Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE IVA

Te ora ra anei tatou i te “anotau hopea”?

Te ora ra anei tatou i te “anotau hopea”?
  • Eaha te mau tupuraa i to tatou tau i tohuhia i roto i te Bibilia?

  • Ia au i te Parau a te Atua, eaha te huru o te taata i te “anotau hopea”?

  • No nia i te “anotau hopea,” eaha te mau mea maitatai ta te Bibilia e tohu ra?

1. Ihea tatou e ite ai eaha to a muri a‘e?

UA MATAITAI anei outou i te parau apî i roto i te afata teata e ua ui anei, ‘Eaha te tiai maira i teie nei ao?’ No te mea e tupu taue noa mai te ati ma te mana‘o-ore-hia, aita e taata e tia ia tohu eaha to ananahi. (Iakobo 4:14) Ua ite râ Iehova eaha to a muri a‘e. (Isaia 46:10) Mea maoro a‘enei to ta ’na Parau, te Bibilia, tohuraa eiaha noa i te mau ati e tupu nei i to tatou tau, i te mau mea faahiahia atoa râ e fatata i te tupu.

2, 3. Eaha ta te mau pǐpǐ i ui ia Iesu, e eaha ta ’na pahonoraa?

2 Ua faahiti Iesu Mesia i te Basileia o te Atua, o te faaore i te ino e o te faariro i te fenua ei paradaiso. (Luka 4:43) Ua hinaaro te taata e ite afea te Basileia e tae mai ai. Inaha, ua ui te mau pǐpǐ ia Iesu: “[Eaha] te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao?” (Mataio 24:3) Ei pahonoraa, ua parau Iesu ia ratou e o te Atua ra o Iehova ana‘e tei ite afea roa te hopea o teie nei ao e tae mai ai. (Mataio 24:36) Ua faaite atea râ Iesu i te mau mea e tupu i te fenua nei hou rii te Basileia e hopoi mai ai i te hau e te panoonoo ore mau na te huitaata. Te tupu mau nei ta ’na i tohu!

3 Hou tatou e hi‘opoa ’i i te mau haapapuraa e te ora nei tatou i “te hopea o teie nei ao,” e tatara poto noa mai tatou i te hoê tama‘i aita hoê a‘e taata i ite mata noa ’‘e. Ua tupu te reira i roto i te ao varua itea ore, e te faaruru nei tatou i to ’na faahopearaa.

TE HOÊ TAMA‘I I NIA I TE RA‘I

4, 5. (a) Eaha tei tupu i nia i te ra‘i i muri noa ’‘e i to Iesu faateronoraahia ei Arii? (b) Ia au i te Apokalupo 12:12, eaha te faahopearaa o te tama‘i i nia i te ra‘i?

4 Ua faataa to na mua ’tu pene o teie buka e ua riro Iesu Mesia ei Arii i nia i te ra‘i i te matahiti 1914. (A taio i te Daniela 7:13, 14.) I muri noa ’‘e, ua haa o Iesu. Ta te Bibilia ïa e parau ra: “E tama‘i tei nia i te ra‘i: O Mi[k]aela [te tahi atu i‘oa o Iesu] e ta ’na ra mau melahi tama‘i atura i te teni [te Diabolo ra o Satani]; e ua tama‘i maira te teni e ta ’na ra mau melahi.” * Ua pau Satani e ta ’na mau melahi ino, te mau demoni, i roto i taua tama‘i ra e ua hurihia ratou mai te ra‘i mai i te fenua nei. Ua oaoa te mau tamaiti varua haapao maitai a te Atua e aita faahou Satani e ta ’na mau demoni i reira. Area te huitaata nei, aita ïa e oaoa ra. Ua tohu hoi te Bibilia e: “E ati ra hoi to te fenua . . . , tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ’na, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ’na e toe nei.”—Apokalupo 12:7, 9, 12.

