marcos 10:13-16). Qué nibibe tu niníʼnebe. Guca nanaláʼdxibe cani ribaʼnaʼ ne cani qué runi jneza (Mateo 21:12, 13). Dxi huaxiéʼ gúpacabe respetu gunaa ne qué nulábicabe laacaʼ, Jesús gupa stale respetu ne bilabi laacaʼ (Juan 4:9, 27). Dxandipeʼ guca Jesús biaritiʼ. Ti dxi gudiibibe ñee ca apóstol stibe, ti dxiiñaʼ runi ti mozo ni qué risácapeʼ.

Bicheeche Jesús diidxaʼ ra tiica nuu binni

19. Xi biʼniʼ Jesús ni bisihuinni riá ca binni cayacaná.

19 Biá Jesús binni ni cayacaná, ngue runi bisiándabe laacaʼ né poder stiʼ espíritu stiʼ Dios (Mateo 14:14). Casi ti dxi yeyubi ti hombre napa lepra laabe ne gudxi laabe: «Pa na lu la? zanda usianda lu naa». Biuubaʼ ladxidóʼ Jesús pur modo cayacaná hombre que. Biabe laa, ne bisigaanabe gudáʼnabe laa ne guniʼbe: «Zusianda lii ne zia ladi luʼ». ¡Ne bianda hombre que! (Marcos 1:40-42.) Ruxuíʼluluʼ ximodo biʼniʼ sentir hombre que la?

DEDE DXI GÚTIBE QUÉ NUCHEEBE

20, 21. Xiñee zanda guininu Jesús nga bidii ejemplu ni jma galán para guzuubaʼ binni diidxaʼ ne cadi gusaana Dios.

20 Jesús nga bidii ejemplu ni jma galán para guzuubaʼ binni diidxaʼ ne cadi gusaana Dios. Qué lica nucheenebe Bixhózebe ni nuu guibáʼ, neca stale modo bicaalúcabe ne bininácabe laabe. Bicaanabe guiráʼ modo gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nuquiinde laabe (Mateo 4:1-11). Guyuu dxi dede caadxi binnilídxibe qué ñuni crecaʼ laabe. Dede guniʼcaʼ: «Cayaca ique be» (Marcos 3:21). Peru qué niree Jesús gana, sínuque bíʼniruʼ dxiiñaʼ bidii Jiobá laa. Ora bicaalú o biguna ca xhenemígube laabe diidxaʼ ne bininacaʼ laabe la? bicueezabe laabe ne qué nuyúbibe ñuninabe laacaʼ (1 Pedro 2:21-23).

21 Dede dxi guti Jesús qué nuchee, neca naná modo biiti ca xhenemigu laa (Filipenses 2:8). Guníʼ ique si xi guiráʼ biʼniʼ huantarbe últimu dxi bibánibe casi binni. Gupa xidé bicueezabe laabe ora gunaazeʼ ca xaíque que laabe, ora ca testigu que bisiguiicaʼ ti gápabe donda, ca juez ni qué iquiiñeʼ que guniʼcaʼ gátibe, ora bigaanda binni laabe né diidxaʼ ne ora bininá ca soldadu que laabe. Ne maʼ para gátibe ora cabe lu yaga que guniʼbe: «Ma biluxe ni» (Juan 19:30). Gudiʼdiʼ si chonna gubidxa que gundisaʼ Bixhózebe laabe peru maʼ ti espíritu laabe (1 Pedro 3:18). Ne gudiʼdiʼ si chupa chonna semana bibiguétabe guibáʼ, ra «ma zuba be cueʼ Dios» cabézabe guicaabe derechu para guni mandarbe (Hebreos 10:12, 13).

22. Xi guleendú Jesús ra qué nuchee dede dxi gutiʼ.

22 Xi guleendú Jesús ra qué nuchee dede dxi gutiʼ. Bixheleʼ guendaguti stibe ti neza para laanu ti ganda guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ, casi gucalaʼdxiʼ Jiobá dede primé que. Lu sti capítulo ca zazíʼdinu ximodo zacané guendaguti stiʼ Jesús gaca ni cabézanu.

^ párrafo 7 Lu apéndice «Guníʼ profeta Daniel chigueeda ti Mesías» cusiene ximodo guca ca diidxaʼ bicaa Daniel luguiáʼ Jesús.

^ párrafo 11 Jiobá nga Bixhózenu purtiʼ laa nga bizáʼ guiráʼ ni nuu (Isaías 64:8). Cumu Dios bizáʼ Jesús la? nga runi rábicabe laa Xiiñiʼ Dios. Ne laaca pur nga, ca binni ni naca espíritu ne Adán rábicabe laacaʼ xiiñiʼ Dios (Job 1:6; Lucas 3:38).

^ párrafo 12 Lu apéndice «Ndiʼ nga ni dxandíʼ de Dios, de Xiiñiʼ ne de espíritu santu» zadxélaluʼ xcaadxi ra cá cadi biaʼca primé Xiiñiʼ Dios riʼ laa.