Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU MA TORU

A hi‘o i te ora mai ta te Atua hi‘oraa

A hi‘o i te ora mai ta te Atua hi‘oraa
  • Eaha to te Atua mana‘o i te ora?

  • Eaha to te Atua mana‘o i te haamaruaraa tamarii?

  • E nafea tatou e faatura ’i i te ora?

1. Na vai i hamani i te mau mea ora atoa?

“O IEHOVA . . . , te Atua mau,” ta te peropheta Ieremia ïa i parau. O oia “te Atua ora.” (Ieremia 10:10) Hau atu â, o Iehova te Atua poiete o te mau mea ora atoa. Teie ta te mau mea ora i te ra‘i i parau ia ’na: “Na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ’i ratou.” (Apokalupo 4:11) I roto i te hoê himene arueraa i te Atua, ua parau te arii Davida e: “Tei ia oe hoi te tumu o te ora.” (Salamo 36:9) No reira, e ô te ora no ǒ mai i te Atua ra.

2. Eaha ta te Atua e rave nei no te atuatu i to tatou ora?

2 Te atuatu atoa nei Iehova i to tatou ora. (Ohipa 17:28) Na ’na e horoa maira i te maa ta tatou e amu nei, i te pape ta tatou e inu nei, i te mata‘i ta tatou e huti nei e i te fenua ta tatou e parahi nei. (A taio i te Ohipa 14:15-17.) Ua rave oia i teie mau mea ma te ravea e riro ai te oraraa ei mea oaoa. No te fana‘o hope roa râ i te oraraa, e titauhia ia haapii e ia faaroo tatou i te mau ture a te Atua.—Isaia 48:17, 18.

E FAATURA ANA‘E I TE ORA

3. Eaha to te Atua mana‘o i to Abela taparahi-pohe-raahia?

3 Te hinaaro nei te Atua ia faatura tatou i te ora—to tatou iho e to vetahi ê. I te tau o Adamu e o Eva, ei hi‘oraa, ua riri roa ta raua tamaiti o Kaina i to ’na teina ia Abela. Ua faaara Iehova ia Kaina e e nehenehe to ’na riri e aratai ia ’na i te hara rahi. Aita Kaina i tâu‘a ’tu. “Tei nia maira” oia “i tana teina ia Abela, [e] taparahi pohe roa ihora” ia ’na. (Genese 4:3-8) Ua faautua Iehova ia Kaina no te taparahi-pohe-raa i to ’na taeae.—Genese 4:9-11.

4. I roto i te Ture a Mose, mea nafea to te Atua haamataratararaa i te mana‘o tano no nia i te ora?

4 Fatata e 2 400 matahiti i muri a‘e, ua horoa Iehova na te nunaa Iseraela i te tahi mau ture no te tauturu ia ratou ia tavini ia ’na ma te au. I te tahi taime, e parauhia tera mau ture te Ture a Mose, no te mea ua horoahia ’tu te reira na roto i te arai o te peropheta Mose. Te na ô ra hoê tuhaa o te Ture a Mose e: “Eiaha roa oe e taparahi.” (Deuteronomi 5:17) E faaiteraa teie i te mau Iseraela e te haafaufaa ra te Atua i te ora o te taata e e mea tia ia haafaufaa te taata i to vetahi ê ora.

5. Ia nafea tatou ia hi‘o i te haamaruaraa tamarii e tia ’i?

5 E te ora ïa o te hoê tamarii i roto i te opu? Ia au i te Ture a Mose, mea ino ia haapohe i te hoê pêpe i roto i te opu o to ’na mama. Oia mau, mea faufaa roa to ’na atoa ora no Iehova. (A taio i te Exodo 21:22, 23; Salamo 127:3.) Te auraa ïa, e mea ino ia haamarua i te tamarii.

6. No te aha tatou eiaha ’i e riri i to tatou taata-tupu?

6 Te faaturaraa i te ora, o te hi‘oraa atoa ïa ma te tano i to tatou taata-tupu. Te na ô ra te Bibilia e: “O tei riri i tana taeae ra, e taparahi taata ïa; ua ite hoi outou e, aore o te taparahi taata ra e ora mure ore e vai i roto ia ’na ra.” (Ioane 1, 3:15) Ia hinaaro tatou i te ora mure ore, e titauhia ia iriti ê roa tatou i roto i to tatou aau i te riri i to tatou taata-tupu, no te mea o te riri te tumu o te rahiraa o te haavîraa u‘ana. (Ioane 1, 3:11, 12) Mea faufaa roa ia haapii tatou i te here te tahi i te tahi.