5 A tapao na i te faahopearaa o te tama‘i i nia i te ra‘i. I roto i to ’na riri, e faatupu Satani i te ati i nia i to te fenua. Mai ta outou e ite, te ora nei tatou i taua anotau ati ra. E tau huru poto râ—“e maa taime poto” noa. Ua ite atoa Satani i te reira. Te faahiti ra te Bibilia i taua tau ra mai te “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1) E nehenehe mau â tatou e oaoa e e fatata te Atua i te faaore i te mana o te Diabolo i nia i te fenua! E hi‘opoa ana‘e na vetahi mau mea i tohuhia i roto i te Bibilia e o te tupu nei i teie mahana. Te haapapu ra te reira e te ora nei tatou i te anotau hopea e e fatata te Basileia o te Atua i te hopoi mai i te mau haamaitairaa mure ore na te feia e here ra ia Iehova. Na mua, e hi‘opoa mai tatou e maha tuhaa o te tapao o te tupu i te anotau ta tatou e ora nei, ia au i ta Iesu i parau.

TE MAU TUPURAA RAHI O TE ANOTAU HOPEA

6, 7. E nafea ta Iesu parau no nia i te mau tama‘i e te o‘e e tupu ai i teie tau?

6 “E tia mai . . . te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” (Mataio 24:7) E mau mirioni taata tei haapohehia i roto i te mau tama‘i i te roaraa o te senekele i mairi a‘enei. Teie ta te hoê taata tuatapapa Beretane i papai: “O te senekele 20 te senekele taparahi taata roa ’‘e i roto i te tuatapaparaa. . . . E senekele tama‘i fatata e mea tamau, e maa taime poto noa aita e tama‘i faanahohia i te tahi vahi.” Te na ô ra te hoê parau faataa a te pu maimiraa Worldwatch e: “E toru taime hau te numera o te taata i faaruru i te tama‘i i te senekele [20], i te mau tama‘i atoa i tupu mai te senekele matamua i muri a‘e i te Mesia e tae atu i te matahiti 1899.” E hau atu i te 100 mirioni taata tei pohe no te mau tama‘i mai te matahiti 1914 mai â. Noa ’tu e ua ite tatou i te peapea ia pohe te hoê taata here i roto i te tama‘i, e nehenehe noa ïa tatou e feruri i te mauiui e te oto o te tataimirioni.

7 “E o‘e.” (Mataio 24:7) Te parau ra te feia maimi e ua maraa rahi te faahoturaa o te maa i te roaraa o na matahiti e 30 i mahemo. Te tamau noa ra râ te o‘e no te mea e mea rahi te taata aita i rahi ta ratou moni no te hoo mai i te maa aore ra aita e fenua to ratou no te faaapu. I te mau fenua e haere ra i mua, e hau atu i te hoê miria taata e ora nei ma te hoê moni ohipa hoê tara Marite aore ra iti mai i te mahana hoê. Te faaruru nei te rahiraa o ratou i te poia tamau. Ia au i te Faanahonahoraa no te ea na te ao, o te tano-ore-raa o te maa te tumu rahi i pohe ai e pae mirioni tiahapa tamarii i te mau matahiti atoa.

8, 9. Eaha te faaite ra e te tupu ra ta Iesu parau tohu no nia i te mau aueueraa fenua e te ma‘i rahi parare?

8 “Te aueue rahi i te fenua.” (Luka 21:11) Ia au i te hoê pu (U.S. Geological Survey), i te faito au noa 19 aueueraa fenua rahi te tupu i te matahiti hoê. Mea huru puai te reira no te tuino i te mau fare e no te faaamaha i te fenua. E i te faito au noa, ua tupu te mau aueueraa fenua huru u‘ana o tei faahu‘ahu‘a roa i te mau fare i te mau matahiti atoa. Ia au i te mau numera e vai ra, hau atu i te piti mirioni taata tei pohe i roto i te mau aueueraa fenua mai te matahiti 1900 mai â. Te na ô ra te hoê papai e: “Ua faaiti rii noa mai te mau haereraa i mua a te ihi anohaa i te numera o te feia pohe.”

