Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 14

Ximodo zanda guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ

Ximodo zanda guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ
  • Xi naquiiñeʼ guni ti hombre ni maʼ bichaganáʼ

  • Xi naquiiñeʼ guni ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ

  • Xi naquiiñeʼ guni bixhoze o jñaa binni

  • Xi zanda guni xiiñiʼ binni ti gacané guibani binnilidxi nayecheʼ

1. Xi zanda gúninu ti guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ.

RACALAʼDXIʼ Jiobá Dios chuʼ binnilídxinu nayecheʼ. Nga runi, cá lu Stiidxabe xi naquiiñeʼ guni guiráʼ binnilídxinu ne rusiene ni xi ribézabe gúninu. Ora gúninu ni cayábibe laanu la? zabeendunu ni galán. Casi guníʼ Jesús: «Jma dichoso cani ucaa diaga stiidxa Dios ne guni ni na ni» (Lucas 11:28).

2. Xi naquiiñeʼ gánnanu ti guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ.

2 Para guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ la? naquiiñeʼ gánnanu Jiobá nga gulaquistí gápanu binnilídxinu. Jesús guníʼ laabe nga «Bixhoze [nu]» (Mateo 6:9). Dxandíʼ, guiranu nápanu binnilídxinu purtiʼ Bixhózenu ni nuu guibáʼ nga gulaquistí ni, nga runi nánnabe xi rusiecheʼ laanu (Efesios 3:14, 15). Yanna, casi na Biblia, xi ribeza Dios guni cada tobi de ca binnilídxinu yaʼ.

DIOS GUDIXHESTÍ GÁPANU BINNILÍDXINU

3. Ximodo na Biblia bizulú hombre gupa binnilidxi, ne ximodo nánnanu dxandíʼ zacá guca ni.

3 Jiobá nga bizáʼ ca primé binni guyuu lu Guidxilayú, Adán ne Eva, ne bicheelabe laacaʼ. Guluube laacaʼ ndaaniʼ ti jardín sicarú láʼ Edén para guibánicaʼ ne gúdxibe laacaʼ gápacaʼ xiiñicaʼ. Gúdxibe laacaʼ: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale, laguchá guidxilayú riʼ ne laguni dxiiñaʼ luni» (Génesis 1:26-28; 2:18, 21-24). Cadi ti cuentu relatu riʼ. Jesús guníʼ dxandíʼ ni cusiene libru stiʼ Génesis ra caníʼ ximodo bizulú hombre gupa binnilidxi (Mateo 19:4, 5). Ca dxi stinu riʼ nabé nápanu guendanagana peru cadi sicaríʼ nga na Dios nibáninu, neca nuu guiráʼ nga la? zanda guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ. Guidúʼyanu xiñee.

4. 1) Xi naquiiñeʼ guni guiranu ti ganda guibani binnilídxinu nayecheʼ. 2) Xiñee zabaninenu binnilídxinu nayecheʼ ra guidúʼndanu modo bibani Jesús.

4 Guiranu zanda gacanenu ti guibani binnilídxinu nayecheʼ. Para ganda gaca ni la? naquiiñeʼ gúninu casi runi Dios ne gannaxhiisaanu (Efesios 5:1, 2). Peru, ximodo gúninu casi runi Dios pa qué ridúʼyanu laa yaʼ. Neca qué randa ridúʼyanu laabe, zanda gánnanu ximodo rúnibe dxiiñaʼ, purtiʼ biseendabe Xiiñibe lu Guidxilayú (Juan 1:14, 18). Biʼniʼ Xiiñibe Jesucristu cásipeʼ rúnibe, ngue runi ca binni biʼyaʼ ne bicaadiaga Jesús casi ñaca ñuuyacaʼ ne nucaadiágacaʼ Jiobá (Juan 14:9). Nga runi, guiranu zanda gacanenu guibani binnilídxinu jma nayecheʼ pa gannaxhiinu cásica gunnaxhii Jesús ne gúninu casi biʼniʼ.

XI NAQUIIÑEʼ GUNI TI HOMBRE NI MAʼ BICHAGANÁʼ

5, 6. 1) Pur modo biʼniʼ Jesús ca xpinni, xi gudíxhebe guni ca hombre ni maʼ bichaganáʼ. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu ti gutiidilaʼdxiʼ Dios stóndanu.

