Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU MA MAHA

E nafea to outou oraraa utuafare e oaoa ’i?

E nafea to outou oraraa utuafare e oaoa ’i?
  • Eaha te hinaarohia no te riro ei tane maitai?

  • E nafea te hoê vahine e nehenehe ai e riro ei vahine faaipoipo maitai?

  • Eaha te titauhia no te riro ei metua maitai?

  • E nafea te mau tamarii e nehenehe atoa ’i e faaoaoa i te oraraa utuafare?

1. Eaha te ravea e oaoa ’i te oraraa utuafare?

TE HINAARO nei te Atua ra o Iehova ia oaoa to outou oraraa utuafare. Te horoa nei ta ’na Parau, te Bibilia, i te mau faaueraa na te melo utuafare taitahi, ma te faataa i te tuhaa ta te Atua e hinaaro nei ia amo te melo taitahi. Ia haapao te mau melo utuafare i ta ratou tuhaa ia au i te mau a‘oraa a te Atua, mea oaoa roa ïa te faahopearaa. Ua parau Iesu e: “O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai.”—Luka 11:28.

2. E oaoa te utuafare mai te peu e e farii tatou i te aha?

2 E oaoa te utuafare mai te peu iho â râ e e farii tatou e o Iehova, ta Iesu i parau “to matou Metua,” te tumu o te utuafare. (Mataio 6:9) Te vai nei te mau utuafare atoa i te fenua nei maoti to tatou Metua i te ra‘i—e ua ite iho â oia eaha te faaoaoa ia ratou. (Ephesia 3:14, 15) No reira, eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te tuhaa a te melo utuafare taitahi?

O TE ATUA TE TUMU O TE UTUAFARE

3. E nafea te Bibilia e faataa ’i i te haamataraa o te oraraa utuafare, e no te aha tatou i ite ai e e parau mau ta te reira e faahiti ra?

3 Ua poiete Iehova i na taata matamua, o Adamu raua o Eva, e ua apiti ia raua ei tane e vahine. Ua tuu oia ia raua i roto i te hoê nohoraa paradaiso nehenehe i te fenua nei—te ô i Edene—e ua faaue ia raua ia fanau i te tamarii. “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei,” ta Iehova ïa i parau. (Genese 1:26-28; 2:18, 21-24) E ere teie parau i te hoê aamu aore ra i te hoê aai noa, ua faaite hoi Iesu e e parau mau ta te Genese e faahiti ra no nia i te haamataraa o te oraraa utuafare. (Mataio 19:4, 5) Te faaruru nei tatou e rave rahi fifi e mea taa ê roa te oraraa i teie mahana i ta te Atua i opua na, e ite mai râ tatou no te aha te utuafare e nehenehe ai e oaoa.

4. (a) E nafea te melo taitahi e nehenehe atoa ’i e faaoaoa i te oraraa utuafare? (b) No te aha e mea faufaa roa ’i te haapiiraa i to Iesu oraraa ia oaoa te utuafare?

4 E nehenehe atoa te melo utuafare taitahi e faaoaoa i te oraraa utuafare ma te pee i te Atua i roto i te faaiteraa i te aroha, aore ra here. (Ephesia 5:1, 2) E nafea râ tatou e nehenehe ai e pee i te Atua, eita hoi ta tatou e nehenehe e ite mata ia ’na? E nehenehe tatou e haapii e nafea Iehova e ohipa ’i, no te mea ua tono mai oia i ta ’na Tamaiti fanau tahi mai te ra‘i mai i te fenua nei. (Ioane 1:14, 18) No te mea i te fenua nei ua pee maitai roa teie Tamaiti o Iesu Mesia i to ’na Metua i te ra‘i, te iteraa e te faarooraa ia Iesu e au ïa e tei pihai iho tatou ia Iehova e te faaroo ra tatou ia ’Na. (Ioane 14:9) No reira, ma te haapii no nia i te here ta Iesu i faaite e ma te pee i to ’na hi‘oraa, e nehenehe atoa tatou taitahi e faaoaoa ’tu â i to tatou oraraa utuafare.

TE HOÊ HOHO‘A NO TE MAU TANE

5, 6. (a) E nafea ta Iesu raveraa i te amuiraa e riro ai ei hi‘oraa no te mau tane? (b) Eaha te rave e tia ’i ia faaorehia te mau hara?

5 Te parau ra te Bibilia e mea maitai ia rave te mau tane i ta ratou mau vahine mai ta Iesu raveraa i ta ’na mau pǐpǐ. A hi‘o na i teie faaueraa Bibilia: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ’na iho ei taui. . . . E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ’i mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ’na iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ’na iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te Fatu i te ekalesia.”Ephesia 5:23, 25-29.