9 “Te ma‘i rahi” parare. (Luka 21:11) Noa ’tu te mau haereraa i mua i te pae rapaauraa, te tairi noa ra te mau ma‘i tahito e te apî i te huitaata. Te na ô ra te hoê parau faataa e e 20 ma‘i matau-maitai-hia—oia atoa te tutoo, te malaria e te choléra—tei parare atu â tau ahuru matahiti a‘enei, e e mea fifi roa ia rapaau i te tahi mau huru ma‘i i te raau. Inaha, e 30 a‘e ma‘i apî tei fa mai. Aita e rapaauraa to vetahi o taua mau ma‘i ra e mea pohe.

TE MAU TAATA O TE ANOTAU HOPEA

10. Eaha te mau huru i tohuhia i roto i te Timoteo 2, 3:1-5 ta outou e ite ra i nia i te taata i teie tau?

10 Hau atu i te faataa i te tahi mau tupuraa rahi i te ao nei, ua tohu te Bibilia e e tapaohia te anotau hopea e te hoê tauiraa i roto i te totaiete taata. Ua faataa te aposetolo Paulo eaha te huru o te rahiraa o te taata. Te parauhia ra: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei.” (A taio i te Timoteo 2, 3:1-5.) Ua parau Paulo e e riro te taata ei mea

  • miimii

  • nounou moni

  • faaroo ore i te metua

  • viivii [“taiva,” Traduction du monde nouveau]

  • aroha ore

  • haapao ore [“hitahita,” MN]

  • iria

  • hinaaro i te mau mea navenave eiaha i te Atua

  • hoho‘a paieti, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou

11. E nafea te Salamo 92:7 e faataa ’i i te ohipa e tupu i nia i te feia paieti ore?

11 Mai tera anei te huru o te taata i ǒ outou? Eita e ore. I te mau vahi atoa, te vai ra te taata huru ino. Te faaite ra te reira e e fatata te Atua i te ohipa mai, te na ô ra hoi te Bibilia e: “Ia oteo te paieti ore mai te raau rii ra, e ia ruperupe atoa te feia rave parau ino ra; i ruperupe ïa ia tâpû faarue-roa-hia ra!”—Salamo 92:7.

TE MAU TUPURAA MAITATAI!

12, 13. Mea nafea “te ite mau” i te tupuraa i te rahi i teie “tau hopea”?

12 E ati ana‘e to te anotau hopea, mai ta te Bibilia iho â i tohu. I roto râ i teie nei ao arepurepu, te vai ra te tahi mau tupuraa maitatai i rotopu i te feia haamori o Iehova.

13 “E tupu . . . te ite i te rahiraa,” ta te buka Bibilia ïa a Daniela i tohu. Afea te reira e tupu ai? I “te tau hopea.” (Daniela 12:4) Mai te matahiti 1914 mai iho â râ to Iehova tautururaa i te feia e hinaaro mau ra e tavini ia ’na ia maramarama ’tu â i te Bibilia. Ua taa ’tu â ia ratou te pue parau mau faufaa roa no nia i te i‘oa o te Atua e ta ’na opuaraa, te tusia taraehara o Iesu Mesia, te huru o te feia pohe e te tia-faahou-raa. Hau atu â, ua haapii te feia haamori o Iehova i te ora i te hoê oraraa e maitaihia ’i ratou e e aruehia ’i te Atua. Ua taa maitai a‘e atoa ia ratou te ohipa a te Basileia o te Atua e e nafea te reira e faatitiaifaro ai i te huru tupuraa i te fenua nei. E nafea ïa ratou i taua ite ra? E faaite mai teie uiraa i te tahi atu parau tohu e tupu nei i teie anotau hopea.

“E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ’‘e teie nei ao.”—Mataio 24:14