5 Biblia na naquiiñeʼ gannaxhii hombre xheelaʼ cásica gunnaxhii Jesús ca discípulo stiʼ. Biiyaʼ xiná Biblia guni hombre: «Ne laatu, ca hombre ni ma bichaganáʼ, laganaxhii xheela tu cásica gunaxhii Cristu ca xpinni, dede bidii xpida pur laacaʼ [...]. Laca naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii cuerpu stiʼ. Ni nadxii xheela la? nadxii laca laa. Purti iruti raca nanalaʼdxi cuerpu stiʼ, sínuque ruyaana ni ne ranaxhii ni. Ne zacaca runi Cristu ca xpinni» (Efesios 5:23, 25-29).

6 Modo gunnaxhii Jesús ca xpinni que galanpeʼ ni para chinanda ca hombre ni maʼ bichaganáʼ. Neca gúcacaʼ binni ruchee, peru gunnaxhiibe laacaʼ dede dxi mayaca gátibe, purtiʼ bidiibe xquendanabánibe pur laacaʼ (Juan 13:1; 15:13). Nga runi, Biblia cayabi ca hombre ni maʼ bichaganáʼ: «Laganaxhii xheela tu ne cadi aca né tu laaca naduxhuʼ» (Colosenses 3:19). Xi zacané ti hombre guni ni na ca diidxaʼ riʼ, jmaruʼ si pa nuu tiru qué runi xheelaʼ ni jneza yaʼ. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxibe laaca rucheebe ne para gutiidilaʼdxiʼ Dios stóndabe naquiiñeʼ gúnibe xiixa. Xi laani yaʼ. Riquiiñeʼ gutiidiláʼdxibe donda stiʼ xheelabe ne cani gucheené laabe. Peru gunaa ca laaca naquiiñeʼ gutiidilaʼdxiʼ stonda xheelaʼ ne cani gucheené laa (biindaʼ Mateo 6:12, 14, 15). Nga runi, nácabe zanda guibani ti guendaxheelaʼ nayecheʼ ora guirópacaʼ gánnacaʼ gutiidiláʼdxicaʼ stóndacaʼ.

7. Xi biʼyaʼ Jesús de ca discípulo stiʼ, ne xiñee zanda guni ca hombre ni maʼ bichaganáʼ cásica bíʼnibe.

7 Zanda chinanda ca hombre ni maʼ bichaganáʼ modo gunnaxhii Jesús ca discípulo stiʼ. Biiyabe xi zanda ne xi qué zanda gúnicaʼ ne xi caquiiñecaʼ, biénebe laacaʼ. Casi ti dxi maʼ bidxágacabe gúdxibe laacaʼ: «Chuu nu zitu huiini ra gasti binni para iziilaʼdxi nu caadxi» (Marcos 6:30-32). Zacaca naquiiñeʼ guiénecabe xheelacabe. Biblia na ca gunaa ca «jma nadá cabe» ne nga runi naquiiñeʼ gaca hombre «nachaʼhui» né laacabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cásica laabe ne xheelabe zacaacabe «enda nabani ni qué zaluxe» (1 Pedro 3:7). Ca hombre ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gánnacaʼ cadi pa nácanu hombre o gunaa nga ni rusisaca laanu nezalú Dios, sínuque guzúʼbanu stiidxaʼ Dios (Salmo 101:6).

8. 1) Xiñee zanda guininu hombre «ni nadxii xheela la? nadxii laca laa». 2) Xi riníʼ gaca hombre ne gunaa «tobi si».

8 Biblia na «ni nadxii xheela la? nadxii laca laa». Purtiʼ «ma cadi chupa cabe sínuque tobi si laacabe» na Jesús (Mateo 19:6). Nga runi, cadi naquiiñeʼ gacaláʼdxicabe chuʼnécabe sti binni ni cadi xheelacabe (Proverbios 5:15-21; Hebreos 13:4). Para nga la? naquiiñeʼ guizaaláʼdxicabe ni caquiiñeʼ xheelacabe ne cadi ni racalaʼdxisícabe (1 Corintios 7:3-5). Nga runi, rieeteʼ «iruti raca nanalaʼdxi cuerpu stiʼ, sínuque ruyaana ni ne ranaxhii ni». Naquiiñeʼ gannaxhii hombre xheelaʼ cásica nadxii laa ne riquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ zabidxi Jesús cuenta laa, purtiʼ Jesús nga xaíque stiʼ (Efesios 5:29; 1 Corintios 11:3).