6 E hi‘oraa maitai roa to Iesu aroha, aore ra here, i ta ’na amuiraa pǐpǐ no te mau tane. Ua “aroha noa ’tura oia ia ratou e tae noa ’tura i te hopea ra,” ma te pûpû i to ’na ora ei tusia no ratou, noa ’tu to ratou huru tia ore. (Ioane 13:1; 15:13) Ua a‘o-atoa-hia te mau tane e: “E aroha [“noa,” Traduction du monde nouveau] outou i to outou mau vahine, e eiaha e iria ’tu ia ratou.” (Kolosa 3:19) Eaha te tauturu i te hoê tane ia faaohipa i teie a‘oraa, mai te peu iho â râ e i te tahi taime eita ta ’na vahine e haa ma te paari? Mea maitai ia haamana‘o oia i ta ’na iho mau hape e i tei titauhia ia rave oia ia faaore te Atua i te reira. Ia aha ïa oia e tia ’i? Ia faaore ïa oia i ta vetahi ê hara i nia ia ’na, e ta ta ’na atoa vahine. Parau mau, ia na reira atoa te vahine e tia ’i. (A taio i te Mataio 6:12, 14, 15.) Te taa ra anei ia outou no te aha vetahi i parau ai e te hoê faaipoiporaa manuïa, o te apitiraa ïa o na taata e piti tei ineine i te faaore i ta te tahi e te tahi hapa?

7. Eaha ta Iesu i tâu‘a, a vaiiho mai ai i teihea hi‘oraa no te mau tane?

7 Mea maitai atoa ia tapao te mau tane e ua faatura noa Iesu i ta ’na mau pǐpǐ. Ua tâu‘a oia i to ratou mau taotiaraa e to ratou mau hinaaro pae tino. A rohirohi ai ratou, ei hi‘oraa, ua parau oia e: “A haere mai outou ana‘e iho, tatou i te hoê vahi moemoe e faaea iti noa ’‘e.” (Mareko 6:30-32) O te mau vahine atoa te tano ia faatura-maitai-hia. Te faataa ra te Bibilia ia ratou mai “te farii paruparu” ta te mau tane e “faatur[a] ’tu” e tia ’i. No te aha? No te mea te fatu ra te tane e te vahine atoa i “te maitai [o] te ora.” (Petero 1, 3:7) Mea maitai ia haamana‘o te mau tane e na te haavare ore, aore ra taiva ore, e faariro i te hoê taata, e tane anei aore ra e vahine, ei mea faufaa no te Atua.—Salamo 101:6.

8. (a) E nafea te hoê tane o te “aroha [ra] i tana iho vahine” e “aroha [’i] ia ’na iho”? (b) Eaha te auraa e “hoê” te hoê tane e ta ’na vahine?

8 Te parau ra te Bibilia e te hoê tane “tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ’na iho.” No te mea ïa e “e ere atura” te hoê tane e ta ’na vahine “i te toopiti, hoê râ,” mai ta Iesu i faaite. (Mataio 19:6) No reira, e titauhia ia taotia raua i to raua taatiraa pae tino i roto noa ia raua iho. (Maseli 5:15-21; Hebera 13:4) E nehenehe raua e na reira mai te peu e e haapao raua ma te miimii ore i te mau hinaaro o te tahi e te tahi. (Korinetia 1, 7:3-5) Teie te haamana‘oraa maitai: “Aore roa . . . e taata i riri i to ’na iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.” E mea faufaa roa ia aroha, aore ra here, te mau tane i ta ratou mau vahine mai ta ratou e na reira nei ia ratou iho, a haamana‘o ai e e hopoia ta ratou i mua i to ratou iho upoo, o Iesu Mesia.—Ephesia 5:29; Korinetia 1, 11:3.

9. Eaha te huru maitai o Iesu i faahitihia i roto i te Philipi 1:8, e no te aha e titauhia ’i ia faaite te mau tane i teie huru maitai i nia i ta ratou mau vahine?

9 Ua faahiti te aposetolo Paulo i “te aroha rahi o Iesu Mesia.” (Philipi 1:8) E huru maitai haumǎrû to Iesu aroha rahi, aore ra here, na te reira hoi i turai i te tahi mau vahine ia riro ei pǐpǐ na ’na. (Ioane 20:1, 11-13, 16) E mea hinaaro roa na te mau vahine ia here ta ratou mau tane ia ratou.