14. Eaha te aanoraa o te pororaa o te evanelia o te Basileia i teie tau, e o vai te poro ra i te reira?

14 “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ’‘e teie nei ao,” ta Iesu Mesia ïa i parau i roto i ta ’na parau tohu no nia i “te hopea o teie nei ao.” (A taio i te Mataio 24:3, 14.) E ati a‘e te fenua nei, te porohia ra te evanelia o te Basileia—oia hoi eaha te Basileia, eaha ta ’na e rave, e e nafea ia fana‘o i ta ’na mau haamaitairaa—i roto e 230 tiahapa fenua e na roto hanere reo. E mau mirioni Ite no Iehova o te poro nei ma te itoito rahi i te evanelia o te Basileia. No “te mau fenua atoa [ratou], e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 7:9) Te faatere nei te mau Ite i te mau haapiiraa Bibilia tamoni ore i te fare e te mau mirioni taata o te hinaaro ra e ite eaha ta te Bibilia e haapii mau ra. Auê ïa tupuraa rahi o te parau tohu, i te mea iho â râ e ua tohu Iesu e “e vahiahia,” aore ra e ririhia, te mau Kerisetiano mau “e te taata atoa”!—Luka 21:17.

EAHA TA OE E RAVE?

15. (a) Te tiaturi ra anei oe e te ora nei tatou i te anotau hopea, e no te aha? (b) Eaha “te hopea” o te feia e patoi ia Iehova e o te feia e auraro i te faatereraa a te Basileia o te Atua?

15 I te mea e mea rahi roa te parau tohu Bibilia e tupu nei i teie tau, aita anei oe e farii ra e te ora nei tatou i te anotau hopea? Ia oti te evanelia i te porohia ia au i to Iehova hinaaro, e tae mai iho â “te hopea.” (Mataio 24:14) “Te hopea,” o te taime ïa e faaore ai te Atua i te ino i te fenua nei. No te haamou pauroa i te feia e patoi ia ’Na ma te hinaaro mau, e faaohipa Iehova ia Iesu e te mau melahi puai. (Tesalonia 2, 1:6-9) Eita Satani e ta ’na mau demoni e haavare faahou i te mau nunaa. Ia oti, e ninii mai te Basileia o te Atua i te mau haamaitairaa i nia i te feia atoa o te auraro i ta ’na faatereraa parau-tia.—Apokalupo 20:1-3; 21:3-5.

16. Eaha te haerea paari ta oe e pee?

16 I te mea e te fatata maira te hopea o te ao a Satani, e mea titauhia ia ui tatou ia tatou iho, ‘E nafea ïa vau?’ E haerea paari ia tamau i te haapii atu â no nia ia Iehova e ta ’na mau titauraa ia tatou. (Ioane 17:3) A riro ei piahi haapao maitai i te Bibilia. A haamatau i te amuimui noa e vetahi ê o te faaitoito ra i te rave i te hinaaro o Iehova. (A taio i te Hebera 10:24, 25.) A haapii i ta ’na Parau no te ite o vai Iehova, e a rave i te mau tauiraa titauhia i roto i to oe oraraa ia nehenehe oe e fana‘o i te farii maitai a te Atua.—Iakobo 4:8.

17. No te aha te rahiraa o te taata e hitimahuta ’i i te haamouraa o te feia paieti ore?

17 Ua tohu Iesu e eita te rahiraa o te taata e tâu‘a i te haapapuraa e te ora nei tatou i te anotau hopea. E mea tupu taue e te mana‘o-ore-hia te haamouraa o te feia paieti ore. Mai te eiâ i te po ra, e hitimahuta te rahiraa o te taata. (A taio i te Tesalonia 1, 5:2.) Ua faaara Iesu e: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei. Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa a‘era i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ’tura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:37-39.

18. Teihea faaararaa a Iesu e mea maitai ai ia haapao maite tatou?

18 No reira Iesu i parau ai i te feia e faaroo ra ia ’na e: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i mana‘ohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou [ma te farii-maitai-hia] i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 21:34-36) E haerea paari ia haapao maite i ta Iesu parau. No te aha? No te mea e tiaturiraa to te feia i farii-maitai-hia e te Atua ra o Iehova e “te Tamaiti a te taata” ra o Iesu Mesia, e ora ’tu i te hopea o te ao a Satani e e ora e a muri noa ’tu i roto i te ao apî faahiahia e fatata roa maira!—Ioane 3:16; Petero 2, 3:13.

^ par. 4 Ei haamaramaramaraa e o Mikaela te tahi atu i‘oa o Iesu Mesia, a hi‘o i te tuhaa hau “O vai te melahi rahi ra o Mikaela?