9. Xi guenda stiʼ Jesús cuzeeteʼ Filipenses 1:8, ne xiñee zacaca naquiiñeʼ guni ca hombre ni maʼ bichaganáʼ.

9 Apóstol Pablu guníʼ «nadxii Cristu laanu» (Filipenses 1:8). Modo gunnaxhii Jesús ca binni que nabé bisiecheʼ ni laacaʼ. Ca gunaa guyuu lade ca discípulo stibe nabé guyuuláʼdxicaʼ modo gunnaxhiibe laacaʼ (Juan 20:1, 11-13, 16). Ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ laaca caquiiñeʼ gannaxhii xheelacaʼ laacaʼ.

XI NAQUIIÑEʼ GUNI TI GUNAA NI MAʼ BICHAGANÁʼ

10. Xi biʼniʼ Jesús ni naquiiñeʼ chinanda ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ.

10 Para guni caadxi binni ti dxiiñaʼ la? caquiiñeʼ chuʼ tu gabi laacaʼ xi gúnicaʼ, zaqueca nga binnilídxinu, caquiiñeʼ chuʼ tu gabi laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Dede Jesús napa ti xaíque ne nga nga rúnibe ni na. «Dios nga xaíque sti Cristu», cásica gunaa «hombre nga xaíque sti» (1 Corintios 11:3). Nabé ruzuubaʼ Jesús stiidxaʼ Dios, xaíque stiʼ. Zacá nga ruluiʼbe laanu xi gúninu, purtiʼ guiranu nápanu ti xaíque ni naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ.

11. Ximodo naquiiñeʼ gaca gunaa ni maʼ bichaganáʼ né xheelaʼ, ne xi zabeendú pa guni zacá.

11 Pur donda gulené binni, ca hombre ni maʼ bichaganáʼ rucheecaʼ ne nuu tiru cadi jneza rúnicaʼ xhiiñacaʼ ra lídxicaʼ casi xaíque. Xi naquiiñeʼ guni gunaa pa zacá xheelaʼ yaʼ. Cadi galán guiniʼbe qué runi xheelabe xhiiñaʼ jneza nezalú sti binni ne cadi gacaláʼdxibe guni mandarbe binnilídxibe. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxibe rusisaca Dios binni nadóʼ (1 Pedro 3:4). Pa gúnibe zacá la? qué zácapeʼ nagana para laabe guzuubabe stiidxaʼ xheelabe, dede né ora gápacabe guendanagana jma naroʼbaʼ. Biblia na: «Gunaa naquiiñeʼ gapa stale respetu xheelaʼ» (Efesios 5:33TNM). Peru, pa qué náʼ xheelabe gaca Cristu xaíque stiʼ yaʼ. Conseju cudii Biblia ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ nga: «Lauzuuba stiidxa xheela tu, purti pa nuu de laaca qué runi cre stiidxa Cristu la? zándaca iguudxi ra guʼya runi xheela jneza ne runi respetar laa. Ne zacá cadi naquiiñe iníʼ pe tu para ucuudxi tu laacaʼ» (1 Pedro 3:1, 2).

12. Xiñee cadi cucaalú ti gunaa xheelaʼ pa gabi laabe né respetu ni racalaʼdxiʼ.

12 Nuu biaje qué zaníʼ ique gunaa ca casi riníʼ ique xheelaʼ, neca xpinni Cristu laa o coʼ. Peru pa guyúbibe ximodo gábibe xheelabe ni racaláʼdxibe peru sin guchiichibe laa la? cadi cucaalube laa. Zándaca napa gunaa ca razón né ni na ne zacané ni familia stícabe pa gulabi hombre ca laabe. Biblia na gudxi Sara Abrahán, xheelaʼ, xi zanda guni ti gaca chaahuiʼ ti guendanagana ra lidxi. Neca qué ñuulaʼdxiʼ Abrahán ni na Sara que la? gudxi Dios laabe gucaadiágabe laa. Biblia na: «Óraque gudxi Dios Abrahán: “Cadi guidxiichiluʼ pur ni cayabi Sara lii de hombrehuiiniʼ ne esclava stiluʼ. Bicaadiaga laabe, purtiʼ de Isaac nga gueeda cani za de lii”» (Génesis 21:12). Peru pa hombre ca guiníʼ xi gaca ne cadi cucheené ley stiʼ Dios la? zuzuubaʼ gunaa ca stiidxabe ne zacané laabe (Hechos 5:29; Efesios 5:24).