TE HOÊ HI‘ORAA NO TE MAU VAHINE

10. E nafea Iesu e horoa ’i i te hoê hi‘oraa no te mau vahine?

10 E faanahonahoraa te hoê utuafare, e e hinaarohia te hoê upoo ia haa maite te reira. E Upoo atoa to Iesu ta ’na e auraro atu. “To te Mesia ra upoo, o te Atua ïa,” mai “to te vahine ra upoo, o te tane ïa.” (Korinetia 1, 11:3) E hi‘oraa maitai roa to Iesu auraro i te tiaraa upoo o te Atua, inaha e upoo to tatou paatoa e titauhia ia auraro atu tatou.

11. Eaha te huru o te hoê vahine i nia i ta ’na tane e tia ’i, e eaha paha te faahopearaa o to ’na haerea?

11 E hape na te mau tane tia ore e e pinepine, e ere ratou i te mau upoo utuafare hope i te faahiahia. E nafea ïa te hoê vahine? Eiaha oia e haafaufaa ore i ta ta ’na tane e rave ra e eiaha atoa e tamata i te haru i to ’na tiaraa upoo. E mea tia ia haamana‘o te hoê vahine e mea faufaa roa te hoê aau, aore ra huru feruriraa, mǎrû e te mamahu i te aro o te Atua. (Petero 1, 3:4) Ia faaite oia i taua huru feruriraa ra, e mea ohie atu â no ’na ia faaite i te auraro e au i te Atua ra, i roto atoa i te mau tupuraa fifi. Hau atu â, te na ô ra te Bibilia e: “E te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) E nafea râ ia ore te tane e farii i te Mesia ei Upoo no ’na? Teie ïa ta te Bibilia a‘oraa i te mau vahine: “E auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ’tu â te parau; i te hi‘oraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎta‘u [aore ra faatura hohonu].”Petero 1, 3:1, 2.

12. No te aha e ere ai i te mea ino ia faaite te hoê vahine i to ’na mau mana‘o ma te faatura?

12 Aita te hoê vahine e faatura ore ra i ta ’na tane, e hoa faaroo anei aore ra eita, ia faaite atu oia ma te mǎrû i te hoê mana‘o tei taa ê roa i to ta ’na tane. E mana‘o tano paha to ’na, e e nehenehe te utuafare taatoa e faufaahia i te reira ia faaroo te tane ia ’na. Aita Aberahama i farii i te mana‘o o ta ’na vahine o Sara i to ’na pûpûraa ’tu i te hoê ravea tano noa e afaro ai te tahi fifi utuafare, teie râ ta te Atua i parau ia ’na: “E faaroo oe i te reo o Sara.” (A taio i te Genese 21:9-12.) Parau mau, ia rave te hoê tane i te hoê faaotiraa aita e ofati ra i te ture a te Atua, e auraro ta ’na vahine ia ’na ma te turu i taua faaotiraa ra.—Ohipa 5:29; Ephesia 5:24.

Eaha te hi‘oraa maitai roa ta Sara i vaiiho mai no te mau vahine?

13. (a) Eaha ta te Tito 2:4, 5 e faaitoito ra i te mau vahine faaipoipo ia rave? (b) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faataa-ê-raa e te faataaraa?

13 Ia au i ta ’na tuhaa, mea rahi ta te hoê vahine e nehenehe e rave i roto i te aupururaa i te utuafare. Ei hi‘oraa, te faaite ra te Bibilia e mea tia “ia aroha” te mau vahine faaipoipo “i ta ratou mau tane, ia aroha hoi i ta ratou mau tamarii; ia mamahu noa, ia maitai, ia parahi i te utuafare, ia hamani maitai, ia auraro maite i ta ratou iho mau tane.” (Tito 2:4, 5) Te hoê vahine faaipoipo e metua vahine o te na reira, e here e e faatura noa ïa to ’na utuafare ia ’na. (A taio i te Maseli 31:10, 28.) No te mea râ e apitiraa te faaipoiporaa o te mau taata tia ore, e nehenehe te tahi mau tupuraa fifi roa e faataa ê aore ra e faataa ia ratou. Te faatia ra te Bibilia i te faataa-ê-raa i roto i te tahi noa mau tupuraa. E ere râ te reira i te ohipa hauti, te a‘o ra hoi te Bibilia e: “Eiaha te vahine e faataa ê i tana tane . . . e eiaha te tane e tuu ê atu i tana vahine.” (Korinetia 1, 7:10, 11) O te peu taatiraa pae tino tia ore ana‘e o te hoê o na apiti te tumu Bibilia e nehenehe ai e faataa.—Mataio 19:9.