7. Eaha te tahi mau peu o te faatura ore ra i te ora?

7 E te faaturaraa ïa i to tatou iho ora? Aita iho â e taata e hinaaro e pohe, e faaû râ vetahi i te pohe no te faaanaanatae noa ia ratou. Ei hi‘oraa, mea rahi o te puhipuhi i te avaava, o te inu hua, o te rave i te raau taero no te faaanaanatae ia ratou. E faaino tera mau mea i te tino e e pinepine, e haapohe i te feia o te faaohipa ’tu. Te hoê taata o te haamatau i te rave i teie mau mea, aita ïa e hi‘o ra i te ora ei mea mo‘a. Mea viivii hoi teie mau peu i te aro o te Atua. (A taio i te Roma 6:19; 12:1; Korinetia 2, 7:1.) No te tavini i te Atua ma te au, e titauhia ia haapae tatou i tera mau peu. Mea fifi roa paha ia na reira, e nehenehe râ Iehova e horoa mai i te tauturu hinaarohia. E te haafaufaa ra oia i te tutavaraa ta tatou e rave nei no te faariro i to tatou ora ei ô tao‘a rahi no ǒ mai ia ’na ra.

8. No te aha e mea maitai ai ia haamana‘o tatou i te faufaaraa ia haapao maitai?

8 Mai te peu e e faatura tatou i te ora, e haamana‘o ïa tatou i te faufaaraa ia haapao maitai. Eita tatou e tâu‘a ore e e faaû i te tahi mau tupuraa atâta no te faaanaanatae aore ra no te faahoruhoru noa ia tatou. E ape tatou i te faahoro i te pereoo ma te haapao ore e i te apiti i te mau tuaro atâta aore ra haavî u‘ana. (Salamo 11:5) Te na ô ra te Ture a te Atua na Iseraela i tahito ra e: “Ia patu oe i te fare apî ra [ma te tafare parahurahu], ei paruru [aore ra patu haehaa] ta oe e hamani no nia iho; o te taa mai te hoê taata i raro, o te viivii to fare ia oe i te toto.” (Deuteronomi 22:8) Ia au i te faaueraa tumu faataahia i roto i taua ture ra, a hi‘o e mea maitai anei to outou fare, mai te mau taahiraa avae, ia ore te tahi taata e turori, e topa, e pepe roa ’tu ai. Mai te peu e e pereoo to outou, a hi‘o maitai e aita e fifi no te faahoro atu. Eiaha to outou fare aore ra to outou pereoo ia riro ei fifi atâta no outou aore ra no vetahi ê.

9. Ia faatura tatou i te ora, eaha to tatou huru i nia i te mau animara?

9 E te ora ïa o te hoê animara? Mea mo‘a atoa ïa no te Atua poiete. E faatia te Atua ia haapohehia te mau animara no te tamaa e no te ahu aore ra no te paruru i te taata i te tahi fifi atâta. (Genese 3:21; 9:3; Exodo 21:28) Mea ino râ ia hamani ino aore ra ia haapohe i te mau animara i roto i te tuaro, e faatura ore mau hoi te reira i te mo‘araa o te ora.—Maseli 12:10.

E FAATURA ANA‘E I TE TOTO

10. Mea nafea to te Atua faaiteraa e te vai ra te taairaa i rotopu i te ora e te toto?

10 I muri a‘e i to Kaina taparahi-pohe-raa i to ’na taeae ia Abela, teie ta Iehova i parau ia Kaina: “Te pii maira te reo ra o te toto o to taeae mai te repo maira ia ’u.” (Genese 4:10) I to te Atua faahitiraa i te toto o Abela, te parau ra oia i te ora o Abela. I rave na Kaina i te ora o Abela, e faautuahia ïa oia e tia ’i. Mai te huru ra e te pii ra to Abela toto, aore ra ora, ia Iehova ia haava mai. Ua ite-faahou-hia te taairaa i rotopu i te ora e te toto i muri a‘e i te diluvi i te tau o Noa. Hou te diluvi, i amu na te taata i te maa hotu, te maa tupu, te huero e te tiairi. I muri a‘e i te diluvi, ua parau Iehova ia Noa e i ta ’na mau tamaiti e: “Te mau mea ora atoa e haere nei, ei maa ïa na outou.” Ua horoa râ te Atua i teie faatureraa: “O te i‘o . . . ma te ora atoa i roto ra, oia te toto, eiaha outou e amu i te reira.” (Genese 1:29; 9:3, 4) Papu maitai, te taai roa ra Iehova i te ora i te toto o te hoê mea ora.