Xiñee jneza ni biʼniʼ Sara ne zanda chinanda ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ ni

13. 1) Xiná Tito 2:4, 5 guni ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ. 2) Xiná Biblia de guendarusabixheelaʼ ne de divorcio.

13 Nabé risaca dxiiñaʼ runi gunaa purtiʼ racané ni chuʼ binnilidxi galán. Biblia cayabi ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ «ganaxhii ca xheela ca ne ca xiiñi caʼ, cuʼ xpiaani caʼ ne guiaana ca para si xheela caʼ, guni ca xhiiña ca jneza, gaca ca nachaʼhui ne binni, ne uzuuba ca stiidxa xheela caʼ» (Tito 2:4, 5). Ora guni ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ ne napa xiiñiʼ cani bizéʼtenu ca la? rannaxhii binnilidxi laa ne rápacabe respetu laa. Biblia na: «Tu zanda guidxela ti gunaa nuu xpiaaniʼ yaʼ. Jma risácabe que biaʼ risaca ca coral. Riasa ca xiiñibe ne riguucaʼ naróʼ stibe; riasa xheelabe riguu naróʼ stibe» (Proverbios 31:10, 28). Peru guiráʼ ni maʼ bichaganáʼ laaca binni ruchee laacaʼ. Nga runi, nuu biaje rusabixheelacaʼ o raca divorciarcaʼ. Stiidxaʼ Dios na nuu tiru zanda guilaa guendaxheelaʼ. Peru cadi gúʼyacabe ni casi guendariguite, purtiʼ Biblia na: «Cadi usaana gunaa xheelaʼ. [...] Ne zaqueca hombre, cadi ilaa né xheelaʼ» (1 Corintios 7:10, 11). Stiidxaʼ Dios na zanda gaca divorciar cani maʼ bichaganáʼ pa tobi de laacaʼ guyuuné stobi ni cadi xheelaʼ (Mateo 19:9).

XI NAQUIIÑEʼ GUNI CANI NAPA XIIÑIʼ

14. Xi biʼniʼ Jesús pur ca baʼduʼ que, ne xi caquiiñeʼ xiiñiʼ binni de bixhoze.

14 Jesús nga biluíʼ ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ binni xiiñiʼ. Ora gucalaʼdxiʼ caadxi binni nucueezacaʼ ca baʼduʼ zidxiña ra nuu Jesús que la? laabe gúdxibe laacaʼ: «Cadi ucueeza tu ca baʼdu ca. Zaa gueeda cabe ra nuaaʼ». De raqué na Biblia «ucuaa be ca baʼdu que, uluu be laaca ndaani ná be ne udixhe ná be luguiá caʼ, uluu be ndaaya laacaʼ» (Marcos 10:13-16). Pa gupa Jesús tiempu para ca baʼduʼ que, ñee cadi raʼbuʼ laaca naquiiñeʼ guʼnuʼ zacá né ca xiiñiluʼ la? Caquiiñecabe chúʼneluʼ laacabe stale tiempu ne cadi ti ratu si. Naquiiñeʼ cueeluʼ tiempu para gusiidiluʼ laacabe, purtiʼ nga nga na Jiobá guni bixhoze binni. Biblia na: «Ca diidxaʼ cayabeʼ lii yannadxí riʼ naquiiñeʼ gapuʼ cani ndaaniʼ ladxidoʼloʼ; ne naquiiñeʼ gusiidiluʼ cani xiiñiluʼ gatigá, ne gábiluʼ cani laabe ora maʼ nuutu ra lídxitu ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu» (Deuteronomio 6:6, 7).