TE HOÊ HI‘ORAA MAITAI ROA NO TE MAU METUA

14. Eaha to Iesu huru i nia i te mau tamarii, e eaha ta te mau tamarii e hinaaro ia rave to ratou mau metua?

14 Ua horoa Iesu i te hoê hi‘oraa maitai roa no te mau metua na roto i to ’na huru i nia i te mau tamarii. A tamata ’i te tahi atu i te tapea i te mau tamarii rii eiaha e tapiri atu ia Iesu, teie ta ’na i parau: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ’u nei, e eiaha e tapeahia ’tu.” Te parau ra te Bibilia e “ua rave atura [oia] ia ratou, ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou, e ua faaora ’tura [aore ra haamaitai atura] oia ia ratou.” (Mareko 10:13-16) Ua rave Iesu i te taime no te mau tamarii rii, eiaha anei ïa outou e na reira atoa no ta outou iho mau tamaiti e tamahine? E hinaaro ratou eiaha maa vahi iti noa, te hoê tuhaa rahi râ o to outou taime. E titauhia ia rave outou i te taime no te haapii ia ratou, no te mea tera ta Iehova e faaue ra i te mau metua ia rave.—A taio i te Deuteronomi 6:4-9.

15. Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te paruru i ta ratou mau tamarii?

15 I te mea e te ino noa ’tura teie nei ao, e hinaaro te mau tamarii i te mau metua o te paruru ia ratou i te mau taata o te imi i te rave ino ia ratou, i te pae taatiraa anei. A hi‘o na mea nafea to Iesu parururaa i ta ’na mau pǐpǐ, ta ’na i parau ma te here “e au mau tamarii nei.” I to ’na haruraahia e a fatata ’i oia i te haapohehia, ua imi Iesu i te ravea e ora ’i ratou. (Ioane 13:33; 18:7-9) Ei metua, e mea hinaarohia ia ara outou i te mau tamataraa a te Diabolo i te rave ino i ta outou mau tamarii rii. E mea tia ia faaara oioi outou ia ratou. * (Petero 1, 5:8) Aita i itehia a‘enei te haamǎta‘uraa rahi i to ratou maitai i te pae tino, i te pae varua e i te pae morare mai i teie mahana.

Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i to Iesu huru i nia i te mau tamarii?

16. Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii na roto i to Iesu huru i mua i te mau huru tia ore o ta ’na mau pǐpǐ?

16 I te po hou Iesu a pohe ai, ua mârô ta ’na mau pǐpǐ o vai te mea teitei a‘e i rotopu ia ratou. Aita Iesu i riri ia ratou, ua tamau râ oia ma te here i te taparuparu ia ratou na roto i te parau e te hi‘oraa. (Luka 22:24-27; Ioane 13:3-8) Mai te peu e e metua outou, te ite ra anei outou e nafea outou e nehenehe ai e pee i te hi‘oraa o Iesu i roto i ta outou huru a‘oraa i ta outou mau tamarii? Parau mau, e tano ia a‘o ia ratou, ia horoahia râ te reira ma te “mâmâ” eiaha ma te riri. Eiaha e paraparau ma te feruri ore ma “te ‘o‘e patiatia.” (Ieremia 30:11; Maseli 12:18) Ia a‘o outou i ta outou tamarii e tia ’i ma te hoê raveraa e ite ai oia i muri a‘e e mea tano iho â te reira.—Ephesia 6:4; Hebera 12:9-11.

TE HOÊ HOHO‘A NO TE MAU TAMARII

17. Mea nafea to Iesu horoaraa i te hi‘oraa maitai roa no te mau tamarii?

17 E nehenehe anei te mau tamarii e haapii na roto ia Iesu? E! Na roto i to ’na iho hi‘oraa, ua faaite Iesu e nafea te mau tamarii e faaroo ai i to ratou mau metua. “O ta tau Metua . . . i haapii mai ia ’u ra, o ta ’u ïa e parau nei,” ta ’na ïa i faahiti, “aore hoi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia ra.” (Ioane 8:28, 29) Ua faaroo Iesu i to ’na Metua i te ra‘i, e te parau ra te Bibilia i te mau tamarii ia faaroo i to ratou mau metua. (A taio i te Ephesia 6:1-3.) E tamarii tia roa o Iesu, ua faaroo râ oia i to ’na nau metua ia Iosepha e ia Maria, nau taata tia ore. Ua tauturu mau â te reira i te faaoaoa i te mau melo atoa o te utuafare o Iesu!—Luka 2:4, 5, 51, 52.

18. No te aha Iesu i faaroo noa ’i i to ’na Metua i te ra‘i, e o vai te oaoa ia faaroo te mau tamarii i to ratou mau metua i teie mahana?