11. Eaha te faaohiparaa o te toto ta te Atua i opani mai te tau o Noa mai â?

11 E faatura tatou i te toto ma te ore e amu atu. I roto i te Ture ta Iehova i horoa na te mau Iseraela, ua faaue oia e: “Ia imi e ia auau [te tamarii a Iseraela] i te manu avae maha e te manu pererau e tia ia amu ra, e noaa ihora, e faatahe oia i te toto i raro a tapo‘i ai i te repo . . . I parau ai au i te tamarii a Iseraela e, Eiaha outou e amu i te toto o te mau mea atoa nei.” (Levitiko 17:13, 14) Te faaueraa a te Atua eiaha e amu i te toto animara, i horoahia na mua ia Noa fatata e 800 matahiti na mua ’tu, aita ïa i taui. Mea maramarama te mana‘o o Iehova: E nehenehe ta ’Na mau tavini e amu i te i‘o animara eiaha râ te toto. E faatahe ratou i te toto i raro i te repo—oia mau, e faaho‘i i te ora o te animara i te Atua ra.

12. Eaha te faaueraa no nia i te toto ta te varua mo‘a i horoa i te senekele matamua e tano noa ra i teie mahana?

12 Hoê â faaueraa te titauhia ra i te mau Kerisetiano. Ua putuputu te mau aposetolo e te tahi atu mau tiaau i rotopu i te mau pǐpǐ a Iesu i te senekele matamua, no te faaoti eaha te mau faaueraa e titauhia ia auraro te mau melo atoa o te amuiraa Kerisetiano. E teie ta ratou faaotiraa: “E mea maitai i te [v]arua [m]aitai e ia matou atoa nei hoi, eiaha roa ei teimaha ê i tuuhia ’tu i nia iho ia outou maori râ o teie nei mau mea tia. Eiaha outou e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra [e toto â to roto i te i‘o], e eiaha hoi e faaturi.” (Ohipa 15:28, 29; 21:25) No reira, “eiaha” tatou “e amu i . . . te toto.” No te Atua, hoê â faufaaraa te na reiraraa tatou e te aperaa tatou i te haamoriraa idolo e te taatiraa morare ore.

Ia parau atu to outou taote e haapae i te ava, e pâmu anei ïa outou i te reira i roto i to outou mau uaua?

13. A faataa na e te faaueraa eiaha e amu i te toto, eiaha atoa ïa e pâmu i te toto.

13 Te faaueraa eiaha e amu i te toto, eiaha atoa anei ïa e pâmu i te toto? E. E rave ana‘e i te hoê hi‘oraa: E parau paha te hoê taote ia outou e haapae i te ava. Te auraa anei ïa e eiaha outou e inu i te ava, e nehenehe râ outou e pâmu i te ava i roto i to outou mau uaua? Eita ïa! Oia atoa te oreraa e amu i te toto, o te ore-roa-raa atoa ïa e pâmu i te reira i roto i to tatou tino. No reira, te auraa o te faaueraa eiaha e amu i te toto, oia ïa eita tatou e vaiiho i te tahi taata ia pâmu i te toto i roto i to tatou mau uaua.

14, 15. Ia parau te mau taote e mea tia ia pâmuhia te hoê Kerisetiano i te toto, e nafea oia, e no te aha?

14 E ia pepe roa ino ïa te hoê Kerisetiano aore ra ia hinaarohia te hoê tâpûraa rahi? E parau paha te mau taote e e mea tia ia pâmuhia oia i te toto, aita ana‘e e pohe oia. Parau mau, eita te Kerisetiano e hinaaro e pohe. No te atuatu râ i te ô faufaa roa o te ora a te Atua, e farii oia i te tahi atu mau ravea rapaauraa o te ore e faaohipa i te toto ma te tano ore. E imi ïa oia e te vai ra anei tera huru rapaauraa e e farii oia i te mau ravea monoraa rau i te toto.

15 E tano anei ia ofati te hoê Kerisetiano i te ture a te Atua no te ora maoro rii atu â i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea? Teie ta Iesu i parau: “O tei hinaaro hoi i te tapea i to ’na ora, e ere ïa i te ora; e o tei tia ia ’na i te tuu i to ’na ora ia ’u nei, e roaa ïa ia ’na te ora.” (Mataio 16:25) Eita iho â tatou e hinaaro e pohe. Ia tamata râ tatou i te tapea i to tatou ora nei ma te ofati i te ture a te Atua, e nehenehe tatou e ere i te ora mure ore. E haerea paari ïa ia tiaturi tatou i te tanoraa o te ture a te Atua, ma te tiaturi roa e ia pohe tatou noa ’tu eaha te tumu, e haamana‘o te Tumu o to tatou ora ia tatou i te tia-faahou-raa e e horoa faahou mai oia i te ô faufaa roa o te ora.—Ioane 5:28, 29; Hebera 11:6.