15. Xi zanda guni binni para cadi chuʼ tu guniná xiiñiʼ.

15 Zeʼ dxi jma malu cayaca binni ndaaniʼ Guidxilayú. Nga runi, caquiiñeʼ gapa bixhoze ca baʼduʼ ca laacaʼ purtiʼ ziuu binni zacalaʼdxiʼ guilaxoo laacaʼ. Gupa Jesús ca discípulo stiʼ ne gúdxibe laacaʼ «xiiñe huiine caʼ». Ora gunaazecabe laabe dxi mayaca gátibe, biyúbibe ximodo guireecaʼ raqué (Juan 13:33; 18:7-9). Pa nápaluʼ xiiñiluʼ la? gutaná purtiʼ racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guniná laacabe ne zaquiiñeʼ intiisi cosa para guni ni. Laaca gudxi laacabe xiñee malu cani (1 Pedro 5:8). * Yanna nga jma cuxooñeʼ riesgu guninácabe ca baʼduʼ ca, cueechúcabe laacaʼ de Jiobá ne gucaacabe laacaʼ gúnicaʼ ni cadi jneza.

Xi zanda guiziidiʼ ca binni napa xiiñiʼ pur ni biʼniʼ Jesús né ca baʼduʼ que

16. Xi zanda guiziidiʼ cani napa xiiñiʼ pur ni biʼniʼ Jesús ora bichee ca discípulo stiʼ.

16 Gueelaʼ ante gatiʼ Jesús, gudinde diidxaʼ ca discípulo stiʼ tuu nga jma risaca ládecaʼ. Qué nidxiichi Jesús, sínuque né diidxaʼ nadóʼ guluu jnézabe ne biluiʼbe laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ (Lucas 22:24-27; Juan 13:3-8). Pa nápaluʼ xiiñiluʼ, ximodo zanda guʼnuʼ casi biʼniʼ Jesús ora uguu jnézaluʼ laacabe yaʼ. Dxandíʼ caquiiñecabe cuʼ jnézaluʼ laacabe, peru zanda gúniluʼ ni «dede biaʼ caquiiñeʼ si» ne qué chuʼ dxi guʼnuʼ ni né xiana. Guníʼ ique dede ante xi chiguiniʼluʼ ti cadi guniná stiidxaluʼ laacabe «casi ra ridaabi ti espada» (Jeremías 30:11; Proverbios 12:18). Naquiiñeʼ gannuʼ ximodo uguu jnézaluʼ xiiñiluʼ, ti guiene nga nga ni jma galán para laa (Efesios 6:4; Hebreos 12:9-11).

XI ZANDA GUNI XIIÑIʼ BINNI

17. Xiñee Jesús nga jma jneza modo biluíʼ xi naquiiñeʼ guni ca baʼduʼ ca.

17 Ñee zanda guiziidiʼ xiiñiʼ binni xiixa de Jesús la? Zanda pue. Lu cani bíʼnibe biluiʼbe naquiiñeʼ guzuubaʼ ca baʼduʼ ca stiidxaʼ bixhózecaʼ. Laabe guniʼbe: «Rinié ni bisiidi Bixhoze naa [...,] purti qué riaana dxie de gune ni riulaʼdxi be» (Juan 8:28, 29). Cásica bizuubaʼ Jesús stiidxaʼ Bixhoze, zacaca naquiiñeʼ gulábicabe bixhózecabe ne jñaacabe. Ne zacá nga na Biblia gúnicabe (biindaʼ Efesios 6:1-3). Neca gúcabe ti baʼduʼ ni qué ñalené donda la? bizuubabe stiidxaʼ bixhózebe José ne jñaabe María, neca binni ruchee laacaʼ. Pur bizuubabe diidxaʼ nga bibani binnilídxibe nayecheʼ (Lucas 2:4, 5, 51, 52).

18. Guníʼ xiñee bizuubaʼ Jesús stiidxaʼ Bixhoze ni nuu guibáʼ ne tuu nga rusiecheʼ ca baʼduʼ ni ruzuubaʼ diidxaʼ.

18 Ximodo zanda gaca ca baʼduʼ ca casi Jesús ne gusiéchecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ yaʼ. Tobi de laani nga guzuubacabe stiidxaʼ bixhózecabe ne jñaacabe. Neca nagana gaca ni para laacabe, peru nga nga ni racalaʼdxiʼ Dios gúnicabe (Proverbios 1:8; 6:20). Guiráʼ ora biʼniʼ Jesús ni na Bixhoze ni nuu guibáʼ, dede né ora guca ni nagana para laa. Ora bidxiña dxi gúnibe xiixa nagana ni gudxi Dios laabe la? guniʼbe: «Bilá naa de enda naná ni cabeza naa riʼ». Gunábabe Bixhózebe maʼ cadi ñúnibe ni. Neca naná ni, bíʼnibe ni na Bixhózebe, purtiʼ nánnabe Bixhózebe nga nanna xii nga jma jneza gaca (Lucas 22:42). Ca baʼduʼ ni riziidiʼ guzuubaʼ diidxaʼ nabé rusiéchecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ne laaca rusiéchecaʼ Jiobá, Bixhózecaʼ ni nuu guibáʼ (Proverbios 23:22-25). *