18 E nehenehe anei te mau tamarii e ite i te tahi mau ravea e pee atu â ’i ratou ia Iesu, a oaoa ’tu ai to ratou mau metua? Parau mau, e mana‘o paha te tahi feia apî e mea fifi ia faaroo i to ratou mau metua, tera râ ta te Atua e hinaaro ra ia rave te mau tamarii. (Maseli 1:8; 6:20) Ua faaroo noa Iesu i to ’na Metua i te ra‘i, i roto atoa i te mau tupuraa fifi. I te hoê mahana, a hinaaro ai te Atua ia rave Iesu i te hoê ohipa fifi roa, teie ta Iesu i parau: “E hopoi ê atu i teie nei au‘a [te tahi titauraa].” Ua rave râ Iesu i ta te Atua i ani, no te mea ua taa ia ’na e mea ite a‘e to ’na Metua ia ’na. (Luka 22:42) Ma te haapii i te faaroo, e faaoaoa roa te mau tamarii i to ratou mau metua e to ratou Metua i te ra‘i. *Maseli 23:22-25.

Ia tamatahia ratou, ia feruri te feia apî i te aha e tia ’i?

19. (a) E nafea Satani e tamata ’i i te mau tamarii? (b) Eaha te faahopearaa o te haerea ino o te mau tamarii i nia i te mau metua?

19 Ua tamata te Diabolo ia Iesu, e e nehenehe e papu ia tatou e e tamata atoa oia i te feia apî ia rave i te mea ino. (Mataio 4:1-10) Te faaohipa ra te Diabolo ra o Satani i te faaheporaa a te mau hoa, e mea fifi hoi ia patoi atu. Mea faufaa roa ïa no te mau tamarii eiaha e amuimui i te feia ohipa ino! (Korinetia 1, 15:33) Ua amuimui Dina, te tamahine a Iakoba, i te feia aita e haamori ra ia Iehova, e mea rahi te fifi i tupu i muri a‘e. (Genese 34:1, 2) A feruri na i te mauiui rahi o te utuafare ia rave noa ’tu hoê melo i te taatiraa morare ore!—Maseli 17:21, 25.

TE RAVEA E OAOA ’I TE UTUAFARE

20. No te fana‘o i te hoê oraraa utuafare oaoa, ia aha te melo utuafare taitahi e tia ’i?

20 E afaro ohie a‘e te mau fifi utuafare mai te peu e te faaohipahia ra te mau a‘oraa Bibilia. Oia mau, o te faaohiparaa i tera mau a‘oraa te ravea e oaoa ’i te utuafare. No reira, e te mau tane, a here i ta outou vahine, e a rave ia ’na mai ta Iesu raveraa i ta ’na amuiraa. E te mau vahine, a auraro i te tiaraa upoo o ta outou tane, e a pee i te hi‘oraa o te vahine maitai faataahia i roto i te Maseli 31:10-31. E te mau metua, a haapii i ta outou mau tamarii. (Maseli 22:6) E te mau metua tane, “ei taata a‘o maitai” outou “i to [outou] iho utuafare.” (Timoteo 1, 3:4, 5; 5:8) E te mau tamarii, a faaroo i to outou na metua. (Kolosa 3:20) Aita e melo tia roa i roto i te utuafare, e hape paatoa hoi ratou. No reira, a vai haehaa noa, ma te ani te tahi i te tahi ia faaore i te hara.

21. Eaha te mau tiaturiraa faahiahia e tiai maira ia tatou, e e nafea tatou e nehenehe ai e fana‘o i te hoê oraraa utuafare oaoa i teie nei?

21 I roto i te Bibilia, mea rahi iho â te a‘oraa e te haapiiraa faufaa no nia i te oraraa utuafare. Hau atu â, te haapii atoa maira te Bibilia no nia i te ao apî a te Atua e te hoê fenua paradaiso î i te taata oaoa o te haamori ia Iehova. (Apokalupo 21:3, 4) Auê ïa tiaturiraa faahiahia te tiai maira ia tatou! I teie nei atoa, e nehenehe tatou e fana‘o i te hoê oraraa utuafare oaoa ma te faaohipa i te mau haapiiraa a te Atua i roto i ta ’na Parau, te Bibilia.

^ par. 15 Maa tauturu no te paruru i te mau tamarii i roto i te pene 32 o te buka Écoute le grand Enseignant, piahia e te mau Ite no Iehova.

^ par. 18 I te taime noa e ani ai te hoê metua i te hoê tamarii ia ofati i te ture a te Atua, e tano ai ia faaroo ore te tamarii.—Ohipa 5:29.