16. Eaha ta te mau tavini a te Atua i faaoti papu no nia i te toto?

16 I teie mahana, ua faaoti papu te mau tavini haapao maitai a te Atua e pee i ta ’na aratairaa no nia i te toto. Eita ratou e amu i te reira noa ’tu eaha te huru. Eita atoa ratou e farii i te toto no te mau tumu rapaauraa. * Ua papu ia ratou e ua ite te Atua poiete o te toto eaha te mea maitai roa ’‘e no ratou. Te tiaturi ra anei outou i te reira?

TE FAAOHIPARAA MAITAI OTAHI O TE TOTO

17. I Iseraela i tahito ra, eaha te faaohiparaa otahi o te toto i fariihia e te Atua ra o Iehova?

17 Ua haapapu te Ture a Mose i te faaohiparaa maitai otahi o te toto. No nia i te haamoriraa titauhia i te mau Iseraela i tahito ra, ua faaue Iehova e: “Tei te toto hoi te maa ora e ora ’i te mau mea atoa ra, i haapao ai au i te reira e o ta outou ïa e hopoi i nia i te fata ei taraehara na outou iho, o te toto hoi tei riro ei taraehara.” (Levitiko 17:11) Ia hara te mau Iseraela, e nehenehe ta ratou mau hara e faaorehia ma te pûpû i te hoê animara e ma te tuu maa toto i nia i te fata i roto i te sekene aore ra te hiero o te Atua i muri a‘e. I roto noa i taua mau tusia ra e faaohipa-maitai-hia ’i te toto.

18. Eaha te mau maitai e te mau haamaitairaa ta tatou e nehenehe e fana‘o i te haamaniiraahia te toto o Iesu?

18 Aita te mau Kerisetiano mau i raro a‘e i te Ture a Mose e no reira, eita ratou e pûpû i te mau tusia animara e e tuu i te toto o te mau animara i nia i te hoê fata. (Hebera 10:1) Ua faaite atea râ te faaohiparaa o te toto i nia i te fata i te tau o Iseraela i tahito ra, i te tusia faufaa roa o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua. Mai ta tatou i haapii i roto i te pene 5 o teie buka, ua horoa Iesu i to ’na ora taata no tatou ma te faatia ia haamaniihia to ’na toto ei tusia. I muri a‘e, ua maue oia i nia i te ra‘i e ua pûpû i te pûpûraa hoê roa i te Atua i te faufaa o to ’na toto tei haamaniihia. (Hebera 9:11, 12) Maoti te reira e nehenehe ai ta tatou mau hara e faaorehia e e nehenehe atoa ’i tatou e fana‘o i te ora mure ore. (Mataio 20:28; Ioane 3:16) Mea faufaa roa ïa taua faaohiparaa o te toto ra! (Petero 1, 1:18, 19) Maoti noa i te faaroo i te faufaa o to Iesu toto tei haamaniihia e nehenehe ai tatou e ora.

E nafea outou e nehenehe ai e faatura i te ora e te toto?

19. Ia aha tatou e tia ’i ia ore tatou e “viivii i te toto o te taata atoa”?

19 E nehenehe tatou e mauruuru roa i te Atua ra o Iehova no te ô î i te here o te ora! Eiaha anei ïa te reira e turai ia tatou ia faaite ia vetahi ê i te ravea no te fana‘o i te ora mure ore maoti te faaroo i te tusia o Iesu? E turai te tapitapiraa, mai te Atua ra, i te ora o to tatou mau taata-tupu ia tatou ia na reira ma te aau tae e te itoito rahi. (A taio i te Ezekiela 3:17-21.) Ia rave maite tatou i teie hopoia, e nehenehe ïa tatou e parau, mai te aposetolo Paulo e: “Aore roa o ’u viivii i te toto o te taata atoa nei. Aore roa a‘enei hoi au i huna, ua faaite hua ’tu hoi au ia outou i te hinaaro atoa o te Atua.” (Ohipa 20:26, 27) Te paraparauraa ia vetahi ê no nia i te Atua e ta ’na mau opuaraa, e ravea maitai roa ïa no te faaite e e mea faatura roa tatou i te ora e te toto.

^ par. 16 Ei haamaramaramaraa no nia i te mau ravea monoraa i te pâmuraa toto, a hi‘o i te pene “Te mau ravea monoraa maitatai” o te buka rairai Nafea te toto ia faaora i to outou ora? piahia e te mau Ite no Iehova.