Xi naquiiñeʼ guiníʼ ique cani nahuiiniʼ ora uquiinde laacaʼ gúnicaʼ xiixa ni cadi jneza

19. 1) Ximodo ruquiinde Binidxabaʼ cani nahuiiniʼ gúnicaʼ cosa malu. 2) Xi runi sentir bixhoze ne jñaa binni ora runi xiiñiʼ cosa malu.

19 Gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nuchee Jesús ne nánnanu ngaca nga racaláʼdxibe gúnibe né cani nahuiiniʼ ti gúnicaʼ cosa malu (Mateo 4:1-10). Zándaca iquiiñebe ca xcompañérucaʼ para gucaabe laacaʼ gucheecaʼ. Nga runi, cadi jneza nga guidxaagacabe binni runi cosa malu (1 Corintios 15:33). Casi Dina, xiiñidxaapaʼ Jacob, bidxaaga binni ni qué runi adorar Jiobá ne pur ngue gúpacabe stale guendanagana (Génesis 34:1, 2). Lii hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, ñee nannuʼ pabiáʼ racaná binnilídxiluʼ ora guni tobi de laatu cosa malu la? casi pa gúnitu xiixa ni runi binni si ni maʼ bichaganáʼ (Proverbios 17:21, 25).

XI NAQUIIÑEʼ GÚNINU TI GUIBANINENU BINNILÍDXINU NAYECHEʼ

20. Para ganda guibani binnilídxinu nayecheʼ, xi naquiiñeʼ guni cada tobi de laanu.

20 Ora gapa binnilidxi binni guendanagana la? jma nagueenda zuni chaahuicabe ni pa chinándacabe ca conseju rudii Biblia. Casi maʼ bidúʼndanu ca, zabaninenu binnilídxinu nayecheʼ pa chinándanu ca conseju ca. Nga runi, ca hombre ni maʼ bichaganáʼ lagannaxhii xheelatu ne lagapa laacaʼ casi gupa Jesús ca xpinni. Ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ, laguzuubaʼ stiidxaʼ xheelatu ne laguni casi runi gunaa ni cuzeeteʼ Proverbios 31:10-31. Ca binni napa xiiñiʼ, lagusiidiʼ ca xiiñitu (Proverbios 22:6). Cani naca xaíque ra yoo, «[la]guni mandar ndaani lidxi[tu]» jneza (1 Timoteo 3:4, 5; 5:8). Ne últimu, báʼducaʼ laguzuubaʼ stiidxaʼ bixhózetu ne jñaatu (Colosenses 3:20). Nin tobi de ca binnilídxinu qué zanda guiníʼ qué ruchee, guiráʼ xixenu nga rucheʼnu. Nga runi, naquiiñeʼ gánnanu dxandíʼ rucheʼnu ne guinábanu gutiidiláʼdxicabe stóndanu.

21. Xii nga ni nabé sicarú cabézanu gaca, ne ximodo zanda guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ yanna.

21 Nanna dxíchinu zeeda stale conseju ndaaniʼ Biblia ni nabé risaca para binnilídxinu. Ne cayabi ni laanu de guidxilayú cubi stiʼ Dios ne de Paraísu chigaca lu Guidxilayú riʼ ra zabani ca xpinni Jiobá nayecheʼ (Apocalipsis 21:3, 4). ¡Nabé sicarú nga ni cabézanu gaca ca! Peru yanna laaca zanda guibaninenu binnilídxinu nayecheʼ pa chinándanu cani cusiene Dios laanu lu Biblia.

^ párrafo 15 Lu cap. 32 stiʼ libru Guizíʼdinu de Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ, stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá, caníʼ ximodo zanda gápaluʼ xiiñiluʼ.

^ párrafo 18 Qué zuzuubaʼ ca baʼduʼ ca diidxaʼ pa guinabaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ laacaʼ gúnicaʼ xiixa ni na ley stiʼ Dios cadi jneza (Hechos 5:29).